Arhive etichetă: Muzeul de Etnografie Brașov

Întâlnire cu urmașii mocanilor săceleni

Muzeul de Etnografie Brașov are deosebita plăcere să vă invite la manifestarea dedicata întâlnirii cu urmașii mocanilor săceleni, Cahul (Rep. Moldova) și cu cei din Săcele (România) care va avea loc în 14-16 noiembrie, la Săcele și Brașov.

Acest eveniment face parte din proiectul „Pe urmele mocanilor săceleni în Basarabia”, inițiat de Muzeul de Etnografie Brașov, în parteneriat cu Universitatea de Stat „B.P.Hașdeu” din Cahul, Rep.Moldova, Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, București și Muzeul Brăilei „Carol I”,  care a urmărit cercetarea istoriei societății tradiționale din Europa de Est, prin prisma analizei fenomenului transhumanței; cercetarea modului de viață, a mentalității și a amprentelor culturale pe care oieritul transhumant le-a lăsat în timp și spațiu, cu referire specială asupra zonelor matcă și zonelor de migrare.

Publicul interesat este invitat în 15 noiembrie, ora 10:00, la Muzeul Etnografic Săcele, Bd. Brașovului nr. 153, la o întâlnire cu invitații din Cahul în cadrul expoziției temporare „Fascinanta întâlnire în Basarabia cu urmașii mocanilor săceleni”.

La ora 12:00 se vor realiza vizite de documentare la : Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, str. Profesor Victor Jinga, Satulung și Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, Piața Libertății nr. 5, Satulung.

La ora 15:00 se va desfășura Colocviul: Direcții noi de cercetare în sudul Basarabiei pentru anul 2020 (Muzeul de Etnografie Brașov, Institutul de Etnografie și Folclor „C. Brăiloiu”, București, Universitatea de Stat „B. P. Hașdeu” din Cahul); locație: Pensiune Piroska, str. Zizinului, nr. 2, Săcele.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Proiecție film: „Ultima transhumanță”

În 22 și 23 noiembrie, vă invităm la proiecția unui film documentar de excepție. Ultimul draft al filmului “Ultima transhumanţă”, un proiect pe care Dragoș Lumpan l-a început acum 12 ani.
Vom avea două proiecții ale filmului:

Vineri, 22 noiembrie, ora 18:00, la Muzeul de Etnografie Brașov (Bd, Eroilor, nr. 21 A)
Sâmbătă, 23 noiembrie, ora 15:00, la Muzeul Etnografic Săcele (Bd. Brașovului, nr. 153, Săcele)

Despre acest proiect Dragoș Lumpan spune: „În 2007 am început să urmăresc o familie de ciobani din România. De generaţii familia lor mergea la drum. În 2008 mi-au spus că renunţă la drum, la transhumanţă. În acest fel ei au dat titlul proiectului: “Ultima transhumanţă”.

În 2010 am extins proiectul: am mers pe urmele transhumanţei în Albania, Grecia, Turcia, România, Italia și Marea Britanie. Pentru România a trebuit sa găsesc o nouă familie: familia Dănuleţ; peste câţiva ani fiul lor a ,,ajuns” Ghiţă ciobanul.
În acești 12 ani am mers cu ciobanii din 6 ţări și am strâns foarte mult material: peste 150 de ore de filmări, 200 de ore înregistrări audio şi 100.000 de fotografii. Din tot acest material, acum, am ajuns la ultimul draft al filmului – o variantă foarte apropiată de cea finală.

Am ales să proiectăm acest draft din mai multe motive: unul dintre ele este feedback-ul publicului; acum încă este posibil să mai modificăm ceva. Pentru acest feedback am pregătit o listă cu întrebări – o veți găsi în sală. Un alt motiv este vizibilitatea transhumanței: pentru o cât mai bună răspândire dorim să trimitem documentarul „Ultima transhumanță” la câteva festivaluri internaționale. Dar, festivalurile mari cer ca versiunea respectivă să nu mai fi fost proiectată niciodată, nicăieri.”

Documentarul durează 93 de minute.

Dialogurile sunt în 6 limbi; filmul are subtitrare în limba română chiar și pentru momentele vorbite în română – poate fi urmărit și de persoanele cu deficiențe de auz.

Accesul la eveniment se face pe baza biletului de intrare la muzeu.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

90 ani de la prima cercetare sociologică în Drăguş

În cadrul proiectului „ÎNTÂLNIRI COLOCVIALE – Conservarea patrimoniului cultural imaterial la 90 de ani de la cercetarea monografică a localităţii Drăgus de către academicianul Dimitrie Gusti”, proiect cofinanţat de Consiliul Judeţean Braşov, Primăria Comunei Drăguş organizează la Drăguş, în perioada 25 – 27 octombrie 2019, colocviul „Importanţa cercetărilor monografice pentru dezvoltarea locală a turismului cultural”.

Cu această ocazie Muzeul de Etnografie Brașov aduce în atenţia publicului expoziţia foto – documentară 90 ani de la prima cercetare sociologică în Drăguş, care poate fi vizitată la Căminul Cultural din Drăguş, în data de 26 şi 27 octombrie. Expoziția se dorește a fi un omagiu și o recunoaștere publică a  întregii activități a savantului Dimitrie Gusti.

În anii 2000 – 2001, echipa de cercetători ai Muzeului de Etnografie din Braşov a reluat urmele lăsate de profesorul Gusti şi echipa sa, în Drăguş, în încercarea de a recupera memoria afectivă a celor petrecute acolo cu aproape un secol în urmă.

Unul din rezultatele acestei cercetării este această expoziţie foto – documentară, care este un prilej de a aduce în prim plan comentarea discursului afectiv, diferit de cel ştiinţific elaborat, prin faptul că poate sugera ipostaze ale unei mentalităţi speciale, o mentalitate şi o memorie afectivă modelată care se regăseşte până astăzi în sat.

Interviurile înregistrate în Drăguş de colectivul Muzeului de Etnografie Braşov, în campaniile de teren din acea perioadă, relevă urmele monografiştilor păstrate în memoria comunității sătenilor prin episoade de neuitat. Țăranii sunt implicaţi afectiv, iar momentele evocate capătă o expresivitate deosebită prin relaţia lor directă sau indirectă cu monografiştii. S-au realizat interviuri, s-au identificat în fotografii circumstanțe și oameni care s-au intersectat cu aceştia, s-au recuperat fotografii inedite aflate în casele drăgușenilor la loc de cinste, dăruite de monografiști drăgușenilor. De aceea, aceste amintiri sunt re-povestite şi personalizate, fiind transmise celor mai tineri ca o zestre de familie.

În acest an, 2019, se împlinesc 90 de ani de la prima cercetare gustiană condusă de profesorul Dimitrie Gusti în Drăguș. Este un bun prilej de evocare a acestui demers științific excepțional care a inspirat multe generații de cercetători în acest interval de timp.

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Vernisajul expoziției artistului fotograf Hui ZHANG în Brașov

Asociația Internațională ”Euro Foto Art” din Oradea organizează în parteneriat cu China Photo Network Online din Zhuhai (China) și Organizațiile Partenere ale Asociației din România, sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe a României și al Ambasadei Republicii Populare Chineze în România, Festivalul Fotografiei Chineze în România.

Ediția a VII-a a Festivalului este dedicată Aniversării a 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice româno-chineze, respectiv Zilei Naționale a Chinei, cuprinde 15 expoziții alcătuite din creațiile artiștilor fotografi din China, din care o expoziție a doi artiști fotografi din România, intitulată ”Impresii din China”.

În acest context, la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, vor fi instalate lucrările artistului fotograf Hui ZHANG (China), intitulată „Construcția / Fabricarea / Exploatarea căilor ferate ușoare în China”. Expoziția cuprinde 50 de fotografii color care prezintă procesul de construcție, fabricare și exploatare a căilor ferate de mare viteză din China.

După cum este cunoscut faptul, dezvoltarea căilor ferate de mare viteză din China a atras atenția la nivel mondial. În acest context artistul fotograf expozant a ales să fotografieze scenele de lucru și să prezinte cultura feroviară chineză de mare viteză prin arta fotografică, care face parte integrantă a unor realizări de excepție, realizări ale Chinei în acest sens.

