Arhive etichetă: România

România participă la prima olimpiadă online de șah pentru persoanele cu dizabilități

Prima olimpiadă de șah online pentru persoanele cu dizabilități, organizată de Federația Internațională de Șah, se desfășoară în aceste zile, până la 3 decembrie, recunoscută de ONU drept Ziua Internațională a Persoanelor cu dizabilități. Competiția reunește 400 de jucători din întreaga lume, inclusiv doi mari maeștri. Este de remarcat la această competiție și formația țării noastre.

61 de echipe din 45 de țări diferite participă eveniment. Polonia, Germania, Filipine, Israel și Cuba sunt favoritele conform ratingului inițial, urmate de alte „superputeri de șah” tradiționale precum Rusia și Ucraina.

Competiția se poate urmări live la următoarea adresă:

https://chess24.com/en/watch/live-tournaments/fide-online-olympiad-for-people-with-disabilities-2020/4/1/1

25 noiembrie 2020

VIA: Federatia Romana de Sah

Ministerul Educației și Cercetării inițiază demersul de realizare a Hărții școlilor dezavantajate din România

Ministerul Educației și Cercetării începe procesul de dezvoltare a Hărții școlilor dezavantajate din România, instrument esențial pentru obiectivul asumat de a promova o educație incluzivă de calitate pentru toți copiii. Odată realizat, acest instrument va avea un rol important în procesul de stabilire a modului și a priorităților de alocare a resurselor și a proiectelor din viitoarea programare financiară 2021-2027, dar și pentru a putea ghida intervenții strategice, realizate de Guvern, menite să reducă clivajele din educație.

În acest context, cu ajutorul unor parteneri din mediul asociativ, instituțional și universitar care pot sprijini acest proces cu expertiza si resursele necesare, vom realiza o hartă a școlilor dezavantajate din România, prin intermediul căreia se vor identifica nevoile generale reale și problemele specifice ale școlilor, de la lipsa infrastructurii (toalete, apă potabilă etc.) până la calitatea actului educațional. Harta școlilor dezavantajate va reprezenta un instrument necesar pentru stabilirea modului de alocare a resurselor și proiectelor din viitoarea programare financiară 2021-2027.

Pentru realizarea acestui obiectiv, Monica Cristina Anisie, ministrul educației și cercetării, a invitat o serie de organizații cu activități și rezultate relevante în ceea ce privește asigurarea echității în educație să se alăture demersului inițiat de Ministerul Educației și Cercetării.

Avem convingerea că într-un astfel de parteneriat vom reuși să realizăm această hartă a școlilor dezavantajate din România, cu ajutorul căreia să putem interveni punctual și adapta intervențiile de la nivel central, județean și local, în beneficiul fiecărui elev din România”, subliniază ministrul Monica Cristina Anisie în invitația transmisă organizațiilor/instituțiilor anterior menționate. De altfel, între acestea și Ministerul Educației și Cercetării există o colaborare de lungă durată, concretizată în diverse parteneriate și proiecte cu scop comun: asigurarea echității în educație.

O primă discuție tehnică în acest sens este programată vineri, 30 octombrie, fiind așteptați să participe reprezentanții UNICEF în România, ai Consiliului Europei, ai Universității din București, ai Institutului Național pentru Statistică și ai Fundației Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”.

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

România are nevoie urgent de o Barieră Verde!

Greenpeace avertizează că dispariția pădurilor și a perdelelor forestiere din zonele de câmpie amenință siguranța națională

Greenpeace România lansează „Bariera Verde” (https://greenpeace.barieraverde.ro), o campanie pentru replantarea perdelelor forestiere și a pădurilor de protecție din zonele de câmpie. Actorul Marcel Iureș se alătură acestui demers ca narator al unei animații care explică urgența pe care milioane de români o resimt pe propria piele.

Vezi povestea lui Codruț (narată de Marcel Iureș)


În următorii 30 de ani, peste 40% din teritoriul României va deveni o stepă aridă. Modelările climatologilor indică, într-un scenariu moderat, că peste 11 milioane de români vor fi afectați de creșterea temperaturilor, reducerea drastică a rezervelor de apă și deșertificare. Seceta va deveni noul normal.

