Arhive etichete: Sărbătoarea Paștelui

Castelul Bran: expoziția „Lumină din Lumină – Sărbătoarea Paștelui la românii din satele județului Brașov”

Expoziția Lumină din Lumină – Sărbătoarea Paștelui la românii din satele județului Brașov este deschisă publicului până pe 10 mai 2021.

Colaboratori (expozanți): Adrian Micu – Muzeul ,,Vatra Hărmanului”, Nicoleta Suciu – Asociația ,,Copiii buni pentru Europa”, Florin Bucuțea – Dăișoara.

,,Expoziția Lumină din Lumină – Sărbătoarea Paștelui la românii din satele județului Brașov organizată în acest an de către Serviciul Cultură Tradițională din cadrul Centrului Cultural Reduta la Castelul Bran își propune să reconstituie toate momentele importante ale Săptămânii Patimilor, începând încă din duminica Floriilor și până în Noaptea Învierii, surprinzând cele două planuri existențiale – sacru și profan”, declară Adrian Vălușescu, manager al Centrului Cultural Reduta.

Exponatul ce ocupă locul central în expoziție este troița sculptată de domnul Adrian Micu. Ea este un simbol al ,,stâlpului cerului”, ce leagă lumea de jos cu lumea de sus, fiind totodată elementul care omogenizează cele două planuri ale expoziției.

Accesul la expoziţie se face în baza biletului de vizitare.

Foto: Centrul Cultural Reduta

Video: YouTube

Sărbătoarea Paștelui la românii din satele județului Brașov

Expoziția LUMINĂ DIN LUMINĂ. Sărbătoarea Paștelui la românii din satele județului Brașov. Castelul Bran 12 aprilie – 10 mai 2021

Din punct de vedere calendaristic, Paştele ocupă locul central în cadrul întregului ciclu de sărbători creştine ale anului bisericesc. Acest moment înglobează în sine întreaga lumină harică şi bucurie sufletească trăită de fiecare credincios la marele praznic al Învierii Domnului. Acesta este momentul în care toţi creştinii ar trebui să poarte în minte şi în suflet cuvintele Mântuitorului: „Eu sunt Învierea şi Viaţa; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi”.

Expoziția Lumină din Lumină – Sărbătoarea Paștelui la românii din satele județului Brașov organizată în acest an de către Serviciul Cultură Tradițională din cadrul Centrului Cultural Reduta la Castelul Bran își propune să reconstituie toate momentele importante ale Săptămânii Patimilor, începând încă din duminica Floriilor și până în Noaptea Învierii, surprinzând cele două planuri existențiale – sacru și profan.

Săptămâna premergătoare sărbătorii Paștelui abundă în pregătiri, atât în planul material, cât și în cel spiritual. Obiectele din expoziție amintesc de toate aceste momente – începând de la pregătirea copturilor, atât a celor cotidiene, cât și a celor rituale, pregătirea ouălor de Paște înfrumusețate fie prin vopsire, fie prin încondeiere și până la primenirea hainelor pregătite pentru slujba din noaptea Învierii.

Astfel, în cadrul expoziţiei regăsim:

obiecte folosite pentru pregătirea copturilor specifice şi încondeierea ouălor, costume de sărbătoare aparţinând Asociaţiei Vatra Hărmanului reprezentată de Adrian Micu,
masa tradiţională de Paşte (pâine, prescuri, cozonac, lipiu, Paşti, vin roşu, ouă roşii) ce vor fi pregătite de Florin Bucuţea din Dăişoara, icoane pe sticlă care marchează principalele momente ale Săptămânii Patimilor (Duminica Floriilor, Cina cea de taină, Răstignirea, Învierea) pictate de Nicoleta Suciu de la Asociaţia Copiii Buni pentru Europa.

Exponatul ce ocupă locul central în expoziție este troița sculptată de domnul Adrian Micu. Ea este un simbol al ,,stâlpului cerului”, ce leagă lumea de jos cu lumea de sus, fiind totodată elementul care omogenizează cele două planuri ale expoziției.

,,La fel ca în fiecare an, încercăm să aducem la Castelul Bran, imagini din gospodăriile tradiționale din județul Brașov. Obiectele prezentate în Expoziția Lumină din Lumină se vor regăsi în camera care a fost pe vremuri dormitorul Reginei Maria. Ne bucurăm să putem arăta turiștilor din țară și din străinătate, în perioada 12 aprilie – 10 mai 2021, aspecte ale Sărbătorii Paștelui la românii din satele din județul Brașov și să o avem invitată pe tânăra solistă Mălina Boricean care va susţine un scurt program artistic de pricesne.
Ne dorim ca aceste imagini să ajungă și în mediul on-line la cât mai multe persoane. De aceea, vom filma vernisajul din data de 17 aprilie, de la ora 12.00 și îl vom difuza în Duminica Floriilor, 25 aprilie, la ora 13.00, pe canalul YouTube al Centrului Cultural Reduta’’, comunică Adrian Vălușescu, manager al Centrului Cultural Reduta.

Accesul la expoziţie se face în baza biletului de vizitare.

Colaboratori (expozanți): Adrian Micu – Muzeul ,,Vatra Hărmanului”, Nicoleta Suciu – Asociația ,,Copiii buni pentru Europa”, Florin Bucuțea – Dăișoara.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

LUMINĂ DIN LUMINĂ – Sărbătoarea Paștelui în satele din județul Brașov

În perioada 6-20 aprilie, Serviciul Cultură Tradițională Brașov derulează online proiectul LUMINĂ DIN LUMINĂ, proiect care cuprinde o serie de materiale foto și video despre sărbătoarea Paștelui în satele din județul Brașov.

Astfel, pe pagina de facebook și pe canalul de YouTube a Serviciului Cultură Tradițională Brașov veți putea urmări:

  1. Rețete tradiționale pentru Paște – pentru perioada postului, de pește pentru Duminica Floriilor și mâncăruri specifice mesei de Paște, rețete care se regăsesc în volumul “Alimente, bucate și leacuri din zona Brașovului – Atlas gastronomic tradițional”, publicat în 2009 de CJCPCT Brașov
  2. Timpul sărbătorii în spiritualitatea românească. Paștele – sărbătoarea centrală a calendarului festiv ortodox, cercetător științific Veronica Bogoiu
  3. Înroșirea și închistrirea ouălor pentru Paște – proiect realizat cu sprijinul Etnotique și a lui Florin Bucuțea – Dăișoara, tradiții locale
  4. Sărbătoarea Paștelui în satul Dăișoara – fotografii realizate de Florin Bucuțea: Prescuriile, Pâinea și Coacerea cozonacilor și a lipiului la Dăișoara
  5. Obiceiuri tradiționale de Paște: Împușcatul cocoșului la Apața și Plugarul la Vad

,,În această primăvară care ne supune la o grea încercare, ne-am propus să folosim mediul online pentru a ajunge în casele dumneavoastră. Vă prezentăm mărturii ale continuităţii nealterate a tradiţiilor din judeţul Braşov. Sunt de asemenea mărturii ale activităţii noastre în slujba conservării şi promovării valorilor cultural identitare care ne înconjoară.

În condiţiile unei vădit necesare distanţări sociale, ne dorim să aducem spiritul sărbătorilor pascale cât mai aproape de sufletul dumneavoastră.
Dumnezeu să ne aibă în pază!

Prof. Adrian Vălușescu

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Sărbătoarea Paștelui în satul Mateiaș

Centrul Cultural „Reduta” prin Serviciul Cultură Tradiţională şi Castelul Bran vă invită sâmbătă, 8 aprilie 2017, începând cu ora 12:00, la vernisajul Expoziţiei „Sărbătoarea Paştelui în satul Mateiaş”, la Castelul Bran.

Din punct de vedere al artei populare și folclorului, satul Mateiaș este așezat în punctul de confluență a trei zone etnografice: Țara Oltului, Țara Bârsei și Valea Târnavelor.

Datorită influenței lor, s-a format aici o subzonă distinctă, din toate punctele de vedere. Astfel, în obiceiuri există influența Făgărașului, în piese de ornament, podoabe, influența Țării Bârsei, iar în îmbrăcăminte, sunt multe asemănări cu portul de pe Târnave.

Situat mai departe de centrele urbane, oamenii ocupându-se mai mult cu păstoritul decât cu agricultura, Mateiaşul şi-a conservat bine portul şi obiceiurile.

Până în prima jumătate a secolului trecut, în afară de încălţăminte (cizmele din piele de capră pe care le cumpărau de la târg), totul era lucrat în casă, de mâna femeilor, având ca materie primă lâna, cânepa şi inul. Piesele principale din port erau iia, catrinţa, şorţul, poalele la femei, cămaşa, cioarecii, pieptarul la bărbaţi, având acelaşi croi, de la copii până la bătrâni. Deosebirea consta doar în cusăturile care împodobeau aceste piese.

Interesantă este pieptănătura şi împletitura părului, începând de la fetiţele mici, până la femeile bătrâne. Toate fetiţele se împleteau cu cununiţă, o împletitură pe cât de veche, pe atât de frumoasă.

Doar în Munţii Haţegului mai sunt zone unde se păstrează o pieptănătură asemănătoare. Fetele care purtau pe cap o mulţime de podoape, aveau pieptănătura făcută în aşa fel, încât de cosiţe şi de păr să se poată agăţa toate aceste podoabe.

Odată cu împuţinarea podoabelor metalice multe şi grele, pieptănătura părului s-a schimbat. Prin 1934, numai miresele mai purtau pieptănătura veche. Pieptănătura nevestelor cu cosiţe peste urechi este de asemenea, străveche, dacică probabil, care mai apare în formă identică cu cea din Mateiaş, doar în câteva zone din Munţii Apuseni.

(fragmente din Mateiaşul în artă populară şi folclor, Iosif Ioan, Braşov, 1974)

Expoziţia care va fi deschisă publicului până în 23 aprilie, cuprinde trei secţiuni – reconstituirea unui interior ţărănesc din satul Mateiaş, colecţia de costume populare din zona etnografică Valea Târnavelor aparţinând lui Gabriel Boriceanu şi proiectul de fotografie etnografică Etnotique.

Sâmbătă, 8 aprilie 2017, cu ocazia vernisajului, o parte dintre locuitorii satului Mateiaş vor reconstitui „jocu’ mare”, obicei care avea loc ziua de Paşti.

VIA: Centrul Cultural „Reduta”

Pască

Trebuie să recunosc că ideea despre a scrie pe această pagină și câte ceva legat de domeniul bucătăriei nu îmi aparține ci este a administratorului ei, însă mi s-a părut foarte potrivită și – deși fiul meu spune “Mami, dar la noi bunica gătește!” – consider că a nu face ceva nu este echivalent cu a nu ști să faci acel ceva și că putem să dăm gir proverbului “Ce naște din pisică, șoareci mănâncă” și atunci mergem cu încredere pe mâna mamei mele J.

Dat fiind faptul că Sărbătoarea Paștelui bate la ușă pentru o parte dintre creștini și este pe aproape pentru ceilalți, am ales, ca subiect, pasca.

Pasca se prepară în ajunul Învierii și se spune despre ea că este un cozonac special pe care creștinii îl mănâncă de Paști, după un obicei legat de ritualul pascal evreiesc.

Probabil veți spune că oricine știe să prepare o pască dar am explicat mai sus cum pot să stea lucrurile și atunci îmi imaginez că rețeta ar prinde bine unora.

Așadar, pentru aluat avem nevoie de: 70 g unt, 120 g făină, 1 gălbenuș fiert și 1 gălbenuș crud, din care se prepară o cocă ce se așează într-o tavă de tartă, anterior unsă cu unt și tapetată cu făină. Se poate reține o bucățică de aluat, pentru ornamente.

Umplutura se obține din: 750 g brânză de vaci, 110 g unt, 9 gălbenușuri crude, 3 gălbenușuri fierte, 1 cană smântână, 150 g stafide, zahăr după gust (300 – 500 g), 3 linguri făină, 9 albușuri bătute spumă și zahăr vanilat. Spuma din albușuri se adaugă la sfărșit, după care se mai amestecă doar prin răsturnare. Crema astfel obținută se întinde peste coca din tavă iar deasupra se ornează cu aluatul păstrat, împletit sub diverse forme.

Se coace 2 ore, la foc mic. Cuptorul nu se deschide mai devreme de 20 de minute. Nu se scoate caldă din tavă (ca să nu se împrăștie) ci doar după ce s-a răcit bine sau chiar numai a doua zi.

Și ca să închei tot în spirit de glumă, așa cum am început (dar vă asigur că rețeta este reală și a fost probată și degustată câțiva ani la rând ):

Vă urez să aveți ce mânca la poftă!