Arhive etichetă: România

Virtualized, primul concept de expo-conferințe online din România, își anunță calendarul de evenimente 2021

Virtualized, primul concept de expo-conferințe B2B online din România, lansat anul trecut de către UNIVERSUM Events, își anunță calendarul de evenimente pentru 2021. 

15 Aprilie 2021- Cybersecurity – Powerful security made simple, dedicat profesioniștilor IT și specialiștilor în cybersecurity, este împărțit pe două direcții: Enterprise Security și Hardware Security și va dezbate provocările cu care se confruntă industria în această perioadă dificilă. Care sunt ultimele tehnologii menite să asigure o experiență digitală în deplină siguranță, care sunt cele mai noi soluții și instrumente IT ce pot optimiza o afacere sau care sunt amenințările cibernetice din 2021, sunt o parte dintre subiectele ce vor fi abordate în luna aprilie de către specialiști internaționali și locali de top, din domeniul Cybersecurity.  

10 Iunie 2021 – Robotic Process Automation- Adding process to performance, primul eveniment-conferință dedicat conținutului și tehnologiilor RPA din România, se adresează factorilor de decizie dintr-o companie, precum General Managers, CEO, CIO, CTO, COO, CFO, antreprenorilor, din domenii precum Producție, Transport sau Logistică. Structurat pe două direcții distincte: Digital Process Automation și Robot-as-a-service, evenimentul va dezbate aspecte legate de importanța utilizării inteligenței artificiale și a automatizării digitale pentru a optimiza procesele de lucru, a crește productivitatea și a dezvolta un business.

30 Septembrie 2021 – RegTech Journey, se adresează tuturor celor care activează în domeniul Juridic, fie că este vorba despre avocați, juriști, manageri de department, dar și General Managers, CEO din orice domeniu de business. Evenimentul este structurat în două părți: Beyond RegTech compliance și RegTech technologies și va aborda toate aspectele domeniului Juridic, în concordanță cu schimbările majore ce s-a petrecut în ultimul an la nivel global, pe toate palierele de business. Totodată, se va discuta despre importanța deosebită a utilizării soluțiilor tehnologice pentru a dezvolta orice afacere.

25 Noiembrie 2021 – HR 21. Recalibration, este împărțit pe două direcții: HR processes și Tech integration in HR și se adresează tuturor specialiștilor în HR, dar și General Managers, CEO, antreprenorilor din orice domeniu de business. Plecând de la schimbările majore de stil de lucru și comunicare internă impuse anul trecut de pandemia Covid-19, conferințele vor aborda subiecte de actualitate despre modul în care trebuie să utilizăm tehnologia și digitalizarea pentru a optimiza forța de muncă, procesele de lucru în echipă, și, cel mai important, cum să avem grijă de bunăstarea angajaților.  

Asemenea evenimentelor offline, expo-conferințele Virtualized cuprind: conferințele online orientate spre teme de actualitate, susținute de către experți internaționali și locali, zona expozițională, unde companii din diverse domenii își prezintă produsele și serviciile, panel-uri unde profesioniști internaționali și locali de top dezbat Live subiecte de actualitate din domeniile în care activează, demonstrații Live ce prezintă soluții concrete de business, dar și pauze de networking, în timpul cărora participanții pot interacționa în timp real între ei sau cu reprezentanții companiilor participante, accesând chat-ul public, din platforma MyConnector. 

Participarea la cele patru expo-conferințe Virtualized se face pe baza unui bilet de access, în valoare de 29 EUR/eveniment, bilet ce poate fi achiziționat direct de pe https://www.virtualized.ro/.  

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Românii își pot termina studiile în India, cu burse asigurate de statul indian

În urma întâlnirii pe care ambasadorul Indiei la București, Excelența Sa Rahul Shrivastava, a avut-o cu primarul Allen Coliban la începutul acestei luni, în care cei doi oficiali au discutat despre viitoare oportunități de colaborare, inclusiv în domeniul educațional, Ambasada Indiei a invitat brașovenii care doresc să-și definitiveze studiile în India să acceseze bursele oferite de guvernul indian, prin Consiliul Indian pentru Relații Culturale (ICCR) și Programul Indian pentru Cooperare Tehnică și Economică (ITEC).

Programele de studii, plătite de guvernul indian, pot fi programe de licență, post-universitare, de masterat sau doctorat și se adresează românilor buni cunoscători ai limbii engleze, apți din punct de vedere medical și care au calificările academice necesare.

În cadrul ICCR, studiile se referă la cursuri de Ayurveda, Unani, Siddha și medicină homeopată, dar și la muzică clasică indiană, dans și yoga. Sunt oferite burse de licență, post-universitare, master în filosofie, doctorat sau cursuri post-doctorale în diferite discipline, cu excepția celor medicale/paramedicale (asistentă medicală, fizioterapie, anestezie) și a cursurilor de modă.

Site-ul oficial la care se găsesc toate informațiile necesare este http://a2ascholarships.iccr.gov.in/ . Înscrierea se face exclusiv online, iar aplicația nu acceptă solicitări incomplete. De aceea, aplicanții sunt sfătuiți să citească toate informațiile despre programele de burse, instrucțiunile de completare a solicitării, lista de universități unde este disponibil programul, regulile de accedere în program precum și rubrica de întrebări și răspunsuri pre-formulate. Sunt necesare și certificate medicale, precum și eventuale alte documente ce trebuie traduse în limba engleză pentru a fi uploadate în aplicație.

Prin programul ITEC, India oferă și burse pentru specializări pe termen scurt și mediu, de asemenea cu toate cheltuielile incluse. Această categorie de burse se adresează funcționarilor publici, oficialilor din domeniul privat, universităților, camerelor de comerț și industrie etc.. Candidații trebuie să aibă o experiență în muncă adecvată cursului pentru care optează, ce va fi dovedită de către angajator. Dacă în cazul burselor ICCR vârsta minimă de acces era 18 ani, în cazul acestui program, candidații trebuie să aibă vârsta între 25 și 45 de ani.

Detaliile se găsesc pe https://www.itecgoi.in/index . În acest moment, din cauza limitărilor legate de pandemie, ITEC oferă doar cursuri on-line.

Detalii despre ambele programe pot fi solicitate și Ambasadei Indiei la București.

Foto: Primaria Brasov

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

44% dintre companii au trei sau mai multe femei la cel mai înalt nivel

Cristina CHIRIAC, președinte CONAF: ,,Femeile trebuie promovate și în cadrul companiilor de stat, după modelul din privat, pentru poziții de top management și ca membri în consiliile de administrație.”

44% dintre companii au trei sau mai multe femei la cel mai înalt nivel, spre deosebire de acum 4 ani, conform analizelor de piață făcute de Mc Kinsey & Company, la nivel global. Cercetările arată că discrepanțele încep de la straturile incipiente de management, argumentând că pentru fiecare 100 de bărbați angajați și promovați, doar 72 de femei primesc același tratament, astfel încât o mare parte dintre ele rămân blocate la niveluri pentru începători.

Astfel, rezultatul disproporționat din vârful piramidei nu pare atât de surprinzător. Mai mult, studiile arată că deși femeile care ocupă funcții de conducere sunt absolvente ale unor școli mai prestigioase decât bărbații care au aceleași roluri, sunt mai puțin susceptibile de a deveni lideri în companii, au contracte mai scurte ca CEO și sunt plătite mai puțin pentru aceleași funcții.

Cristina Chiriac, a declarat: ,,Astăzi, productivitatea este cuvântul cheie pentru majoritatea organizațiilor, iar diverse echipe de management pot fi secretul succesului. În grupuri mixte, la orice nivel, se dezvoltă abordări mai inovatoare, iar procesul de luare a deciziilor este mai complex și mai eficient. Companiile pot beneficia de gândirea critică și creativitatea care derivă din schimbul de idei între bărbați și femei în consiliile de administrație. Prezența unui număr constant de femei în conducere contribuie, de asemenea, la crearea unui mediu de lucru atractiv, care ajută la recrutarea celor mai bune resurse umane. Viitorii angajați sunt din ce în ce mai interesați de problemele diversității la locul de muncă, iar cei mai talentați urmăresc mai mult decât recompense financiare”. 