ANM a emis 132 de Coduri Roșii în vara lui 2020, cele mai multe din istoria meteorologiei. Criza climatică nu ocolește România. Mai avem puțin timp pentru a pregăti o defensivă. Nu e de ajuns să protejăm pădurile care ne-au mai rămas în munți, și acestea afectate masiv de tăieri ilegale. Avem nevoie de o rețea forestieră națională care să protejeze orașele, comunitățile cele mai vulnerabile și terenurile agricole.

România a avut o rețea de sute de mii de hectare de păduri și perdele forestiere în sudul și sud-estul țării, parte dintr-un plan ambițios de protecție împotriva secetei. Acestea au fost defrișate începând cu anii ‘60 în numele unor politici agrare păguboase pentru sol și mediu. În anii ‘90 au fost distruse sistemele de irigații, iar pâlcurile de arbori care mai protejau câmpurile și drumurile au ajuns lemn de foc. Tăierile ilegale din ultimii ani au depășit oficial cele mai sumbre estimări: 20 milioane metri cubi de lemn dispar anual fără urmă, inclusiv din zonele de câmpie, cele mai afectate de deforestare.

Ciprian Gălușcă, campaigner Greenpeace România pentru păduri, declară:

,,Schimbările climatice sunt deja aici. În lipsa pădurilor, întreaga zonă de câmpie a României, Grânarul Europei, se usucă rapid. 11 milioane de români sunt direct afectați. Doar în ultimul deceniu, România a plătit despăgubiri de 330 de milioane de euro fermierilor afectați de secetă, cât să înconjurăm planeta pe la Ecuator cu perdele forestiere.

Avem nevoie urgentă de pădure în zonele de câmpie pentru a stopa eroziunea solului și a ne asigura hrana. În 2020, fântânile oamenilor au secat încă de la începutul verii, iar spre final de august am început să numărăm lacurile evaporate.

Mai avem umbră doar pe 6% din câmpiile României, iar marile orașe se sufocă sub poluare și caniculă. Împădurirea acestor zone este un obiectiv prioritar pentru siguranța națională. Acum 100 de ani plantam primele bariere verzi de protecție. Acum 50 de ani începeam să le pierdem. E timpul să reconstruim soluția naturală pe care o oferă pădurile, pierdută din ignoranță, lăcomie și proastă administrare.

Împreună, punem presiune pe politicieni să replanteze o rețea națională de perdele forestiere! Fiecare semnătură înseamnă un arbore de protecție în plus: https://greenpeace.barieraverde.ro.”

Video: YouTube

Perdele forestiere plantate de români în fostul Cadrilater și păstrate de vecinii bulgari. Rețeaua care se extindea în sudul României a fost rasă. Granița RO-BG, 2020. Foto: Greenpeace România

Fermă afectată de secetă, Dobrogea, 2020. Foto: Ioana Moldovan / Greenpeace România

SMART-Edu – Strategia privind digitalizarea educației din România 2021 – 2027

Ministerul Educației și Cercetării a lansat ieri, 26 octombrie, procesul de elaborare a Strategiei privind digitalizarea educației din România 2021 – 2027 – SMART.Edu (Școală Modernă, Accesibilă, bazată pe Resurse și Tehnologii digitale).

Evenimentul s-a desfășurat la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, în prezența ministrului educației și cercetării, Monica Cristina Anisie, a subsecretarului de stat în Ministerul Educației și Cercetării, Jean Badea, a secretarului de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului Marian Murguleț și a președintelui Autorității pentru Digitalizarea României Sabin Sărmaș.

Digitalizarea educației reprezintă un proiect prioritar pentru mandatul meu de ministru, pentru Guvernul Orban și pentru Partidul Național Liberal. Este un angajament îndrăzneț pentru generațiile viitoare, pe care toți miniștrii educației trebuie să și-l asume în următorii ani, indiferent de culoarea politică.

Pentru generațiile viitoare nu este prea târziu. Din contră: prin realizarea acestei strategii pentru educație construim, de fapt, viitorul pieței muncii și pregătim pilonii unei creșteri economice sustenabile pentru următorii cel puțin 30 de ani. Este foarte clar că această strategie trebuie să devină un proiect de țară, pentru că, dacă ne dorim să construim o Românie modernă, trebuie, în primul rând, să construim o Românie educată”, a declarat ministrul Monica Cristina Anisie.