Hui Zhang  (Pseudonim: Chang Gong) s-a născut în anul 1968. De la sfârșitul anilor 1980 până la începutul anilor 1990, a început să fie interesat de un număr mare de simboluri, tipare simbolice și metode tradiționale de pictură chinezească în arta populară chineză. A dedicat multă energie studierii și contactării fotografiei în procesul de colectare a materialelor.

Începând cu anul 2000, Zhang Hui a experimentat combinația dintre artă și imagine tradițională. În ultimii ani, s-a dedicat folosirii imaginilor moderne pentru a exprima modul tradițional chinezesc de a privi lumea. Un număr mare de lucrări sunt expuse în multe țări și regiuni.

În prezent este membru al Asociației Fotografilor din China și colaborator invitat la China Photo Network Online.

Vernisajul expoziției avea loc joi 03 octombrie 2019, la ora 18:00 la care organizatorii invită să participe pe toți iubitorii fotografiei. Publicul prezent la eveniment va fi salutat de către managerul Muzeului de Etnografie Brașov, Dr. Alexandru Stănescu.

La eveniment vor participa președintele Asociației Internaționale ”Euro Foto Art” Ștefan Tóth AFIAP și consilierul Sorin Tăbăcaru, respectiv președintele China Photo Network Online din Zhuha, artistul fotograf Weilu Chen, care va fi insoțit de artiști fotografi din China Dan Chen, Ruisheng Zhu, Hui Zhang, Yanming Zhu. La eveniment au fost invitați să participle demnitarii locali și județeni din Brașov.

Momentele muzicale vor fi oferite de reprezentantul formației ”Duo Varadiensis” din Oradea, după aranjamente pentru violă solo a artistului Thurzó Sándor József, care va interpreta  mai multe piese din repertoriul muzicii clasice chinezești.

Expoziția artistului fotograf Hui ZHANG intitulată „Construcția / Fabricarea / Exploatarea căilor ferate ușoare în China”,  organizată în parteneriat cu Muzeul de Etnografie Brașov va rămâne la dispoziția publicului vizitator până la data de 21 octombrie 2019.

Credit foto: Zhang Hui

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Expoziția: Dantele călătoare / Dentelles en voyage

Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului vă invită marți, 9 iulie, ora 18:00, la vernisajul expoziției Dantele călătoare / Dentelles en voyage.

Expoziția, organizată de Muzeul Manufacturilor de Dantelă din Retournac, Franța, prezintă atât piese vechi de dantelă, cât și piese contemporane, produse de manufacturile din departamentul Haute-Loire. Activitatea manufacturilor din acestă regiune și munca manuală a dantelăreselor sunt evocate prin intermediul mărturiilor și interviurilor, culese de la localnicii din Retournac.

Muzeul Manufacturilor de Dantelă, instalat în fosta manufactură de dantelă Experton Frère & Soeur, construită în 1914, face parte din rețeaua națională Musée de France și a fost deschis în iulie 2007. El are particularitatea de a fi, în același timp, muzeu de artă, de industrie, de etnografie, de știință și tehnică. Colecțiile muzeului, provenind de la manufacturile Auguste Experton & Fils și Claire Experton & Cie, cuprind mai mult de 450.000 de piese, dintre care 100.000 de modele diferite de dantelă.

Expoziția, găzduită deja de mai multe orașe din Franța, este organizată în colaborare cu Muzeul de Etnografie Brașov, ca eveniment din calendarul Festivalului Internațional de Textile Extra ordinare – FITE, care se va desfășura în perioada 6-14 iulie 2019 în România, la Băița – Hunedoara, Brașov, Sibiu, București și Constanța.

Expoziția este organizată în cadrul Sezonului România-Franța 2019 și poate fi vizitată la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, Piața Sfatului nr. 15, în perioada 9 iulie-29 septembrie 2019.

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Ziua Universală a Iei la Muzeul de Etnografie Brașov

24 iunie 2019, Ziua Universală a Iei. Muzeul de Etnografie Brașov vă invită să descoperiți un simbol al culturii spirituale românești: Ia – de la universul arhaic al simbolurilor la contemporaneitate.

Începând cu ora 17:30 sunteți invitați să descoperiți o colecție de ii aflată în patrimoniul muzeului, iar la ora 18:00 veți putea urmări o prezentare a unor creații contemporane, sub semnătura Ionelei Bran, cu motive de inspirație tradițională.

Ceasuri ţărăneşti, instrumente de măsurare a timpului

Muzeul de Etnografie Braşov are plăcerea de a vă invita la vernisajul expoziţiei temporare Ceasuri ţărăneşti, instrumente de măsurare a timpului, care va avea loc la sediul muzeului din B-dul Eroilor nr. 21A, miercuri, 3 aprilie 2019, începând cu ora 13:00.

Expoziţia îşi propune o scurtă introducere în universul orologeriei, începând cu ilustrarea celor mai vechi instrumente de măsurare a timpului şi culminând cu ceasurile de perete cu cadran pictat, din lemn, sticlă sau metal, numite ceasuri ţărăneşti.

Măsurarea timpului a reprezentat dintotdeauna o necesitate pentru oameni. Primele „ceasuri“ foloseau mişcarea soarelui, a stelelor, curgerea apei sau a nisipului. De-a lungul veacurilor aceste instrumente au evoluat, alcătuirea lor crescând în complexitate, astfel încât în zilele noastre găsim ceasuri cu mecanisme de funcționare ce ating performanțe aproape inimaginabile. Aceste instrumente ne-au stat alături și ne-au transformat în „stăpâni ai timpului”, creând iluzia controlului asupra unui lucru ce nu poate fi îmblânzit.

Ceasurile ţărăneşti, prevăzute cu clopot sau gong spiralat pentru marcarea sonoră a orelor, au o execuţie relativ simplă din punct de vedere al mecanismului, însă o mare sensibilitate artistică, prin pictura cu motive florale, zoomorfe sau peisaje. Ele provin din Germania secolelor XIX – XX, regiunea Pădurea Neagră, şi erau exportate în toată Europa, ba chiar şi pe alte continente. Ceasurile erau la îndemâna locuitorilor de la sate, datorită preţului accesibil, de unde şi denumirea de „ţărăneşti”. Expoziţia ilustrează importanţa acestora, cât şi valoarea deosebită pe care o aveau în trecut, ca parte integrantă a interiorului caselor acestor oameni.

Totodată, publicul va putea admira colecţia de ceasuri țărănești a Muzeului de Etnografie Braşov, ceasuri de perete provenind din colecţiile particulare ale braşovenilor Florin Filipescu și Marius-Dan Bența, dar şi unelte de ceasornicărie, aparținând doamnei ceasornicar Georgeta Anton.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Lansare de carte: „Cartea stânii. Gânduri şi fapte. Hronicul copilăriei şi al tinereţilor”

Muzeul de Etnografie Brașov vă invită vineri, 23 noiembrie 2018, la ora 12, la lansarea de carte „Cartea stânii. Gânduri şi fapte. Hronicul copilăriei şi al tinereţilor”, care va avea loc la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, Piața Sfatului, nr. 15.

„Amintirile” dr-lui N. G. V. Gologan, cu titlul „Cartea stânii. Gânduri şi fapte. Hronicul copilăriei şi al tinereţilor” sunt tipărite integral pentru prima dată.

Autorul, o personalitate importantă a Braşovului, din păcate puţin cunoscută, a fost în perioada 1926 – 1941 secretar al Camerei de Comerţ şi Industrie din Braşov, iar între 1941 – 1944 primar al oraşului.

Amintirile au fost scrise după ieşirea din închisoare, începând cu anul 1959. Sunt rememorate evenimente din Primul Război Mondial, ca participant în campania din Moldova, dar şi pe frontul din Ardeal, amănunte din viaţa mocanilor săceleni, organizarea stânei, activitatea de la Camera de Comerţ şi Industrie din Braşov, lucrări publicate, situaţia Braşovului în timpul primariatului său, bombardarea oraşului în 17 aprilie 1944, detenţia în fortăreaţa Cetăţuia din Braşov, apoi la Chirnoci şi Jilava.

Omul care a participat la cele două războaie mondiale s-a dovedit un autentic patriot, a cărui lucrare trebuie cunoscută.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Românii din zona Rupea: Eroi în Primul Război Mondial. Participanţi la Marea Unire din 1918

În cadrul programului Centenarul Marii Uniri derulat de Ministerul Culturii și Identității Naționale, expoziția oferă prilejul evocării soldaților – eroi din zona Rupea, participanţi la Primul Război Mondial care au susținut asemeni întregii populații a Transilvaniei, povara frontului încă de la începutul conflictului, în anul 1914 și până la sfârșit. Mobilizați, în marea lor majoritate au fost duși pe frontul italian, în munții Alpi, sau pe frontul de răsărit în Galiția.

Considerat de românii din Transilvania ca fiind un război împotriva fraţilor lor, mulţi dintre ei au dezertat, unii au plătit cu viaţa, ajungând în lagărele de prizonieri, alţii au trecut munţii în Regat. Toate satele din ţinutul Cohalmului şi-au adus tributul lor la acest mare conflict mondial care a creat condiţii favorabile pentru îndeplinirea idealului naţional al României Mari.

Amintirea lor a rămas în memoria fotografiilor din familii, a scrisorilor, cărţilor poştale, în jurnale sau note de front, scrise din tranşee, spitale de campanie sau în prizonierat.

Simbolic, încheierea primei conflagrații mondiale a marcat sfârşitul unei lumi, o lume care nu va mai semăna niciodată cu cea de la începutul Marelui Război.

Parteneri: Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Colecţia Florin Şerban – Retromil, Braşov.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov.

Urmele mocanilor săceleni în „California românească”/Basarabia

Transhumanța, un mod de viata și o tradiție, a murit. Chiar dacă azi mai vedem turme de oi și ciobani, factorul politic reușește să distrugă prin legi neinspirate ceea ce a mai rămas din obiceiurile ancestrale. În lupta cu tehnologia am mai pierdut o bătălie.

Chiar și asa există oameni de suflet și cu dragoste de țară care caută și pun în valoare datinile comunităților din care fac parte.

Expoziția Urmele mocanilor săceleni în „California românească”/Basarabia, găzduită de Muzeul de Etnografie Brașov, este partea a doua a studiului transhumanței în zona celor șapte sate săcelene, prima expoziție pe această temă fiind „Urmele mocanilor săceleni în Dobrogea” . (2013)

Expoziția prezintă câteva familii de mocani din Săcele: Voinea, Aldea, Circa, Șerban-Mocanu, Tătaru și Beșleagă, și totodată familia Gologan, toți oieri vestiți, gospodari cu rost, respectați și cu dragoste de țară.

Mocanii săceleni păşteau oile din primavară până în toamnă pe păşunile alpine de pe versantele transilvănene, muntene şi moldovene ale Carpaţilor şi le iernau de toamna până primavara în Bărăgan şi bălţile Dunării. Rolul lor în dezvoltarea economică, socială şi culturală  a aşezărilor din Dobrogea și Basarabia a fost unul pregnant.

Urmele lor au rămas până astăzi în memoria locuitorilor, pe cruci în cimitire, în înscrisuri, în edificii, în nume de străzi. Mocanii n-au adus cu ei doar turmele de oi, dar și graiul românesc, datinile, obiceiurile și cântecele lor care s-au regăsit în timp în satele dunărene și dobrogene.

Prin pasul Bratocea, mocanii, străbăteau în  pășunile Carpaților, ajungând cu turmele lor la munte, vara, iar iarna o parte din ei coborau cu oile spre ținuturile de stepă și Bălțile Dunării, Nistrului sau a Tisei, cutreierând până în secolul al XVIII-lea şi al XIX-lea tot întinsul Bărăganului,  Dobrogea și Basarabia, unii ajungând și mai departe, până în Crimeea, Caucaz, avântându-se chiar prin Turcia spre Macedonia.


Video: YouTube

Credit foto: Dan Strauti