Domnia sa este de părere că ar trebui promovate cât mai mult femei și în cadrul companiilor de stat, după modelul din privat, atât ca poziții de top management cât și ca membri în consiliile de administrație. ,,Trebuie echilibrate forțele pe scena profesională astfel încât să se înțeleagă că diversitatea duce la eficiență, creativitate și dezvoltare continuă. Îmi doresc ca atât la nivel politic, cât și administrativ, să se pună accent pe implicarea femeilor în actul de conducere. Confederația noastră este singura de acest gen din România, ne implicăm activ în viața economică, sprijinind activitatea doamnelor în sfera de business și oferind exemple de modele de succes pentru sectorul public”.

Raportul Global Gender Gap 2018, documentul de referință al Forumului Economic Mondial care măsoară disparitățile dintre bărbați și femei în fiecare an, susține că există încă o diferență de gen de 32%. Procentul poate să nu pară impresionant, dar timpul estimat pentru a reduce decalajul economic este – 202 de ani!

Din punct de vedere politic, lucrurile nu arată mai bine, având în vedere că din cele 149 de state evaluate, doar 17 au lideri de sex feminin, doar 18% sunt miniștri și 25% parlamentari.

În Europa, cifrele indică un model similar cu cel global, în care, deși 60% dintre absolvenți sunt femei, ei reprezintă doar 33% din oamenii de știință și ingineri europeni. Mai multe femei decât bărbați lucrează cu jumătate de normă (75% din lucrători) și sunt angajați în zone cu valoare mai mică. În plus, femeile câștigă cu 16% mai puțin pentru fiecare oră lucrată și doar 6,9% ajung la funcția de CEO.

Un semn bun este că, în România, există o pondere de 41% a femeilor în funcții de conducere, un procent mai mare decât media Uniunii Europene, care este doar de 36%. Cu toate acestea, femeile reprezintă doar 11% din membrii consiliului.

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin este singura confederație din România ce reuneşte interesele femeilor antreprenor într-o structură închegată. CONAF a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială adaptată la noile trenduri în materie de business și asta, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu antreprenorial. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care promovează și susține antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent și care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF are în componența sa 2 federații, 9 patronate, 5 asociații și 13 sucursale.

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

HOTĂRÂRE privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României – 13 ianuarie 2021

HOTĂRÂRE privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 13 ianuarie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Ținând cont de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei, aprobată cu completări prin Legea nr. 20/2020, cu modificările și completările ulterioare, precum și de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educației naționale nr. 1/2011, precum și a altor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 179/2020, cu completările ulterioare, având în vedere prevederile Legii nr. 53/2003 — Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă, cu modificările ulterioare, luând în considerare prevederile art. 16 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, având în vedere faptul că evaluarea realizată în baza factorilor de risc prevăzuți la art. 3 alin. (4) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, indică necesitatea menținerii unui răspuns amplificat la situația de urgență determinată de răspândirea noului coronavirus, aspecte materializate în cuprinsul documentului intitulat „Analiza factorilor de risc privind managementul situației de urgență generate de virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul României la data de 7.01.2021” întocmit la nivelul Centrului Național de Conducere și Coordonare a Intervenției, ținând seama de propunerile cuprinse în Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 3/2021 privind propunerea prelungirii stării de alertă și a măsurilor necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 3, 4, 6 și art. 71 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre

Art. 1. — Începând cu data de 13 ianuarie 2021 se prelungește cu 30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul țării, instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, aprobată cu modificări și completări prin Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2020, cu modificările și completările ulterioare, prelungită prin Hotărârea Guvernului nr. 476/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, prin Hotărârea Guvernului nr. 553/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 17 iulie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, prin Hotărârea Guvernului nr. 668/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 16 august 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, prin Hotărârea Guvernului nr. 782/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 septembrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, prin Hotărârea Guvernului nr. 856/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum și
stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, prin Hotărârea Guvernului nr. 967/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 noiembrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, și prin Hotărârea Guvernului nr. 1.065/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 decembrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Art. 2. — Pe durata prevăzută la art. 1 măsurile de prevenire și control ale infecțiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2, condițiile concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri, precum și instituțiile și autoritățile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor pe durata stării de alertă sunt prevăzute în:
a) anexa nr. 1 — „Măsuri pentru creșterea capacității de răspuns”;
b) anexa nr. 2 — „Măsuri pentru asigurarea rezilienței comunităților”;
c) anexa nr. 3 — „Măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc”.

Art. 3. — În aplicarea dispozițiilor art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei, aprobată cu completări prin Legea nr. 20/2020, cu modificările și completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, secretarul de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, dispune, în colaborare cu Ministerul Sănătății, prin ordin al comandantului acțiunii, măsurile necesare prevenirii și combaterii infecțiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2, în cadrul acțiunilor de răspuns la nivel național.

Art. 4. — Regimul contravențional aplicabil pentru nerespectarea măsurilor prevăzute în anexele nr. 1—3 este cel stabilit la art. 64—70 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 5. — Actele emise pentru punerea în executare a Hotărârii Guvernului nr. 394/2020, aprobată cu modificări și completări prin Hotărârea Parlamentului României  nr. 5/2020, cu modificările și completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 476/2020, cu modificările și completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 553/2020, cu modificările și completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 668/2020, cu modificările și completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 782/2020 cu modificările și completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 856/2020, cu modificările și completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 967/2020, cu modificările și completările ulterioare, și a Hotărârii Guvernului nr. 1.065/2020 își mențin aplicabilitatea în măsura în care dispozițiile acestora nu contravin măsurilor stabilite în anexele nr. 1—3 la prezenta hotărâre.

Art. 6. — Anexele nr. 1—3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
FLORIN-VASILE CÎȚU
Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,Lucian Nicolae Bode

Ministrul sănătății,Vlad Vasile Voiculescu

Ministrul transporturilor și infrastructurii,Cătălin Drulă

Ministrul muncii și protecției sociale,Raluca Turcan

Ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului,Claudiu-Iulius-Gavril Năsui

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,Cseke Attila Zoltán

Ministrul mediului, apelor și pădurilor,Tánczos Barna

Ministrul tineretului și sportului,Carol-Eduard Novák

Ministrul culturii, Bogdan Gheorghiu

Ministrul educației, Sorin-Mihai Cîmpeanu

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Lucian Aurescu

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Nechita-Adrian Oros

Secretariatul de Stat pentru Culte Victor Opaschi,

secretar de stat Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare

ANEXA Nr. 1

MĂSURI pentru creșterea capacității de răspuns

Art. 1. — În condițiile art. 5 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc următoarele măsuri:

1. coordonarea operațională a serviciilor publice de ambulanță și a serviciilor voluntare pentru situații de urgență, în condițiile art. 54 și 55 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educației naționale nr. 1/2011, precum și a altor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 179/2020, cu completările ulterioare;

2. coordonarea operațională a poliției locale, în condițiile art. 50—52 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 179/2020, cu completările ulterioare.

Art. 2. — În condițiile art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc următoarele măsuri:

1. se instituie obligația de a asigura măsurile de continuitate a activității centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile și de a stabili programul de lucru al angajaților, potrivit art. 19 din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, cu avizul direcțiilor de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București;

2. furnizorii de servicii sociale își organizează programul în centrele rezidențiale în funcție de contextul epidemiologic existent la nivel local și cu respectarea normelor în vigoare privind legislația în domeniul muncii. Activitatea la nivelul acestor servicii va fi organizată și desfășurată cu respectarea normelor de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 instituite de autoritățile competente.

Art. 3. — În condițiile art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește desfășurarea în regim permanent a activității tuturor centrelor operative pentru situații de urgență cu activitate temporară, precum și a activității Centrului Național de Conducere și Coordonare a Intervenției și a centrelor județene/al municipiului București de coordonare și conducere a intervenției.

Art. 4. — (1) Măsura prevăzută la art. 1 pct. 1 se pune în aplicare de către unitățile teritoriale pentru situații de urgență, respectiv de către inspectoratele pentru situații de urgență.