Prin intermediul acestei strategii de digitalizare a Educației, Ministerul Educației și Cercetării propune un apel la acțiune pentru o cooperare mai strânsă a tuturor factorilor interesați, pornind de la următoarele priorități: Accesibilitate, Conectivitate, Comunitate, Ecosistem educațional digital, Inovare și Sustenabilitate.

Această strategie este un proiect de țară de care va depinde viitorul educației în România. Este un document strategic în care liniile și direcțiile de acțiune trebuie să asigure o predictibilitate în timp, cel puțin până în anul 2027, și care să se regăsească, distinct, în bugetul Ministerului Educației. Ne dorim o școală SMART, o școală modernă, accesibilă, bazată pe resurse și tehnologii digitale care să asigure accesul la o educație incluzivă pentru toți copiii din România.

În acest sens, ne dorim un dialog deschis cu toți factorii interesați: autorități publice centrale, județene și locale, instituții publice și private, organizații neguvernamentale, institute de cercetare, asociații ale elevilor și studenților, asociații ale părinților, sindicate și patronate, reprezentanți ai industriilor și companiilor, specialiști IT, profesori și manageri”, a declarat subsecretarul de stat Jean Badea.

Consultarea publică se va desfășura online, în perioada 26 octombrie – 9 noiembrie, prin completarea unui chestionar, fiind structurată pe 9 domenii de consultare:

  • Competențe digitale pentru elevi și studenți;
  • Educația digitală pe întreg parcursul vieții;
  • Formarea inițială și continuă a cadrelor didactice pentru educație digitală;
  • Infrastructură și resurse tehnologice digitale;
  • Conectivitate;
  • Resurse educaționale deschise;
  • Curriculum școlar pentru meserii emergente;
  • Securitate cibernetică, protecția datelor, siguranța online și etica IT
  • Alte teme subsecvente digitalizării educației.

Document – concept Strategia privind digitalizarea educației din România

Sursa imagine: smart.edu.ro

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Premieră pentru învățământul universitar din România: locurile la Masterul didactic, ocupate integral

Opt universități pilotează, în anul universitar 2020-2021, pentru prima dată în România, programe de studii universitare de master didactic, la forma de învățământ cu frecvență.

Față de această inițiativă, tinerii care doresc să îmbrățișeze o carieră didactică au manifestat un deosebit interes, fiind ocupate toate locurile din planul de școlarizare.

Cele opt instituții de învățământ superior care organizează programe de master didactic, pe locuri subvenționate de la bugetul de stat, în anul universitar 2020-2021, precum și domeniile aferente sunt:

  • Universitatea Politehnică din București – specializări: Inginerie mecanică, Inginerie și management;
  • Universitatea din București – specializări: Chimie, Biologie, Geografie, Limba și literatura română, Limba și literatura germană;
  • Academia de Studii Economice din București – specializări: Economie;
  • Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – specializări: Educație fizică și sport, Teologie Ortodoxă, Biologie și Geografie;
  • Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – specializări: în limba română – Informatică, Chimie și Istorie, în limba maghiară – Matematică, Informatică, Chimie și Istorie;
  • Universitatea „Ovidius” din Constanța – specializări: Științe inginerești aplicate, Administrarea afacerilor, Psihologie și Biologie;
  • Universitatea din Craiova – specializări: Informatică, Calculatoare și tehnologia informației, Chimie și Biologie;
  • Universitatea de Vest din Timișoara – specializări: Fizică, Educație fizică și sport, Chimie, Biologie și Geografie.

Reamintim că masterul didactic este un program de formare inițială pentru cariera didactică, prevăzut încă de la adoptarea Legii nr. 1/2011 (Legea educației naționale), dar care a fost implementat pentru prima dată de Monica-Cristina Anisie, ministrul educației și cercetării, prin ordinul de înființare și organizare semnat în luna iunie a acestui an.

Programul are o durată de doi ani și se adresează absolvenților cu diplomă de licență sau echivalentă, interesați să dezvolte o carieră didactică. Aceștia s-au putut înscrie la un program de master didactic din același domeniu fundamental, corespunzător specializării dobândite prin studiile de licență.

În baza ordinului menționat anterior, trei instituții de învățământ – Universitatea Politehnică București (specializări: Inginerie mecanică și Inginerie și management), Academia de Studii Economice din București (specializări: Administrarea afacerilor, Economie, Contabilitate, Informatică economică)  și Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (specializări: Matematică și Informatică – în limba maghiară și Informatică și Chimie – în limba română) – au oferit candidaților și posibilitatea de a opta pentru obținerea dublei specializări, aleasă tot din domeniul fundamental aferent domeniului înscris pe diploma de licență sau echivalentă a acestora.

În condițiile dublei specializări, absolventul va prezenta o singură lucrare de disertație care vizează, la nivelul ipotezei formulate, ambele specializări. Absolventul primește o singură diplomă, care atestă competențele didactice și pentru cea de-a doua specializare și care îi conferă dreptul de a preda respectivele discipline de studiu.

Conform legii, universitățile pot organiza aceste programe de studii universitare de master didactic prin parteneriate între departamentele/facultățile de profil și structurile instituționale (departamente/facultăți) cu profil psihopedagogic.

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Prefectul județului Brașov, Mihai Cătălin Văsii, s-a întâlnit cu Excelența Sa dl. David Saranga, ambasadorul Statului Israel în România

Prefectul județului Brașov, Mihai Cătălin Văsii, s-a întâlnit ieri cu Excelența Sa dl. David Saranga, ambasadorul Statului Israel în România. A fost prezent, de asemenea, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Ioan Veștea.

Întâlnirea a avut loc la Bastionul Țesătorilor, monument de care înaltul oaspete s-a declarat impresionat.

Discuțiile au abordat teme precum turismul, având în vedere că Israelul ocupă primul loc ca număr de turiști care au vizitat județul Brașov în 2019, stadiul lucrărilor la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav – obiectiv pe care ambasadorul Statului Israel și-a manifestat dorința de a-l vizita săptămâna viitoare – precum și organizarea unui schimb de experiență, prin intermediul unei platforme digitale, între medici brașoveni care lucrează cu bolnavi de COVID-19 și experți israelieni.

,,Consider acest schimb de experiență un lucru deosebit de important în primul rând pentru noi, ținând cont de faptul că Israelul este un lider mondial în domeniul sănătății și al cercetării medicale și vom face toate demersurile necesare pentru materializarea lui”, a declarat prefectul Mihai Cătălin Văsii.

Aceasta a fost a doua întâlnire dintre cei doi oficiali, după cea de la ceremonia din satul Șimon, comuna Bran, din 24 iulie, când a avut loc comemorare a 10 ani de la accidentul de elicopter din munții Bucegi, în urma căruia au murit 6 militari israelieni și unul român.

Foto: Institutia Prefectului – Judetul Brasov

Cele mai mari 700 de companii au generat aproape 45% din cifra de afaceri a tuturor companiilor nefinanciare din România în 2019

Cele mai mari 700 de companii au generat aproape 45% din cifra de afaceri a tuturor companiilor nefinanciare din România în 2019, potrivit studiului anual KeysFin „Condițiile de business din România“.

Anul trecut, cifra de afaceri a companiilor nefinanciare din România a ajuns la 1.565 miliarde de lei, fiind cu aproape 30% mai mare decât cea din 2015 și cu 70%, în creștere față de 2010, (în baza datelor extrase în septembrie 2020, care cuprind aproximativ 682 de mii de companii și care reprezintă peste 90% din totalul pentru 2019, potrivit estimărilor specialiștilor KeysFin). Față de 2018, creșterea a fost însă minoră, de doar 1%.

„Studiul nostru anual, Condițiile de business din România reprezintă o analiză complexă a mediului de afaceri local, iar specialiștii KeysFin încearcă să surprindă o imagine de ansamblu a situației mediului privat, dar și să identifice acele schimbări cheie care pot avea un impact major în următorii ani.

Analiza de față reflectă perfect mediul de business efervescent de anul trecut, însă, în 2020 cifrele vor fi foarte diferite, reducându-se decalajul între principalele sectoare de activitate. Chiar dacă industria prelucrătoare a avut un parcurs extrem de bun în ultimii ani, scăderea acesteia va fi cu siguranță una considerabilă la finalul lui 2020, așa că poate e momentul ca toți actorii implicați să acționeze mai clar pentru ca producția locală să nu intre într-un con de umbră.

Așa cum am mai atras atenția până acum, o economie bazată pe consum nu e sustenabilă, iar forța de muncă locală are expertiza necesară pentru a migra spre alte domenii conexe, atâta timp cât există viziune din partea antreprenorilor și susținere din partea statului,“ a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin.

În România erau active aproximativ 682 mii de companii nefinanciare în 2019, dintre care 673 companii mari (cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro), 8.100 medii (cifră de afaceri mai mică de 50 milioane de euro), 44,5 mii companii mici (cifră de afaceri mai mică de 10 milioane de euro) și 628,7 mii microîntreprinderi nefinanciare (cifră de afaceri sub 2 milioane de euro). Chiar dacă numărul microîntreprinderilor a crescut față de 2018, când existau 619,2 mii de microîntreprinderi nefinanciare, aproape 25% din acestea (168 mii) au avut cifra de afaceri din 2019 egală cu zero.

Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile mari (44% din total), fiind urmată de companiile medii (22%), cele mici (21%) și microîntreprinderi (13%).

DEDEMAN, NOU-VENITUL ÎN TOP 10 COMPANII DIN ROMÂNIA

AUTOMOBILE-DACIA a rămas și în 2019 cea mai mare companie din România cu o cifră de afaceri de 24,7 miliarde de lei (1,6% din total), fiind urmată de OMV PETROM SA și OMV PETROM MARKETING, cu 19,9 și respectiv 19,1 miliarde de lei.

În continuarea topului, ocupanta locului 4 este ROMPETROL RAFINARE SA (14,7 miliarde de lei), iar a locului 5 KAUFLAND ROMÂNIA  SCS (11,9 miliarde de lei), care a avansat cu o poziție față de anul precedent.

Principala noutate a topului este dată însă de ieșirea LUKOIL ROMÂNIA SA, aflată pe locul 10 în 2018, și intrarea DEDEMAN SRL, care a înregistrat o cifră de afaceri de 8,6 miliarde de lei în 2019, clasându-se astfel pe poziția 10 în 2019. DEDEMAN SRL este totodată și singura companie cu 100% capital privat românesc din top.

Împreună, primele 10 companii au avut o cifră de afaceri de 141 miliarde de lei (peste 9% din total) în 2019. 

COMERȚUL ÎN ROMÂNIA, POPULAR DAR ȘI RISCANT

Comerțul a rămas cel mai mare sector economic românesc și în 2019, cu o cifră de afaceri de 613,5 miliarde de lei (39,2% din total). Topul este completat de industria prelucrătoare, cu 390 miliarde de lei (25%), construcții, cu 98,5 miliarde de lei (6,3%), transport & depozitare, cu 93,6 miliarde de lei (6%) și energie & gaze, cu 66,8 miliarde de lei (4,3% din total).

Comerțul a fost cel mai mare sector economic în 2019 și din perspectiva numărului de companii: 197,3 mii (29% din total), fiind urmat de activitățile profesionale, cu 79 mii de companii (11,6%), construcții, cu 71 mii (10,4%), industria prelucrătoare, cu 62,3 mii (9,1%) și transportul & depozitarea, cu 58 mii (8,5% din total).

În corelație directă cu mărimea sectorului, pe primul loc în topul celor mai riscante sectoare de activitate după numărul de insolvențe din 2019 s-a clasat comerțul (2.066 insolvențe în 2019). Este urmat de construcții (1.033 insolvențe) și industria prelucrătoare (823 insolvențe), potrivit datelor de la Registrul Comerțului.

Cât despre topul domeniilor cu cei mai mulți angajați, pe primul loc s-a clasat industria prelucrătoare, care a înregistrat cel mai mare număr de angajați în 2019, peste un milion (26,5% din total), fiind urmată de comerț (cel mai mare sector economic după cifra de afaceri și numărul de companii), cu 784 mii de angajați (20,5%), transportul & depozitarea, cu 351 mii de angajați (9,2%), construcții, cu 340 mii de angajați (8,9%) și servicii administrative & suport, cu 267 mii de angajați (7% din total). În primele 5 sectoare după forța de muncă au fost 2,7 milioane de angajați, care au reprezentat 72% din total.

În total, în România existau 3,8 milioane de angajați în 2019, cu 2,1% mai puțini decât în 2015 și cu 7,9% sub nivelul din 2010. Cu toate acestea, peste 297 mii de companii, respectiv 43,5% din total, nu au avut niciun angajat în 2019.

PESTE 55% DIN COMPANIILE LOCALE AU FOST PROFITABILE ÎN 2019

Profitul net al companiilor nefinanciare locale a crescut cu 60% față de 2015 și cu 104% față de 2010, la 123,6 miliarde de lei în 2019. Față de 2018, creșterea a fost de doar 3%, însă, dintre cele aproape 682 de mii de companii analizate a crescut ușor și numărul celor care au înregistrat profit și a scăzut cel al celor care au avut pierderi. Cu toate acestea, numărul celor cu rezultat nul a rămas relativ constant.

Astfel, 385,7 mii companii (56,6%) au înregistrat profit, 213,9 mii din firmele locale (31,4%) au suferit pierderi, iar restul au avut un rezultat nul în 2019.

În topul celor mai profitabile companii din România în 2019 se află OMV PETROM SA, pe primul loc, cu un profit ușor în scădere față de anul anterior, de 3,6 miliarde de lei (2,9% din total), fiind urmată de HIDROELECTRICA SA și DEDEMAN SRL, care a luat locul ROMGAZ SA, ocupanta poziției 3 în clasament în 2018.

DEDEMAN reușește astfel performanța de a fi nu doar una din cele mai mari companii locale, dar și una din cele mai profitabile, creșterea de la an la an fiind susținută.

Împreună, cele mai profitabile 10 companii au avut un rezultat net pozitiv de 10,8 miliarde de lei (aproape 9% din total) în 2019.

STUDIUL CONDIȚIILE DE BUSINESS DIN ROMÂNIA, AJUNS LA CEA DE-A 6 EDIȚIE

KeysFin realizează anual studiul „Condițiile de business din România“, în baza unei analize riguroase a informațiilor furnizate de instituțiile publice locale, cât și interpretând alte informații cheie precum calificativele internaționale primite de țara noastră sau investițiile strategice realizate pentru anul în curs.

Mai mult, studiul de față a devenit o resursă importantă de date și statistici despre economia locală pentru sute de companii prezente în România sau care intenționează să investească în țara noastră, întrucât oferă o perspectivă de ansamblu, identificând principalele oportunități, riscuri și tendințe din piață.

Printre celelalte instrumente importante oferite de KeysFin companiilor din România se numără rapoartele de credit și monitorizare, aplicația de mobil KeysFinder, precum și rapoartele trimestriale KeysFin Macro Update.   Astfel, firmele locale pot afla în timp real informații complete despre orice companie locală, pentru a înlătura riscul de neîncasare și pot lua decizii de business validate de analize riguroase.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Primăria Brașov a achiziționat pentru poliția rutieră cel mai modern pistol radar din România

Primăria Brașov a achiziționat cel mai modern pistol radar din România la acest moment. Furnizorul autorizat a predat azi municipalității dispozitivul, care va intra în dotarea Poliției Municipiului Brașov – Biroul Rutier, după adoptarea unei hotărâri de consiliu local în acest sens.

Dispozitivul va fi utilizat exclusiv pe teritoriul municipiului Brașov, pentru a ajuta activitatea Poliției Rutiere și pentru a contribui astfel la reducerea numărul de accidente cauzate de viteza excesivă, sporirea siguranței participanților la trafic și a siguranței publice pe teritoriul municipiului.

„Primăria Brașov, în cadrul parteneriatului pe care îl avem cu Poliția Națională, a achiziționat, pentru reducerea riscului de accidente și creșterea siguranței rutiere, cea mai performantă cameră radar din acest moment în România, un radar mobil. Este o cameră performantă, care poate fi folosită și ziua și noaptea, poate face măsurători la peste un kilometru distanță, și este a doua achiziție în cadrul acestui parteneriat, prima fiind panoul fix pe care l-am amplasat pe bulevardul Saturn.

Urmează și alte măsuri pentru creșterea siguranței rutiere în Brașov. În ciuda tuturor măsurilor pe care le ia Primăria pentru creșterea siguranței rutiere, există încă foarte mulți conducători auto care nu respectă legislația și viteza legală în localitate. Chiar ieri, la primele teste ale acestei camere, s-au înregistrat foarte mulți conducători auto care depășeau cu mult viteza legală admisă.

Prin achiziționarea acestor echipamente sprijinim poliția pentru a lua mai multe măsuri în ceea ce privește reducerea numărului de accidente și creșterea siguranței în trafic“, a declarat viceprimarul Laszlo Barabas.

TruCAM2 va pune la dispoziția agentului de poliție nu numai o fotografie HD de înaltă rezoluție, ci și un scurt clip video. Camera este complet automatizată (focalizează automat, oferă cea mai bună claritate și luminozitate) și este nu numai un instrument de măsurare a vitezei, ci poate furniza date GPS și transmite prin WiFi, către un operator, datele înregistrate, pentru vizualizare imediată. Dispozitivul este capabil să identifice depășirea vitezei chiar și în trafic dens și să înregistreze mai multe situații instantaneu, poate detecta distanța dintre vehicule, poate urmări o țintă atât din față cât și din spate, inclusiv motocicletele, și poate diferenția autovehiculele de vehiculele comerciale.

Față de generația anterioară, aflată în dotarea Poliției, camera TruCAM2 este complet automată, astfel că operatorul nu mai trebuie să regleze manual claritatea și luminozitatea. La fel, filtrele pentru zi și noapte sunt încorporate și nu mai trebuie schimbate manual de operator. Camera este full HD, permite o apropiere prin zoom la o distanță mult mai mare și identificarea plăcuței de înmatriculare a vehiculului de la o distanță care depășește 200 de metri, în anumite condiții.

Ecranul camerei este și el mai mare și permite o utilizare mai ușoară și mai intuitivă, masa totală a dispozitivului este mai mică decât la modelul anterior, iar puterea de calcul și reacțiile dispozitivului sunt mai mari decât la modelul anterior, având două procesoare și două plăci de bază. Pistolul radar  este singurul tip de dispozitive de acest fel omologat în România, poate detecta viteze ale autovehiculelor între 0 și 300 km/h.

Costul de achiziție al dispozitivului a fost de aproximativ 80.000 de lei. Kitul include atât aparatul, cât și toate celelalte accesorii necesare funcționării sale în bune condiții: acumulatori de rezervă, kit de utilizare pe tip de noapte, carduri de memorie, suport de prindere pentru umăr etc.

Video: YouTube

Sursa si imagini; comunicat transmis La pas prin Brasov

20% din forța de muncă activă a părăsit România în ultimii ani

„Înaintea șocului COVID-19, emigranții români cu vârstă de muncă, depășeau 2,6 milioane de persoane, reprezentând aproape 20% din populația cu vârstă de muncă din România. Estimările Băncii Mondiale s-au realizat pe baza datelor Eurostat dar și pe baza recensămintelor naționale din țările de destinație”, a declarat Andrei Silviu Dospinescu, economist în cadrul biroului din România al Băncii Mondiale, la cea de-a VI-a ediție a dezbaterilor PACTUL PENTRU MUNCĂ. ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA, ce a avut loc recent, la Constanța. Cei mai mulți români au emigrat în Italia (circa 1,2 milioane de persoane, dintre care aproximativ 1 milion din categoria populației active), urmată de Spania (circa 700.000 de persoane, din care aproximativ 600.000 din categoria 15 – 64 de ani, adică populație activă).

România este pe locul 52 din 140 în Clasamentul Competitivității Globale întocmit de Forumul Economic Mondial și înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri din Clasamentul European al Competitivității din 2020. Acest aspect este determinat de  un declin demografic accentuat, în special declin al populației active, o rată ridicată de emigrare, inclusiv a forței de muncă înalt calificată și o rată de participare pe piața muncii de 67% (comparativ cu media UE de 74%). Economistul Băncii Mondiale este optimist și vorbește despre ,,rata scăzută a șomajului care sugerează că țara are un potențial mare în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman, deși forța de muncă este mai puțin educată decât cea din UE, cu diferențe semnificative între regiuni. Cheltuielile publice pentru politici active în domeniul muncii sunt scăzute și relativ ineficiente, fapt ce contribuie la accesul limitat la oportunități de muncă, în special în rândul tinerilor din zonele rurale.”

Conform datelor Băncii Mondiale din ultimii ani, dintre românii cu pregătire superioară, poate cea mai gravă situație se regăsește în rândul medicilor – peste 50% din emigranții care sunt medici și care lucrează în străinătate, au sub 40 de ani și în plus, un număr foarte ridicat dintre aceștia sunt medici rezidenți.

La rândul său, președintele CONAF, Cristina Chiriac, a declarat: ,,Investiția în educație și sănătate generează capitalul uman. Ar trebui să construim competențe de bază, competențe digitale și abilități socio-emoționale pentru copiii de azi – viitorii angajați de mâine pentru a nu mai asista la evoluții asemănătoare celor din trecut. România are cea mai mică pondere, puțin peste 50% a tinerilor cu competențe digitale de bază din UE, în condițiile în care, patru din cinci tineri din UE au abilități de bază și chiar peste, în ceea ce privește utilizarea calculatorului.

De asemenea, este important ca mediul privat să se implice în dezvoltarea învățământului dual pentru a recalifica și perfecționa forța de muncă actuală. Un alt aspect ce trebuie analizat la nivel guvernamental este taxarea forței de muncă, care ar trebui redusă, pentru a stimula fiscalizarea muncii la negru, reducerea decalajelor și sporirea atractivității muncii în România. Această măsură face parte din șirul de soluții pe care mediul de afaceri, patronate, mediul academic, le-a identificat în cadrul dezbaterilor PACTUL PENTRU MUNCĂ și care se vor regăsi în Memorandumul ce va fi înaintat Guvernului în perioada următoare”.

O inițiativă a Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) și a Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze (FPPG), cărora, din 2020, li s-a alăturat, ca partener strategic, Confederația Patronală CONCORDIA, PACTUL PENTRU MUNCĂ își propune să identifice noi provocări pe piaţa muncii și să vină cu soluții realiste și eficiente pentru realizarea unei Strategii coerente a forței de muncă pe termen mediu și lung.

Partenerii principali ai dezbaterilor PACTUL PENTRU MUNCĂ au fost: EM360 și KeysFin, iar parteneri ai evenimentului: Universitatea “Ovidius” din Constanța, Asociația pentru Educație Antreprenorială, Silver Mountain, Ab Traduceri.

Sponsori principali: OMV Petrom, Romgaz și Nuclearelectrica, iar sponsori ai evenimentului au fost Siemens Energy, D.O. Security, Olympus Foods Romania, Angelo, Baque Cafe, Euro Insol, Beach Rooms Hotel Mamaia.

Parteneri media: Adevărul, AGERPRES, Ziarul Bursa, News National, Canal 33, Radio România Constanța FM, Capital, EVZ.RO, Profit.ro, Focus Energetic, Revista CARIERE, Energy Industry Review, Energynomics, Insight TAROM, MONEY.ro, The Diplomat-Bucharest, Transilvania Business Magazine, BiziLive TV, Ingenius Live, ANAA, ADAA, Ziare.com, Business24, Ultima oră, Antena 3 Constanța, Litoral Tv, Gazeta de Năvodari, Radio C FM, Bună ziua Bistrița, Radio Brașov, Radio Mix 93,1, Mixtv Brașov, La pas prin Brașov, Iubim Brașovul, Brașov.net, NewsBV, Transilvania 365, Mujer.ro, Fashion8.ro, Wall-Street.ro, Radar de Media.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Recunoașterea profesională în UE, rezultat al implicării performante a autorităților române. Tabloul de bord al Pieței Unice poziționează România peste media europeană

Comisia Europeană a publicat recent Tabloul de bord al Pieței Unice – ediția 2020,  care pune în evidență toți indicatorii României pentru anul 2019, inclusiv cu privire la Cooperarea administrativă între statele membre prin Sistemul de Informare al Pieţei Interne (Sistemul IMI) – modulul Calificări Profesionale.

Modulul IMI – coordonat de către CNRED, din cadrul Ministerului Educației și Cercetării,  în relația cu autoritățile competente pentru profesiile reglementate din România, universități și inspectorate școlare – contribuie la inserția pe piața muncii din UE a absolvenților din România,  prin facilitarea recunoașterii profesionale a diplomelor și certificatelor acestora.

Din Raportul de țară, în care sunt prezentate rezultatele indicatorilor de performanță IMI, se remarcă:

Performanța România și-a menținut performanțele excelente.

România și-a îmbunătățit în continuare performanța, în pofida volumelor foarte mari de cereri primite – România primește 13% din toate solicitările trimise prin IMI.

Toți cei 5 (cinci) indicatori au arătat performanțe peste media SEE (Spațiul Economic European). În medie, România a răspuns cererilor în 2 (două) săptămâni, 50% au răspuns în termen de o  săptămână.

Reprezentarea grafică prezintă evoluția indicatorilor de performanță IMI din ultimii 3 (trei) ani, în contextul creșterii volumului de cereri de informații gestionate.

Grafic preluat de pe https://ec.europa.eu

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov