Arhive etichete: Romana

„Rostul îngerului”, de Mihaela Malea Stroe (în română, franceză, germană și engleză)

Clipa de emotie, , , , , , , ,

Rostul îngerului

Deunăzi, între două visuri,
Între veniri şi plecări,
Între prea puţine răspunsuri
La atât de multe întrebări,
Am stat de vorbă, o clipă,
Cu îngerul meu păzitor…
…despre lacrima zilnică,
Despre grabă şi teamă,
Păsări de pradă,
Năluci, speranţe şi
Alte neajunsuri…
La toate, la toate
A dat din umeri, din aripi,
Nepăsător.

Dar mi-a spus, privindu-mă:
Rostul lui e
Să nu mă lase să mor.

Mihaela Malea Stroe

La signification de l’ange

L’autre jour, entre deux rêves,
Entre arrivées et départs,
Entre trop peu de réponses
Pour bien des questions
J’ai parlé, un instant,
Avec mon ange-gardien…
…de ma larme quotidienne,
De hâte, peur,
Oiseaux de proie,
Fantômes, espoirs et
D’autres désagréments…
À tout, mais à tout ça
Il a haussé ses épaules, ses ailes,
Insouciant.
Mais il m’a dit, toujours en me regardant:
Son but est
De ne pas me laisser mourir.

Der Auftrag des Engels

Vorhin, zwischen zwei Träumen,
zwischen Ankünften und Abschieden,
zwischen den viel zu seltenen Antworten
auf so viele Fragen,
sprach ich, einen Augenblick lang,
mit meinem Schutzengel…
… über die tägliche Träne,
über die Hast und die Angst,
über Beutevögel,
Trugbilder, Hoffnungen und
andere Ungelöstheiten…
Auf alles, auf alles
hatte er ein Schulter, ein Flügelzucken,
ungerührt.
Seine Blicke sagten:
Mein Auftrag
lautet nur,
dich nicht
erlöschen zu lassen.

The meaning of the Angel 

The other day, between two dreams,
Between arrivals and departures,
Between too few answers,
To so many questions,
I talked to my guardian angel…
…about my daily tear drop,
About haste and fear,
Prey birds,
Chimeras, hopes and
Other few trifles…
To all of these, to all,
Carelessly,
He has shrugged his shoulders, his wings.
But he told me, looking in my eyes:
His purpose is
Not let me die. 

Din volumul „Anotimp fără nume”, Ed. Pastel, Brașov, 2008. Traducere: Valeria Manta Tăicuțu (în franceză și engleză). Hans Bergel (în germană).

Poem prezentat în premieră pe pagina La pas prin Brașov tradus în franceză, germană și engleză.

Fotografia: Teatru popular „Irozii” (în rolul îngerului: George Malea, tatăl meu adoptiv, prin1935-38).

Mihaela Malea Stroe

Reprezentație a dansului de societate ,,ROMANA”

Recomandari, , , , , , ,

Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov, instituție publică de interes local, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Brașov, vă invită sâmbătă, 8 iunie 2019, la ora 10.00, la o reprezentație a dansului de societate ROMANA susținută de elevii clasei a II-a A, din Școala Gimnazială nr. 14 „Sf. Bartolomeu”, în cadrul evenimentului Strada dell` Arte, ediția a V-a. Reprezentația de dans va avea loc pe strada Republicii la intersecția cu strada Politehnicii (Hotel Coroana).

Timp de trei luni de zile elevii au urmat cursul de dans de societate ROMANA sub atenta îndrumare a coregrafei Cristina Rotundu de la Opera din Brașov. Cursul de dans se finalizează cu acest eveniment public final.

În scopul trezirii dragostei către folclorul românesc profesorul Iacob Mureşianu compune în toamna anului 1849, elegantul dans de salon ROMANA, bazat pe motive româneşti. Dansul de coloană ROMANA, adapta sub o formă avansată, figurile coregrafice ale unor jocuri populare româneşti: Ardeleana, Haţegana, jocul bănăţean Pe picior, Învârtita şi Braşoveanca.

ROMANA se răspândeşte şi se dansează la toate seratele, balurile şi recepţiile din Ardeal, Maramureş, Banat, Crişana şi chiar în nordul Moldovei până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.


Video: YouTube

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Muzica și dansurile Centenarului

Recomandari, , , , , , ,

Joi, 20 septembrie 2018,  Caravana Marii Uniri continuă în Piața Sfatului,  între  orele 18.00-19.00, cu spectacolul  ,,Gold und Silber– muzica și dansurile Centenarului”, dedicat muzicii și dansului de acum 100 de ani.

Evenimentul începe printr-o demonstrație a  dansului de societate  Romana și a unor valsuri la modă până în 1918: Amintiri din Herculane(Souvenir de Herkulesbad, compus  de Jakob  Matthias Pazeller), Gold und Silber (compus  de Franz Lehar), cu participarea Ansamblului de dansuri Măgura din Codlea.

Dansul de societate Romana a fost inventat de academicianul Iacob Mureșianu în anul 1850 la Brașov și îmbină elemente ale dansurilor de coloană de la începutul secolului al XIX-lea, cu elemente folclorice românești.

Spectacolul continuă cu un recital de arii și duete din operete datând din ultima sută de ani, susținut de artiști lirici ai Operei Brașov: tenorul Liviu Iftene, soprana Irina Iftene, soprana Corina Klein și pianista Sena Ducariu.

În program lucrări celebre din operetele:

Liliacul (Johann Strauss) Silvia (Emmerich Kalman) Țara Surâsului (Franz Lehar) Văduva veselă (Franz Lehar)

Spectacolul ”Gold und Silber– muzica și dansurile Centenarului” este organizat de Primăria Municipiului Brașov împreună cu Agenția Metropolitană Brașov și face parte din proiectul Caravana Marii Uniri, o inițiativă la nivel național a postului de radio Europa FM.

Despre Dansul Romana

Potrivit „Gazetei Transilvaniei” nr. 11 din 5 februarie 1851, Romana s-a dansat pentru prima oară în public la 31 ianuarie 1851, la deschiderea balului Reuniunii Femeilor Române din Braşov (1850-1926).

Numele de botez, ROMANA i-a fost acordat suitei sale coregrafice, de către Iacob Mureşianu, cu ocazia reprezentării acesteia, la începutul anului 1850, în saloanele comerciantului braşovean Gheorghe Ioan. ROMANA, dans naţional de coloană, a fost alcătuit din cinci secţiuni, denumite figuri: Rosa, care reproduce jocul Ardeleană; Octavia, care înfăţişează o Haţegană, numită în unele părţi Joc de doi; Mureşana, bazată pe jocul bănăţean Pe picior; Augusta, reprezentată de o Învârtită; Nimfa şi mişcarea de final Amata, asemănătoare cu Braşoveanca. Numele de ROMANA reprezintă acronimul figurilor care compun dansul.
R osa
O ctavia
M ureşana
A ugusta
N imfa
A mata  

Sursa si imagini: comunicat remis la pas prin Brasov