(2) Măsura prevăzută la art. 1 pct. 2 se pune în aplicare de către Poliția Română, prin inspectoratele de poliție județene/Direcția Generală de Poliție a Municipiului București.

(3) Respectarea aplicării măsurilor prevăzute la art. 2 se urmărește de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

(4) Măsura prevăzută la art. 3 se pune în aplicare de către instituțiile la nivelul cărora sunt organizate centrele operative pentru situații de urgență, respectiv centrele de coordonare și conducere a intervenției. Respectarea aplicării acestei măsuri se urmărește de către Ministerul Afacerilor Interne.

ANEXA Nr. 2

MĂSURI pentru asigurarea rezilienței comunităților

Art. 1. — În condițiile art. 5 alin. (2) lit. d) și ale art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, în spațiile publice, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă se instituie obligativitatea purtării măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura, în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne, emis în temeiul art. 13 și art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 2. — Se pot institui izolarea și carantina persoanelor în condițiile art. 7, 8 și 11 din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 3. — În aplicarea prevederilor art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București asigură testarea săptămânală a personalului de îngrijire și asistență, a personalului de specialitate și auxiliar care își desfășoară activitatea în centrele rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, în centrele rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile.

Art. 4. — (1) Respectarea aplicării măsurilor prevăzute la art. 1 se urmărește de către Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne.

(2) Măsura prevăzută la art. 3 se pune în aplicare de către Ministerul Sănătății. Respectarea aplicării măsurilor prevăzute la art. 3 se urmărește de către Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne.

ANEXA Nr. 3

MĂSURI pentru diminuarea impactului tipului de risc

Art. 1. — În condițiile art. 5 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc următoarele măsuri:

1. pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu SARS-CoV-2 sunt interzise organizarea și desfășurarea de mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau alte tipuri de întruniri în spații deschise, precum și a întrunirilor de natura activităților culturale, științifice, artistice, sportive sau de divertisment în spații închise, cu excepția celor organizate și desfășurate potrivit pct. 2—19;

2. se interzice desfășurarea de reuniuni cu prilejul unor sărbători, aniversări, petreceri în spații închise și/sau deschise, publice și/sau private;

3. activitățile de pregătire fizică în cadrul structurilor și bazelor sportive, definite conform Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările  ulterioare, constând în cantonamente, antrenamente și competiții sportive organizate pe teritoriul României, pot fi desfășurate numai în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și al ministrului sănătății, emis în temeiul art. 43 și al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare;

4. competițiile sportive se pot desfășura pe teritoriul României fără spectatori, numai în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și al ministrului sănătății, emis în temeiul art. 43 și al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare;

5. în condițiile pct. 3 se permite desfășurarea de către sportivii profesioniști, legitimați și/sau de performanță a activităților de pregătire fizică în bazine acoperite sau aflate în aer liber, iar activitățile de pregătire fizică în spații închise sunt permise numai cu respectarea regulilor de distanțare între participanți, astfel încât să se asigure minimum 7 mp/persoană;

6. activitățile instituțiilor muzeale, bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producție de film și audiovizuală, instituțiilor de spectacole și/sau concerte, școlilor populare, de artă și de meserii, precum și evenimentele culturale în aer liber se pot desfășura numai în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii și al ministrului sănătății, emis în temeiul art. 44 și al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare;

7. în condițiile pct. 6, organizarea și desfășurarea activității în cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte sunt permise, cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, dacă incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din județ/localitate este mai mică sau egală cu 1,5/1.000 de locuitori, cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spațiului, dacă incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din județ/localitate este mai mare de 1,5 și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori, și este interzisă la depășirea incidenței de 3/1.000 de locuitori;

8. în condițiile pct. 6, la nivelul județelor/localităților unde incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor este mai mică sau egală cu 1,5/1.000 de locuitori,  organizarea și desfășurarea spectacolelor de tipul drive-in sunt permise numai dacă ocupanții unui autovehicul sunt membrii aceleiași familii sau reprezintă grupuri de până la 3 persoane, iar organizarea și desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private sau a altor evenimente culturale
sunt permise numai cu participarea a cel mult 300 de spectatori cu locuri pe scaune, aflate la distanță de minimum 2 metri unul față de celălalt, precum și cu purtarea măștii de protecție. Activitățile sunt interzise la nivelul județelor/localităților unde incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor este mai mare de 1,5/1.000 de locuitori;

9. activitatea cultelor religioase, inclusiv a slujbelor și rugăciunilor colective, se desfășoară în interiorul și/sau în afara lăcașurilor de cult, cu respectarea regulilor de protecție sanitară, stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne, emis în temeiul art. 45 și al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare;

10. în condițiile pct. 9, pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu SARS-CoV-2, organizarea de procesiuni și/sau pelerinaje religioase este permisă numai cu participarea persoanelor care au domiciliul sau reședința în localitatea unde se desfășoară respectiva activitate;

11. se interzice participarea la procesiunile și/sau pelerinajele religioase prevăzute la pct. 10 a persoanelor care nu au domiciliul sau reședința în localitățile în care se desfășoară aceste activități;

12. se interzic activitățile recreative și sportive desfășurate în aer liber, cu excepția celor care se desfășoară cu participarea a cel mult 10 persoane care nu locuiesc împreună, stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății, după caz, cu ministrul tineretului și sportului, ministrul mediului, apelor și pădurilor sau ministrul agriculturii și dezvoltării rurale;

13. se interzice organizarea de evenimente private (nunți, botezuri, mese festive etc.) în spații închise, cum ar fi, fără a se limita la acestea, saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente;

14. se interzice organizarea de evenimente private (nunți, botezuri, mese festive etc.) în spații deschise, cum ar fi, fără a se limita la acestea, saloane, cămine culturale, restaurante, terase, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente;

15. se permite organizarea de cursuri de instruire și workshopuri pentru adulți, inclusiv cele organizate pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, cu un număr de participanți de maximum 25 de persoane în interior și de maximum 50 de persoane în exterior și cu respectarea normelor de sănătate publică stabilite în ordinul ministrului sănătății;

16. se permit organizarea și desfășurarea de către instituțiile cu atribuții în domeniul apărării naționale, ordinii și siguranței publice, în aer liber, a activităților specifice, sub supravegherea unui medic epidemiolog;

17. se permit organizarea și desfășurarea activităților specifice din domeniul diplomatic, inclusiv la sediile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare acreditate în România, astfel încât să fie asigurate o suprafață de minimum 4 mp pentru fiecare persoană participantă și respectarea regulilor de protecție sanitară;

18. se permite, în condițiile Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, republicată, organizarea de mitinguri și demonstrații cu un număr de participanți de maximum 100 de persoane și cu respectarea următoarelor măsuri:
a) purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura, de către toți participanții;

b) dezinfectarea obligatorie a mâinilor, pentru toate persoanele care sosesc în spațiul în care se desfășoară mitingul sau demonstrația;

c) menținerea distanței fizice de minimum 1 metru între participanți și asigurarea unei suprafețe de minimum 4 mp/persoană acolo unde este posibil;

d) dezinfectarea mâinilor persoanelor care distribuie eventuale materiale pe perioada desfășurării mitingului sau a demonstrației;

e) aplicarea regulilor de igienă colectivă și individuală pentru prevenirea contaminării și limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2;

19. se permite desfășurarea activităților de prevenire și combatere a pestei porcine africane prin vânători colective la care pot participa cel mult 20 de persoane.

Art. 2. — (1) În condițiile art. 5 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc următoarele măsuri:

1. în interiorul localităților se interzic circulația persoanelor în grupuri pietonale mai mari de 6 persoane care nu aparțin aceleiași familii, precum și formarea unor asemenea grupuri;

2. în toate localitățile se interzice circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în intervalul orar 23,00—5,00, cu următoarele excepții:
a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;
b) deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță, precum și pentru achiziționarea de medicamente;
c) deplasări în afara localităților ale persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicției, cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane, și care poate fi dovedit prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei;
d) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoțirea copilului, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități ori decesul unui membru de familie;

3. se interzice intrarea pe teritoriul României, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetățenilor străini și apatrizilor, definiți potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu următoarele excepții:

a) membri de familie ai cetățenilor români;

b) membri de familie ai cetățenilor altor state membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European ori ai Confederației Elvețiene, cu rezidență în România;

c) persoane care posedă o viză de lungă ședere, un permis de ședere sau un document echivalent permisului de ședere eliberat de autorități ori un document echivalent acestora emis de autoritățile altor state, potrivit legislației Uniunii Europene;

d) persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de ședere sau un alt document echivalent, respectiv cadre medicale, cercetători în domeniul medical, cadre medicale pentru îngrijire geriatrică, transportatorii și alte categorii de personal implicat în transportul de bunuri care asigură astfel de transporturi necesare;

e) personalul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și al organizațiilor internaționale, precum și membrii familiilor acestuia care îl însoțesc în misiuni permanente pe teritoriul României, personalul militar sau personalul care poate asigura ajutor umanitar;

f) persoane în tranzit, inclusiv cei repatriați ca urmare a acordării protecției consulare;

g) pasageri care călătoresc din motive imperative;

h) persoane care au nevoie de protecție internațională sau din alte motive umanitare, persoane care fac obiectul prevederilor Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid, precum și persoane returnate în baza acordurilor de readmisie;

i) străinii și apatrizii care călătoresc în scop de studii;

j) străinii și apatrizii, lucrători înalt calificați, dacă angajarea acestora este necesară din punct de vedere economic, iar activitatea nu poate fi amânată sau desfășurată în străinătate;

k) străinii și apatrizii, lucrători transfrontalieri, lucrători sezonieri, personal navigant maritim și fluvial;

l) membrii delegațiilor sportive internaționale care participă la competiții sportive organizate pe teritoriul României, în condițiile legii;

m) membrii echipelor de filmare a producțiilor cinematografice sau audiovizuale, personalul tehnic și artistic care participă la evenimentele culturale care se derulează pe teritoriul României, în baza unor relații contractuale dovedite sau a unor documente justificative.

(2) Pentru verificarea motivului deplasării în interes profesional, prevăzut la alin. (1) pct. 2 lit. a), persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităților abilitate,legitimația de serviciu sau adeverința eliberată de angajator ori o declarație pe propria răspundere.

(3) Pentru verificarea motivului deplasării în interes personal, prevăzut la alin. (1) pct. 2 lit. b)—d), persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităților abilitate, o declarație pe propria răspundere, completată în prealabil.

(4) Declarația pe propria răspundere, prevăzută la alin. (2) și (3), trebuie să cuprindă numele și prenumele, data nașterii, adresa locuinței/gospodăriei/locului activității profesionale, motivul deplasării, data completării și semnătura.

(5) În absența unor reglementări contrare la nivel național, măsura stabilită la alin. (1) pct. 3 nu se mai aplică cetățenilor străini și apatrizilor originari din sau rezidenți în state terțe dinspre care, la nivel european, este stabilită ridicarea restricțiilor temporare asupra călătoriilor neesențiale către Uniunea Europeană.

Art. 3. — Se poate institui carantina zonală în condițiile art. 7 și 12 din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 4. — În condițiile art. 5 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc următoarele măsuri:
1. suspendarea zborurilor efectuate de operatorii economici din aviație spre și dinspre țări care nu fac obiectul excepției de la carantinare/izolare stabilite de Institutul Național de Sănătate Publică și aprobate de Comitetul Național pentru Situații de Urgență și din aceste țări către România pentru toate aeroporturile din România, potrivit art. 37 din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, se aprobă prin hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență;

2. sunt exceptate de la prevederile pct. 1 următoarele categorii de zboruri:

a) efectuate cu aeronave de stat;

b) de transport marfă și/sau corespondență;

c) umanitare sau care asigură servicii medicale de urgență;

d) pentru căutare-salvare sau de intervenție în situații de urgență, la solicitarea unei autorități publice din România;

e) având drept scop transportul echipelor de intervenție tehnică, la solicitarea operatorilor economici stabiliți în România;

f) aterizări tehnice necomerciale;

g) de poziționare a aeronavelor, fără încărcătură comercială tip ferry;

h) tehnice, în scopul efectuării unor lucrări la aeronave;

i) efectuate de transportatori aerieni deținători de licență de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor sezonieri sau pentru repatrierea unor cetățeni străini din România către alte state, cu avizul Autorității Aeronautice Civile Române și al autorității competente din statul de destinație;

j) efectuate de transportatori aerieni deținători de licență de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), din alte state către România, pentru repatrierea cetățenilor români, cu avizul Autorității Aeronautice Civile Române, în baza acordului Ministerului Afacerilor Interne și al Ministerului Afacerilor Externe;

k) efectuate de transportatori aerieni deținători de licență de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor din sectorul transporturilor prevăzuți în anexa nr. 3 la Comunicarea privind implementarea Culoarelor Verzi („Green Lanes”) în temeiul Orientărilor privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătății și a asigurării disponibilității mărfurilor și serviciilor esențiale — C (2020) 1.897 din 23 martie 2020, din România către alte state și din alte state către România, cu avizul Autorității Aeronautice Civile Române, al Ministerului Afacerilor Externe și al autorității competente din statul de destinație;

3. pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu SARS-CoV-2, în perioada stării de alertă se interzic efectuarea transportului rutier de persoane prin servicii ocazionale, precum și suplimentarea unor curse regulate, potrivit reglementărilor în vigoare, în scopul participării la procesiunile și/sau pelerinajele religioase către locurile unde se desfășoară aceste activități.

Art. 5. — În condițiile art. 5 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, se menține închiderea temporară, totală sau parțială, a următoarelor puncte de trecere a frontierei de stat:

1. la frontiera româno-ungară: Carei, județul Satu Mare;

2. la frontiera româno-bulgară:

a) Lipnița, județul Constanța;

b) Dobromir, județul Constanța;

c) Bechet, județul Dolj (cu excepția traficului de marfă);

3. la frontiera româno-ucraineană: Isaccea, județul Tulcea (cu excepția traficului de marfă);

4. la frontiera României cu Republica Moldova: Rădăuți-Prut, județul Botoșani;

5. la frontiera româno-sârbă:

a) Moldova Nouă, județul Caraș-Severin;

b) Vălcani, județul Timiș;

c) Stamora-Moravița, județul Timiș — feroviar (cu excepția traficului de marfă);

d) Lunga, județul Timiș;

e) Foeni, județul Timiș.

Art. 6. — În condițiile art. 5 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc următoarele măsuri:

1. activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 36/12.I.2021 5 produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor, este
permisă fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului și în intervalul orar 6,00—23,00, în județele/localitățile unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mică sau egală cu 1,5/1.000 de locuitori, fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului și în intervalul orar 6,00—23,00, dacă incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din județ/localitate este mai mare de 1,5 și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori, și este interzisă la depășirea incidenței
de 3/1.000 de locuitori;

2. activitatea restaurantelor și a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unități de cazare este permisă fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului și în intervalul orar 6,00—23,00, în județele/localitățile unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mică sau egală cu 1,5/1.000 de locuitori, fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului și în intervalul orar 6,00—23,00, dacă incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din județ/localitate este mai mare de 1,5 și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori, și doar pentru persoanele cazate în cadrul acestor unități, în județele/localitățile unde este depășită incidența de 3/1.000 de locuitori în ultimele 14 zile;

3. măsurile prevăzute la pct. 1 și 2 se aplică și operatorilor economici care desfășoară activități în spațiile publice închise care au un acoperiș, plafon sau tavan și care sunt delimitate de cel puțin 2 pereți, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent;

4. în situația în care activitatea operatorilor economici prevăzuți la pct. 1 și 2 este restricționată sau închisă, se permit prepararea hranei și comercializarea produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice care nu se consumă în spațiile respective;

5. operatorii economici prevăzuți la pct. 1 și 2 vor respecta obligațiile stabilite prin ordin al ministrului sănătății și al ministrului economiei, antreprenoriatului și turismului, emis în temeiul art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare;

6. prepararea, comercializarea și consumul produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice sunt permise în spațiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu excepția celor prevăzute la pct. 3, cu asigurarea unei distanțe de minimum 2 metri între mese și participarea a maximum 6 persoane
la o masă, dacă sunt din familii diferite, și cu respectarea măsurilor de protecție sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății, ministrului economiei, antreprenoriatului și turismului și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, emis în temeiul art. 71 alin. (2) din Legea
nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare;

7. nu este permisă activitatea în baruri, cluburi și discoteci.

Art. 7. — (1) În condițiile art. 5 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, se instituie obligația pentru operatorii economici care desfășoară activități de comerț/prestări de servicii în spații închise și/sau deschise, publice și/sau private, să își organizeze și să desfășoare activitatea în intervalul orar 5,00—21,00.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în intervalul orar 21,00—5,00, operatorii economici pot activa doar în relația cu operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), unitățile farmaceutice, benzinăriile, operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu, precum și operatorii economici din domeniul transportului rutier de persoane care utilizează autovehicule cu capacitate mai mare de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului auto, și cei din domeniul transportului rutier de mărfuri care utilizează autovehicule cu masa maximă autorizată de peste 2,4 tone își pot desfășura activitatea în regim normal de muncă, cu respectarea normelor de protecție sanitară.

Art. 8. — În condițiile art. 5 alin. (3) lit. f), art. 8 și 9 din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, în interiorul centrelor comerciale în care își desfășoară activitatea mai mulți operatori economici nu se permit exploatarea locurilor de joacă, a sălilor de jocuri, precum și activitatea barurilor, cluburilor și
discotecilor.

Art. 9. — În condițiile art. 5 alin. (3) lit. f) și art. 33—36 din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc următoarele măsuri:

1. transportul aerian se desfășoară cu respectarea măsurilor și restricțiilor referitoare la igiena și dezinfecția spațiilor comune, echipamentelor, mijloacelor de transport și aeronavelor, procedurile și protocoalele din interiorul aeroporturilor și aeronavelor, regulile de conduită pentru personalul operatorilor aeroportuari, aerieni și pentru pasageri, precum și privitor la informarea personalului și pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor și personalului ce activează în domeniul
transportului aerian, stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor și infrastructurii, al ministrului afacerilor interne și al ministrului sănătății, emis în temeiul art. 32, 33 și art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare;

2. transportul feroviar se desfășoară cu respectarea măsurilor și restricțiilor referitoare la igiena și dezinfecția spațiilor comune din gări, halte, stații sau puncte de oprire, a echipamentelor și garniturilor de tren, procedurile și protocoalele din interiorul gărilor, haltelor, stațiilor sau punctelor de oprire, dar și în interiorul vagoanelor și garniturilor de tren, gradul și modul de ocupare a materialului rulant, regulile de conduită pentru personalul operatorilor și pentru pasageri, precum și privitor la informarea personalului și pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor și personalului ce activează în domeniul transportului feroviar, stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor și infrastructurii, al ministrului afacerilor interne și al ministrului sănătății, emis în temeiul art. 32, 34 și art. 71 alin. (2) din Legea
nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare;

3. transportul rutier se desfășoară cu respectarea măsurilor și restricțiilor referitoare la igiena și dezinfecția mijloacelor de transport persoane, procedurile și  protocoalele din interiorul mijloacelor de transport, gradul și modul de ocupare a mijloacelor de transport, regulile de conduită pentru personalul operatorilor
și pentru pasageri, precum și privitor la informarea personalului și pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor și personalului ce activează în domeniul transportului rutier, stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor și infrastructurii, al ministrului afacerilor interne și al ministrului sănătății, emis în
temeiul art. 32, 35 și art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare;

4. transportul naval se desfășoară cu respectarea măsurilor și restricțiilor referitoare la igiena și dezinfecția navelor de transport persoane, procedurile și protocoalele din interiorul navelor de transport persoane, gradul și modul de ocupare a navelor de transport persoane, regulile de conduită pentru personalul operatorilor și pentru pasageri, precum și privitor la informarea personalului și pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor și personalului ce activează în domeniul transportului naval, stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor și infrastructurii, al ministrului afacerilor interne și al ministrului sănătății, emis în temeiul art. 32, 36 și art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare;

5. transportul intern și internațional de mărfuri și persoane se desfășoară cu respectarea prevederilor din ordinul comun al ministrului transporturilor și infrastructurii, al ministrului afacerilor interne și al ministrului sănătății, emis în temeiul art. 37 din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 10. — În condițiile art. 5 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc următoarele măsuri:

1. se suspendă activitatea operatorilor economici desfășurată în spații închise în următoarele domenii: activități în piscine, locuri de joacă și săli de jocuri;

2. activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc este permisă fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului în județele/localitățile unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mică sau egală cu 1,5/1.000 de locuitori, fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului, dacă incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din județ/localitate este mai mare de 1,5 și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori, și este interzisă la depășirea incidenței de 3/1.000 de locuitori;

3. se instituie obligația instituțiilor și autorităților publice, operatorilor economici și profesioniștilor de a organiza activitatea astfel încât să asigure, la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât și pentru vizitatori, în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne, emis în temeiul art. 13 și art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare;

4. se instituie obligația desfășurării activității la nivelul cabinetelor stomatologice și unităților sanitare non-COVID, în condițiile stabilite prin ordinul ministrului sănătății, emis în temeiul art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare;

5. se instituie obligația operatorilor economici care desfășoară activități de jocuri de noroc, îngrijire personală, primire turistică cu funcțiuni de cazare, precum și activități de lucru în birouri cu spații comune în sistem deschis de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului economiei, antreprenoriatului și turismului și al ministrului sănătății, emis în temeiul art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, în baza căruia își pot desfășura activitatea;

6. operatorii economici care desfășoară activități de jocuri de noroc au obligația să respecte orarul de lucru cu publicul și restricțiile stabilite prin hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, la propunerea Grupului de suport tehnicoștiințific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României sau a comitetului județean/al municipiului București pentru situații de urgență. Măsurile se stabilesc pentru unitățile administrativ-teritoriale în care se constată o răspândire comunitară intensă a virusului și/sau un număr în creștere al persoanelor infectate cu virusul SARS-CoV-2;

7. se instituie obligația operatorilor economici care desfășoară activități de administrare a ștrandurilor exterioare, a piscinelor exterioare sau a sălilor de sport/fitness de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și al ministrului sănătății, emis în temeiul art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare;

8. se instituie obligația operatorilor economici care desfășoară activități de tratament balnear de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul ministrului sănătății, emis în temeiul art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 11. — În condițiile art. 5 alin. (3) lit. f) și ale art. 38 din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc următoarele măsuri:

1. activitatea în creșe și afterschool-uri este permisă numai cu respectarea condițiilor stabilite prin ordin comun al ministrului educației, al ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului sănătății, emis în temeiul art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare;

2. în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ sunt permise activitățile didactice și alte activități specifice, precum și organizarea și desfășurarea examenelor pentru elevi/studenți, cadre didactice, în condițiile respectării măsurilor de prevenire, stabilite prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului sănătății, emis în temeiul art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare;

3. la apariția a 3 cazuri de infectare cu virusul SARS-CoV-2 într-un interval de 7 zile consecutive, în spațiile destinate cazării elevilor sau studenților se instituie măsura închiderii clădirii pentru o perioadă de 14 zile. Pentru elevii/studenții care nu au posibilitatea deplasării la domiciliu sau o altă locație se asigură de către unitatea/instituția de învățământ responsabilă cazarea în condiții de carantină, precum și măsurile necesare pentru sprijinirea asigurării necesităților de bază.

Art. 12. — (1) În condițiile art. 5 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, se suspendă activitatea târgurilor, bâlciurilor și a talciocurilor, definite potrivit art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 348/2004 privind exercitarea comerțului cu produse și servicii de piață în unele zone publice, cu modificările și completările ulterioare.

(2) În condițiile art. 5 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, activitatea piețelor agroalimentare, inclusiv a piețelor volante, se desfășoară în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului sănătății și al ministrului muncii și protecției sociale.

Art. 13. — În condițiile art. 5 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, utilizarea pârtiilor și/sau a traseelor de schi pentru  agrement, definite potrivit art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 263/2001 privind amenajarea, omologarea, întreținerea și exploatarea pârtiilor și traseelor de schi pentru agrement, republicată, precum și organizarea și desfășurarea activității operatorilor economici care le exploatează/întrețin se fac în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului economiei, antreprenoriatului și turismului, al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, al ministrului sănătății și al ministrului muncii și protecției sociale.

Art. 14. — (1) În condițiile art. 5 alin. (2) lit. d) și alin. (3) lit. f) și art. 17 din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, pe durata stării de alertă, angajatorii dispun organizarea muncii la domiciliu sau în regim de telemuncă, acolo unde specificul activității permite, în condițiile art. 108—110 din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale celor stabilite prin Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă, cu modificările ulterioare.

(2) În situația în care nu se poate desfășura activitatea de către salariat în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu și în vederea evitării aglomerării transportului public, angajatorii din sistemul privat, autoritățile și instituțiile publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și regiile autonome, societățile naționale, companiile naționale și societățile la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, având un număr mai mare de 50 de salariați, au obligația organizării programului de lucru astfel încât personalul să fie împărțit în grupe care să înceapă, respectiv să termine activitatea la o diferență de cel puțin o oră.

Art. 15. — (1) Constatarea încadrării în limitele de incidență cumulată a cazurilor pe ultimele 14 zile în vederea punerii în aplicare a măsurilor stabilite în prezenta hotărâre se realizează în maximum 48 de ore de la atingerea acestora prin hotărâre a comitetului județean/al municipiului București pentru situații de urgență pe baza analizelor prezentate de direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, iar măsurile se aplică pentru o perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia.

(2) Direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București calculează zilnic, pentru fiecare localitate din zona de competență, incidența cumulată a cazurilor pentru ultimele 14 zile și prezintă comitetului județean/al municipiului București pentru situații de urgență analiza rezultată în cel mult 24 de ore de la data constatării atingerii limitelor stabilite în prezenta hotărâre.

(3) Calculul zilnic prevăzut la alin. (2) se realizează prin raportare la cifra reprezentând suma persoanelor cu domiciliul sau reședința în localitatea de referință, comunicată comitetului județean/al municipiului București pentru situații de urgență de către Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin structurile teritoriale județene, în prima zi lucrătoare a săptămânii, la ora 16,00. Cifra comunicată de către Direcția
pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date prin structurile teritoriale județene este utilizată ca referință pentru întreaga perioadă de timp până la furnizarea unui nou set de date actualizate.

(4) La stabilirea incidenței la 1.000 de locuitori în ultimele 14 zile nu se iau în considerare focarele din centrele rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrele rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile, inclusiv căminele, internatele și spitalele.

Art. 16. — (1) Respectarea aplicării măsurilor prevăzute la art. 1 pct. 1 și 2 se urmărește de către Ministerul Afacerilor Interne.
(2) Măsurile prevăzute la art. 1 pct. 3—5 se pun în aplicare de către Ministerul Sănătății și Ministerul Tineretului și Sportului. Respectarea aplicării acestor măsuri se urmărește de către Ministerul Afacerilor Interne.

(3) Măsurile prevăzute la art. 1 pct. 6—8 se pun în aplicare de către Ministerul Sănătății și Ministerul Culturii. Respectarea aplicării acestor măsuri se urmărește de către Ministerul Afacerilor Interne.

(4) Măsura prevăzută la art. 1 pct. 9 se pune în aplicare de către Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne. Respectarea aplicării acestei măsuri se urmărește de către Ministerul Afacerilor Interne.

(5) Respectarea aplicării măsurilor prevăzute la art. 1 pct. 10 și 11 se urmărește de către Ministerul Afacerilor Interne.

(6) Măsura prevăzută la art. 1 pct. 12 se pune în aplicare de către Ministerul Sănătății și, după caz, de Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor sau Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Respectarea aplicării acestei măsuri se urmărește de către Ministerul Afacerilor Interne.

(7) Respectarea aplicării măsurilor prevăzute la art. 1 pct. 13—17 și 19 se urmărește de către Ministerul Afacerilor Interne.

(8) Măsura prevăzută la art. 1 pct. 18 se urmărește de către Ministerul Afacerilor Interne.

(9) Respectarea aplicării măsurilor prevăzute la art. 2 se urmărește de către Ministerul Afacerilor Interne.

(10) Respectarea aplicării măsurii prevăzute la art. 3 se urmărește de către Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne.

(11) Respectarea aplicării măsurilor prevăzute la art. 4 se urmărește de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Ministerul Afacerilor Interne.

(12) Măsura prevăzută la art. 5 se pune în aplicare de către Ministerul Afacerilor Interne.

(13) Măsura prevăzută la art. 6 pct. 6 se pune în aplicare de către Ministerul Sănătății, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. Respectarea aplicării măsurilor prevăzute la art. 6 și 8 se urmărește de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Afacerilor Interne.

(14) Respectarea aplicării măsurilor prevăzute la art. 7 se urmărește de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

(15) Măsurile prevăzute la art. 9 se pun în aplicare de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Sănătății. Respectarea aplicării acestor măsuri se urmărește de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Afacerilor Interne.

(16) Respectarea aplicării măsurilor prevăzute la art. 10 pct. 1 și 2 se urmărește de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Afacerilor Interne.

(17) Măsurile prevăzute la art. 10 pct. 3 se pun în aplicare de către Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne. Respectarea aplicării acestor măsuri se urmărește de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Afacerilor Interne.

(18) Măsurile prevăzute la art. 10 pct. 4 și 8 se pun în aplicare de către Ministerul Sănătății. Respectarea aplicării acestor măsuri se urmărește de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Afacerilor Interne.

(19) Măsurile prevăzute la art. 10 pct. 5 se pun în aplicare de către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și Ministerul Sănătății. Respectarea aplicării măsurilor prevăzute laart. 10 pct. 5 și 6 se urmărește de către Ministerul Muncii și  Protecției Sociale și Ministerul Afacerilor Interne.

(20) Măsurile prevăzute la art. 10 pct. 7 se pun în aplicare de către Ministerul Tineretului și Sportului și Ministerul Sănătății. Respectarea aplicării acestor măsuri se urmărește de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Afacerilor Interne.

(21) Măsurile prevăzute la art. 11 se pun în aplicare de către Ministerul Educației și Ministerul Sănătății. Respectarea aplicării acestor măsuri se urmărește de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Afacerilor Interne.

(22) Respectarea aplicării măsurilor prevăzute la art. 12 se urmărește de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Afacerilor Interne.

(23) Măsurile prevăzute la art. 13 și 14 se pun în aplicare de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

 

Premieră mondială: România participă la Campionatul European Virtual al Tăietorilor de Lemne

În premieră mondială, campionatul STIHL TIMBERSPORTS se va organiza virtual. România – reprezentată de Ionel Mariniță

STIHL TIMBERSPORTS  organizează prima competiție internațională din istorie în sistem virtual. Campionatul European Virtual 2020 al tăietorilor de lemne înlocuiește Campionatul Mondial la individual, anulat. Ediția 2020 va putea fi urmarită online duminică, 27 decembrie.

Campionatul Virtual European al tăietorilor de lemne STIHL Timbersports va reuni cei mai buni 14 atleți în disciplinele cu toporul și motoferastraul. Aceștia se vor întrece, fiecare în țara proprie, fără a se întâlni fizic, la final desemnându-se campionul european virtual din acest sezon. România va fi reprezentată de Ionel Mariniță, iar printre țările participante se numără și Marea Britanie, Norvegia sau Ungaria.

Între 30 noiembrie și 10 decembrie fiecare atlet a evoluat în țara sa, respectând normele locale de siguranță anti-Covid. Pe 4 decembrie Ionel Mariniță a concurat pentru România la Sacueni, Bihor. Formatul competiției virtuale îl respectă pe cel de la individualele STIHL TIMBERSPORTS  în care atleții trec prin 6 probe: tăierea pe orizontală, tăierea pe verticală, tăierea la înalțime, tăierea cu joagarul,  cu motoferastraul STIHL MS 661 și cu Hot Saw (super-motoferastraul).

Sportivii vor acumula puncte în funcție de timpii obținuți la cele 6 discipline, evoluțiile lor fiind urmărite de către oficialii competiției, iar timpii vor fi aprobați de către arbitrii internaționali.

Deși cei 14 atleți au evoluat deja în perioada  30 noiembrie – 10 decembrie, nimeni nu știe cine va fi desemnat primul Campion European Virtual, până în momentul transmiterii competiției, duminică pe 27 decembrie. Campionatul European Virtual va fi transmis în toată lumea canalele STIHL TIMBERSPORTS: Facebook, YouTube si Twitch.tv la 15.30, ora României.

10 ani de STIHL Timbersports în România

Primul Campionat Național STIHL Timbersports a avut loc în iunie 2010 la București. De atunci campionatul național se organizează anual, la începutul verii. Pe parcursul anului mai au loc mici competiții și demonstrații locale, la nivelul cluburilor dezvoltate în țară. Tot în fiecare an, țara noastră este reprezentată toamna la Campionatul Mondial Timbersports de o echipă formată din 5 cei mai buni atleți desemnați în urma Campionatului Național, la probele de echipă și la probele de individual.

Competiţiile STIHL TIMBERSPORTS reprezintă o serie de concursuri internaţionale ale tăietorilor de lemne. Disciplina tăietorilor de lemne îşi are rădăcinile în SUA, Canada, Australia şi Noua Zeelandă. În trecut, competiţiile de tăiere a lemnului aveau loc între forestieri pentru a stabili cel mai bun dintre ei la nivel local. De-a lungul timpului aceste „încercări de forţă” s-au transformat într-o concurs desfăşurat la un nivel atletic înalt. În anul 1985 s-au lansat competiţiile STIHL TIMBERSPORTS, sub forma unei serii de concursuri, în SUA.

Competiţiile STIHL Timbersports s-au impus acum drept unele de primă clasă. Ele au loc la nivel naţional şi internaţional. În Europa, competiţiile STIHL TIMBERSPORTS au debutat în 2001. Din 2005 Campionatul mondial STIHL TIMBERSPORTS aduce faţă în faţă pe cei mai buni atleţi ai lumii la tăiat lemne.

Sursa si imaginiȘ comunicat remis La pas prin Brasov

România participă la prima olimpiadă online de șah pentru persoanele cu dizabilități

Prima olimpiadă de șah online pentru persoanele cu dizabilități, organizată de Federația Internațională de Șah, se desfășoară în aceste zile, până la 3 decembrie, recunoscută de ONU drept Ziua Internațională a Persoanelor cu dizabilități. Competiția reunește 400 de jucători din întreaga lume, inclusiv doi mari maeștri. Este de remarcat la această competiție și formația țării noastre.

61 de echipe din 45 de țări diferite participă eveniment. Polonia, Germania, Filipine, Israel și Cuba sunt favoritele conform ratingului inițial, urmate de alte „superputeri de șah” tradiționale precum Rusia și Ucraina.

Competiția se poate urmări live la următoarea adresă:

https://chess24.com/en/watch/live-tournaments/fide-online-olympiad-for-people-with-disabilities-2020/4/1/1

25 noiembrie 2020

VIA: Federatia Romana de Sah

Ministerul Educației și Cercetării inițiază demersul de realizare a Hărții școlilor dezavantajate din România

Ministerul Educației și Cercetării începe procesul de dezvoltare a Hărții școlilor dezavantajate din România, instrument esențial pentru obiectivul asumat de a promova o educație incluzivă de calitate pentru toți copiii. Odată realizat, acest instrument va avea un rol important în procesul de stabilire a modului și a priorităților de alocare a resurselor și a proiectelor din viitoarea programare financiară 2021-2027, dar și pentru a putea ghida intervenții strategice, realizate de Guvern, menite să reducă clivajele din educație.

În acest context, cu ajutorul unor parteneri din mediul asociativ, instituțional și universitar care pot sprijini acest proces cu expertiza si resursele necesare, vom realiza o hartă a școlilor dezavantajate din România, prin intermediul căreia se vor identifica nevoile generale reale și problemele specifice ale școlilor, de la lipsa infrastructurii (toalete, apă potabilă etc.) până la calitatea actului educațional. Harta școlilor dezavantajate va reprezenta un instrument necesar pentru stabilirea modului de alocare a resurselor și proiectelor din viitoarea programare financiară 2021-2027.

Pentru realizarea acestui obiectiv, Monica Cristina Anisie, ministrul educației și cercetării, a invitat o serie de organizații cu activități și rezultate relevante în ceea ce privește asigurarea echității în educație să se alăture demersului inițiat de Ministerul Educației și Cercetării.

Avem convingerea că într-un astfel de parteneriat vom reuși să realizăm această hartă a școlilor dezavantajate din România, cu ajutorul căreia să putem interveni punctual și adapta intervențiile de la nivel central, județean și local, în beneficiul fiecărui elev din România”, subliniază ministrul Monica Cristina Anisie în invitația transmisă organizațiilor/instituțiilor anterior menționate. De altfel, între acestea și Ministerul Educației și Cercetării există o colaborare de lungă durată, concretizată în diverse parteneriate și proiecte cu scop comun: asigurarea echității în educație.

O primă discuție tehnică în acest sens este programată vineri, 30 octombrie, fiind așteptați să participe reprezentanții UNICEF în România, ai Consiliului Europei, ai Universității din București, ai Institutului Național pentru Statistică și ai Fundației Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”.

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

România are nevoie urgent de o Barieră Verde!

Greenpeace avertizează că dispariția pădurilor și a perdelelor forestiere din zonele de câmpie amenință siguranța națională

Greenpeace România lansează „Bariera Verde” (https://greenpeace.barieraverde.ro), o campanie pentru replantarea perdelelor forestiere și a pădurilor de protecție din zonele de câmpie. Actorul Marcel Iureș se alătură acestui demers ca narator al unei animații care explică urgența pe care milioane de români o resimt pe propria piele.

Vezi povestea lui Codruț (narată de Marcel Iureș)


În următorii 30 de ani, peste 40% din teritoriul României va deveni o stepă aridă. Modelările climatologilor indică, într-un scenariu moderat, că peste 11 milioane de români vor fi afectați de creșterea temperaturilor, reducerea drastică a rezervelor de apă și deșertificare. Seceta va deveni noul normal.

ANM a emis 132 de Coduri Roșii în vara lui 2020, cele mai multe din istoria meteorologiei. Criza climatică nu ocolește România. Mai avem puțin timp pentru a pregăti o defensivă. Nu e de ajuns să protejăm pădurile care ne-au mai rămas în munți, și acestea afectate masiv de tăieri ilegale. Avem nevoie de o rețea forestieră națională care să protejeze orașele, comunitățile cele mai vulnerabile și terenurile agricole.

România a avut o rețea de sute de mii de hectare de păduri și perdele forestiere în sudul și sud-estul țării, parte dintr-un plan ambițios de protecție împotriva secetei. Acestea au fost defrișate începând cu anii ‘60 în numele unor politici agrare păguboase pentru sol și mediu. În anii ‘90 au fost distruse sistemele de irigații, iar pâlcurile de arbori care mai protejau câmpurile și drumurile au ajuns lemn de foc. Tăierile ilegale din ultimii ani au depășit oficial cele mai sumbre estimări: 20 milioane metri cubi de lemn dispar anual fără urmă, inclusiv din zonele de câmpie, cele mai afectate de deforestare.

Ciprian Gălușcă, campaigner Greenpeace România pentru păduri, declară:

,,Schimbările climatice sunt deja aici. În lipsa pădurilor, întreaga zonă de câmpie a României, Grânarul Europei, se usucă rapid. 11 milioane de români sunt direct afectați. Doar în ultimul deceniu, România a plătit despăgubiri de 330 de milioane de euro fermierilor afectați de secetă, cât să înconjurăm planeta pe la Ecuator cu perdele forestiere.

Avem nevoie urgentă de pădure în zonele de câmpie pentru a stopa eroziunea solului și a ne asigura hrana. În 2020, fântânile oamenilor au secat încă de la începutul verii, iar spre final de august am început să numărăm lacurile evaporate.

Mai avem umbră doar pe 6% din câmpiile României, iar marile orașe se sufocă sub poluare și caniculă. Împădurirea acestor zone este un obiectiv prioritar pentru siguranța națională. Acum 100 de ani plantam primele bariere verzi de protecție. Acum 50 de ani începeam să le pierdem. E timpul să reconstruim soluția naturală pe care o oferă pădurile, pierdută din ignoranță, lăcomie și proastă administrare.

Împreună, punem presiune pe politicieni să replanteze o rețea națională de perdele forestiere! Fiecare semnătură înseamnă un arbore de protecție în plus: https://greenpeace.barieraverde.ro.”

Video: YouTube

Perdele forestiere plantate de români în fostul Cadrilater și păstrate de vecinii bulgari. Rețeaua care se extindea în sudul României a fost rasă. Granița RO-BG, 2020. Foto: Greenpeace România

Fermă afectată de secetă, Dobrogea, 2020. Foto: Ioana Moldovan / Greenpeace România

SMART-Edu – Strategia privind digitalizarea educației din România 2021 – 2027

Ministerul Educației și Cercetării a lansat ieri, 26 octombrie, procesul de elaborare a Strategiei privind digitalizarea educației din România 2021 – 2027 – SMART.Edu (Școală Modernă, Accesibilă, bazată pe Resurse și Tehnologii digitale).

Evenimentul s-a desfășurat la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, în prezența ministrului educației și cercetării, Monica Cristina Anisie, a subsecretarului de stat în Ministerul Educației și Cercetării, Jean Badea, a secretarului de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului Marian Murguleț și a președintelui Autorității pentru Digitalizarea României Sabin Sărmaș.

Digitalizarea educației reprezintă un proiect prioritar pentru mandatul meu de ministru, pentru Guvernul Orban și pentru Partidul Național Liberal. Este un angajament îndrăzneț pentru generațiile viitoare, pe care toți miniștrii educației trebuie să și-l asume în următorii ani, indiferent de culoarea politică.

Pentru generațiile viitoare nu este prea târziu. Din contră: prin realizarea acestei strategii pentru educație construim, de fapt, viitorul pieței muncii și pregătim pilonii unei creșteri economice sustenabile pentru următorii cel puțin 30 de ani. Este foarte clar că această strategie trebuie să devină un proiect de țară, pentru că, dacă ne dorim să construim o Românie modernă, trebuie, în primul rând, să construim o Românie educată”, a declarat ministrul Monica Cristina Anisie.

Prin intermediul acestei strategii de digitalizare a Educației, Ministerul Educației și Cercetării propune un apel la acțiune pentru o cooperare mai strânsă a tuturor factorilor interesați, pornind de la următoarele priorități: Accesibilitate, Conectivitate, Comunitate, Ecosistem educațional digital, Inovare și Sustenabilitate.

Această strategie este un proiect de țară de care va depinde viitorul educației în România. Este un document strategic în care liniile și direcțiile de acțiune trebuie să asigure o predictibilitate în timp, cel puțin până în anul 2027, și care să se regăsească, distinct, în bugetul Ministerului Educației. Ne dorim o școală SMART, o școală modernă, accesibilă, bazată pe resurse și tehnologii digitale care să asigure accesul la o educație incluzivă pentru toți copiii din România.

În acest sens, ne dorim un dialog deschis cu toți factorii interesați: autorități publice centrale, județene și locale, instituții publice și private, organizații neguvernamentale, institute de cercetare, asociații ale elevilor și studenților, asociații ale părinților, sindicate și patronate, reprezentanți ai industriilor și companiilor, specialiști IT, profesori și manageri”, a declarat subsecretarul de stat Jean Badea.

Consultarea publică se va desfășura online, în perioada 26 octombrie – 9 noiembrie, prin completarea unui chestionar, fiind structurată pe 9 domenii de consultare:

  • Competențe digitale pentru elevi și studenți;
  • Educația digitală pe întreg parcursul vieții;
  • Formarea inițială și continuă a cadrelor didactice pentru educație digitală;
  • Infrastructură și resurse tehnologice digitale;
  • Conectivitate;
  • Resurse educaționale deschise;
  • Curriculum școlar pentru meserii emergente;
  • Securitate cibernetică, protecția datelor, siguranța online și etica IT
  • Alte teme subsecvente digitalizării educației.

Document – concept Strategia privind digitalizarea educației din România

Sursa imagine: smart.edu.ro

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Premieră pentru învățământul universitar din România: locurile la Masterul didactic, ocupate integral

Opt universități pilotează, în anul universitar 2020-2021, pentru prima dată în România, programe de studii universitare de master didactic, la forma de învățământ cu frecvență.

Față de această inițiativă, tinerii care doresc să îmbrățișeze o carieră didactică au manifestat un deosebit interes, fiind ocupate toate locurile din planul de școlarizare.

Cele opt instituții de învățământ superior care organizează programe de master didactic, pe locuri subvenționate de la bugetul de stat, în anul universitar 2020-2021, precum și domeniile aferente sunt:

  • Universitatea Politehnică din București – specializări: Inginerie mecanică, Inginerie și management;
  • Universitatea din București – specializări: Chimie, Biologie, Geografie, Limba și literatura română, Limba și literatura germană;
  • Academia de Studii Economice din București – specializări: Economie;
  • Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – specializări: Educație fizică și sport, Teologie Ortodoxă, Biologie și Geografie;
  • Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – specializări: în limba română – Informatică, Chimie și Istorie, în limba maghiară – Matematică, Informatică, Chimie și Istorie;
  • Universitatea „Ovidius” din Constanța – specializări: Științe inginerești aplicate, Administrarea afacerilor, Psihologie și Biologie;
  • Universitatea din Craiova – specializări: Informatică, Calculatoare și tehnologia informației, Chimie și Biologie;
  • Universitatea de Vest din Timișoara – specializări: Fizică, Educație fizică și sport, Chimie, Biologie și Geografie.

Reamintim că masterul didactic este un program de formare inițială pentru cariera didactică, prevăzut încă de la adoptarea Legii nr. 1/2011 (Legea educației naționale), dar care a fost implementat pentru prima dată de Monica-Cristina Anisie, ministrul educației și cercetării, prin ordinul de înființare și organizare semnat în luna iunie a acestui an.

Programul are o durată de doi ani și se adresează absolvenților cu diplomă de licență sau echivalentă, interesați să dezvolte o carieră didactică. Aceștia s-au putut înscrie la un program de master didactic din același domeniu fundamental, corespunzător specializării dobândite prin studiile de licență.

În baza ordinului menționat anterior, trei instituții de învățământ – Universitatea Politehnică București (specializări: Inginerie mecanică și Inginerie și management), Academia de Studii Economice din București (specializări: Administrarea afacerilor, Economie, Contabilitate, Informatică economică)  și Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (specializări: Matematică și Informatică – în limba maghiară și Informatică și Chimie – în limba română) – au oferit candidaților și posibilitatea de a opta pentru obținerea dublei specializări, aleasă tot din domeniul fundamental aferent domeniului înscris pe diploma de licență sau echivalentă a acestora.

În condițiile dublei specializări, absolventul va prezenta o singură lucrare de disertație care vizează, la nivelul ipotezei formulate, ambele specializări. Absolventul primește o singură diplomă, care atestă competențele didactice și pentru cea de-a doua specializare și care îi conferă dreptul de a preda respectivele discipline de studiu.

Conform legii, universitățile pot organiza aceste programe de studii universitare de master didactic prin parteneriate între departamentele/facultățile de profil și structurile instituționale (departamente/facultăți) cu profil psihopedagogic.

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov