Arhive etichete: Serviciul Cultură Tradiţională

Expozitia: „Povestea Icoanei” la Centrul Cultural Reduta

Expoziția este organizată de către Consiliul Județean Brașov, Serviciul Cultură Tradițională din cadrul Centrului Cultural Reduta în colaborare cu Asociaţia Creatorilor de Artă Tradiţională şi Contemporană Braşov si va fi deschisa in perioada 6 octombrie – 31 decembrie 2021.

Vernisajul expozitiei va avea loc in data de 6 octombrie 2021 la ora 12 in foaierul Centrului Cultural Reduta.

În cadrul Expoziției „Povestea icoanei”, trei meșteri din Brasov își vor expune lucrările.

Artiștii ce vor expune sunt:

Cornel Sculean – icoana pe sticlă

“Deși sunt absolvent al Facultății de Geografie, de mic copil am fost atras de  folclor, de muzica populară, de meșteșuguri și tradiții. Arta picturii pe sticlă am învățat-o singur. Călăuză la început de drum mi-au fost câteva filmări realizate la Muzeul Astra cu Nicolae Suciu din Cincu, ultimul iconar al Țării Făgărașului, și câteva cărți împrumutate de la Prima Școală Românească.”

Carmina Dan – icoana pe lemn

“Am absolvit Școala de Arte și Meserii Tiberiu Brediceanu din Brașov, inițial la secția Grafică, unde am urmat cursurile trei ani, dar în paralel am continuat cu Iconografia. În primul an de Iconografie, pașii mi-au fost îndrumați de doamna profesoară Izabela Nicolae, cu care am început pictura icoanelor pe sticlă și apoi pe lemn, și am continuat cu domnul profesor Ovidiu Cristian Gliga, niște oameni minunați și dedicați.”

Gabriel Florea – pictură bisericească

„În 2002, am luat drumul pribegiei prin țară, ca ucenic într-o echipă de pictori bisericești, sub oblăduirea unui maestru pictor din Gura Humorului. Alături de această echipă am petrecut pe șantierele de pictură a peste 20 de biserici și catedrale din Bucovina, Ardeal și Moldova. Am făcut anii de ucenicie și stagiatură la școala de pictură bisericească a Patriarhiei Române. În 2008, am absolvit examenul de pictură bisericească, și am devenit pictor autorizat. Din 2012 pâna în prezent am dus aproape de final, pictarea a două biserici din zona Buzăului.”

Povestea icoanei se pierde undeva în negura istoriei. Cu puternice rădăcini în antichitatea greacă și romană ca tehnică de realizare a frescei și a mozaicului, icoana se naște odată cu creștinismul. Etimologic, cuvântul icoană, provine de la grecescul “ikon”, “eikon”, ce înseamnă figură, portret al unei persoane importante.

Există numeroase povești cum că primele icoane ar fi fost pictate de apostolii lui Hristos. Atât în Europa de Vest, cât și în Țările Române, putem vorbi de o istorie a icoanei începând cu zorii Evului Mediu (secolele VII-VIII). Atunci încep a se construi primele catedrale în Apus și chiar primele biserici din piatră pe teritoriul țării noastre, cu precădere în zona de munte și în Transilvania ( Mănăstirea Vodita, Biserica din Densus, bisericile rupestre de la Aluniș și Biserica din Viscri).

Dacă în lumea de Apus se împodobeau bisericile cu pictură pe pânză, mozaic  și vitralii, în Țările Române inițial bisericile au fost împodobite cu frescă și pictură pe lemn. Începând cu sec. al XV-lea putem vorbi la noi în țară de apariția unor școli de pictură de influență bizantină sub oblăduirea unor domni cu frică de Dumnezeu.

Astfel în ceea ce privește fresca și icoana pe lemn, putem vorbi de pictura țărănească din Bucovina, școala greacă, școală rusească, stilul brâncovenesc, școală transilvană. Din secolul al XVII-lea, în Transilvania se dezvoltă rapid, ca o influență venită din țările germanice, pictura pe sticlă, răspândită și în Banat și Bucovina.

Datorită numeroaselor glăjării, țăranii  iconari din Transilvania înlocuiesc rapid lemnul cu sticla. Astfel se naște cel mai frumos meșteșug popular din Transilvania, pictura naivă sau țărănească pe sticlă. De-a lungul secolelor, au apărut câteva stiluri de pictură numite școli, cum ar fi: școala de la Nicula, Maramureș, Valea Sebeșului, Marginimea Sibiului, Țara Oltului, Țara Bârsei și Șcheii Brașovului. În prezent în Valea Sebeșului, în satul Laz, încă se pictează icoane pe sticlă, de aproape 300 de ani, de către membrii familiei Poenaru, care duc tradiția mai departe pictând icoane pe sticlă.

Prin cromatică, prin reprezentarea elementelor din satul natal ( case, biserici, oameni în port popular) țăranii transilvăneni au realizat de fapt un instantaneu al satului transilvan, icoana pe sticlă căpătând astfel în zilele noastre un rol de monografie a satului de altădată. Icoana pe sticlă reprezintă o fereastră spre satul de altădată al bunicilor și străbunilor noștri.

Într-o lume cosmopolită a secolului XXI, povestea icoanei se zbate să meargă mai departe spre nemurire, datorită meșterilor populari și a pictorilor ce încă se încăpățânează să transmită generațiilor actuale și viitoare acest meșteșug, ca o poveste de demult, pierdută în timpurile  noastre.

Vă invităm la eveniment!

Evenimentul se va desfășura cu respectarea normelor în vigoare.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brașov

Încep înscrierile pentru Concursul Naţional de Fotografie Etnografică ,,Oameni şi datini” din 13 septembrie

Centrul Cultural „Reduta” prin Serviciul Cultură Tradițională, organizează în perioada 13 septembrie – 5 noiembrie 2021, cea de-a VII-a ediţie a Concursului Național de Fotografie „Oameni și datini”.

Concursul Naţional de Fotografie Etnografică “Oameni şi datini” a fost iniţiat în anul 2015, Centrul Cultural „Reduta”  fiind una dintre puţinele instituţii de cultură din ţară care desfăşoară un astfel de proiect.

Cea de-a VII-a ediția a concursului se va desfășura pe două secțiuni:

SECȚIUNEA I – PORTRET (personaj surprins într-un anumit context)

SECȚIUNEA A II-A – MOMENT ETNOGRAFIC

Înscrierea în concurs se va face pe baza trimiterii fișei de înscriere și a lucrărilor pe adresa de email cjcpctbv@yahoo.com. Numele fotografiei trebuie să conțină obligatoriu autorul și titlul lucrării (nume prenume_titlul lucrării).

Fotografiile vor fi trimise până la data de 5 noiembrie 2021, câștigătorii urmând a fi anunțați până pe data de 19 noiembrie 2021.

Detalii, regulament și fișa de înscriere le găsiți aici: https://centrulculturalreduta.ro/festivaluri/concurs-national-de-fotografie-oameni-si-datini/

Sursa foto: entrulculturalreduta.ro

Centrul Cultural Reduta și Primăria Feldioara prezintă: „Obiceiuri de Lăsatul Secului de Paște la Feldioara”

La românii din Feldioara, ȋn duminica de Lăsatul Secului pentru postul Paștelui avea loc obiceiul ,,Burdioazelor”. Ȋn acest moment de ȋnnoire a timpului, la ȋnceput de primăvară, grupuri de tineri din localitate se mascau ȋntr-un chip greu de recunoscut și colindau satul ȋn căruţe cu coviltir.

De obicei, erau însoţiţi şi de câţiva membrii ai fanfarei cu instrumente de suflat sau cu acordeonul, făcând cu toţii un zgomot de nedescris şi strigând “Lele, dă-ne ouă!” mai demult sau, ȋn ultima vreme, „Ouă, ouă!”. Ajunși la casele gospodarilor, glumeţi și puși pe șotii, mascaţii erau răsplătiţi cu ouă care erau din belșug ȋn această perioadă.

Gazdele care nu dăruiau nimic mascaţilor aveau parte de glumele acestora, fiind uneori murdăriţi cu funingine. Din ouăle primite, Burdioazele preparau clătite sau gogoşi pe soba din căruţă, din acestea ȋnfruptȃndu-se și trecătorii. După amiaza, după ce satul fusese tulburat de zarva “burdioazelor”, participanţii se adunau la „Crâşma de jos” sau la o gazdă pentru a petrece şi a se ospăta cu păpară și clătite.

Pierdut ȋn ultimele zeci de ani, obiceiul a fost reluat în comunitatea românească începând cu anul 2019. Astăzi, amintirile bunicilor stau la baza transmiterii obiceiului către nepoţi, cu dragoste şi respect pentru Tradiţie.
 ,,Ne face o deosebită plăcere să sprijinim și să colaborăm cu Primăria Feldioara în demersul de a reconstitui obiceiul ,,Burdioazele” și de a-l prezenta într-un material video. Chiar dacă suntem în an de pandemie, tradiția merge mai departe și ne-am adaptat cu toții, astfel încât să nu lăsăm să treacă acest an, fără a fi prezenți în comunitate, dar și în mediul on-line. Pe canalul YouTube și pe Facebook, vă invităm, oriunde v-ați afla, duminică, 14 martie, la ora 13.00, pentru a afla mai multe despre acest obicei, dar și despre ceea ce semnifică oul cerut de către mascați și dăruit de gospodarii din Feldioara”, comunică Adrian Vălușescu, manager al Centrului Cultural Reduta. 

,,La Feldioara, ȋn ziua de Lăsatul Secului pentru Postul Paștelui se desfășurau ȋn trecut obiceiuri atȃt la sași – Fasching/ pe săsește  “Fosendich”, cȃt și la romȃni – Burdioazele.

Pierdut ȋn ultimele zeci de ani, obiceiul  Burdioazelor a fost reluat ȋn 2019 și 2020 cu sprijinul Primăriei Feldioara și implicarea domnului primar Taus Sorin, cu mult drag și respect pentru Tradiţiile locului.

Ne bucurăm anul acesta, cȃnd desfășurarea fizică a obiceiului nu este posibilă, de parteneriatul cu Centrul Cultural Reduta – Serviciul Cultură Tradiţională, prin care, pe baza mărturiilor localnicilor și a fotografiilor de epocă, precum și prin reconstituirea demonstrativă realizată cu sprijinul comunităţii, putem face cunoscute aceste tradiţii peste mări și ţări, ȋn mediul on-line.
Vă invităm duminică, 14 Martie 2021, la orele 13:00, să urmăriţi materialul video ,,Obiceiuri de Lăsatul Secului de Paște la Feldioara”, maniera noastră de a păstra vii Tradiţiile, pentru a le relua curȃnd cu bine”, declară Georgiana Gămălie – Inspector de specialitate, Primăria Feldioara.
Textul despre Obiceiuri de Lăsatul Secului la Feldioara a fost pregătit de Georgiana Gămălie din Primăria Feldioara / Cetatea Feldioara, din volumele etnologilor: Ion Ghinoiu – Obiceiuri populare de peste an, Dicţionar, Bucureşti, 1997 și Romulus Vulcănescu – Mitologia română, 1987.
Credit foto: Catalin Radu
Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Festivalul Național de Obiceiuri Tradiționale ,,CUNUNA’’

Festivalul Național de Obiceiuri Tradiționale CUNUNA, ediția a V-a este organizat la Centrul Cultural Reduta, duminică, 18 octombrie 2020, începând cu ora 15:00. Inițiat în anul 2016, festivalul își propune să contribuie la conservarea, promovarea și valorificarea
obiceiurilor tradiționale din diferite zone etnofolclorice ale țării noastre. Astfel, pe parcursul primelor patru ediții, brașovenii au putut urmări de la obiceiul pastoral al aromânilor din Dobrogea și nunta de pe Valea Someșului, până la obiceiuri ale minorităților etnice din România.

„În premieră, Ansamblul Folcloric Studențesc Junii Brașovului va reconstitui pe scenă, nunta tradiţională transilvăneană, iar Plaiurile Dumbrăviţei şi Măgura din Codlea vor prezenta Plugarul şi Cununa secerătorilor, două obiceiuri tradiţionale cu caracter agrar din judeţul nostru. Botejunea – obiceiul de botez din satele de pe Valea Izei va fi transpus scenic de Ansamblul de femei din Dragomirești, județul Maramureș, ce nu vor veni singure, ci însoțite de tânăra solistă de muzică populară, Oana Font.

Din Maramureșul istoric, vom ajunge în sudul țării, împreună cu Ansamblul Profesionist de Cântece și Dansuri Burnasul al CJCPCT Teleorman care va reconstitui obiceiul de nuntă din zona etnofolclorică Vlaşca-Teleorman”, a declarat Adrian Văluşescu, manager interimar Centrul Cultural „Reduta”.

În program:
• Obiceiul de nuntă din zona Vlaşca-Teleorman – Ansambul Profesionist de Cântece şi
Dansuri „BURNASUL” al CJCPCT Teleorman
• Obiceiul de botejune (botezul) din Maramureşul istoric – Ansamblul de femei
„BOTEJUNEA” din Dragomireşti, judeţul Maramureş
• Nunta tradiţională din Transilvania – Ansamblul Folcloric Studenţesc „JUNII
BRAŞOVULUI” din Braşov
• Obiceiul tradiţional „Plugarul” – Ansamblul Folcloric „PLAIURILE DUMRĂVIŢEI” din
Dumbrăviţa, judeţul Braşov
• Obiceiul tradiţional „Cununa secerătorilor” – Ansamblul Folcloric „MĂGURA” din Codlea,
judeţul Braşov
• Recitaluri: solista de muzică populară din Maramureş OANA FONT şi Grupul vocal bărbătesc „BURNASUL”

Conform HOTĂRÂRII nr. 49 din 13.10.2020 a CNSU privind propunerea prelungirii stării de alertă și a măsurilor necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, la cea de-a V-a ediție a Festivalului Național de Obiceiuri Tradiționale CUNUNA este permisă participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spațiului. Accesul în sală se va face începând cu ora 13.30 , doar pe baza invitațiilor distribuite în regim gratuit și însoțite de Declarația pe propria răspundere pentru evaluarea riscurilor de îmbolnăvire cu COVID-19.

Pe tot parcursul evenimentului, spectatorii vor purta masca de protecție, astfel încât să acopere nasul şi gura. Deoarece este un an atipic și este permisă participarea publicului până la 30 % din capacitatea maximă a spațiului, cea de-a V-a ediție a Festivalului Național de Obiceiuri Tradiționale CUNUNA organizată de Centrul Cultural ,,Reduta” – Serviciul Cultură Tradițională va fi transmisă live, duminică, 18 4octombrie 2020, de la ora 15.00 atât pe pagina de Facebook și pe contul de Youtube al Centrului Cultural Reduta, cât și în grupul de pe Facebook: Iubim Brașovul.

2016

Prima ediție a festivalului s-a desfășurat pe parcursul a două zile, în localitatățile Codlea și Prejmer și a adus publicului obiceiurile de muncă: “Plugarul” – Ansamblul Folcloric “Plaiurile Dumbrăviței”, “Cununa secerătorilor” – Ansamblul Folcloric “Măgura” din Codlea (obiceiuri ce se desfășoară în arealul etnografic al județului nostru ) și un obicei pastoral reconstituit de Ansamblul Folcloric Aromân “Dor” din localitatea Sarighiol de Deal, județul Tulcea.

2017

A doua ediție a festivalului a fost consacrată obiceiului de nuntă, pe scena din Piața Sfatului Brașov, reconstituindu-se nunta drăgușană (comunitatea din Drăguș), nunta someșană (Ansamblul Folcloric “Cununa Someșană” din Maieru, Bistrița Năsăud) și obiceiul de nuntă din Botoșani (Ansamblul Folcloric “Cordăreanca” din Cordăreni, Botoșani).

2018

Anul Centenarului Marii Uniri – 2018, a adus în Brașov ansambluri ale minorităților din țară și din județul Brașov. Ansamblul de dansuri sârbești “Plavi Delija” din Sânpetru Mare acompaniați de Orchestra de țamburași “Batini Becári” din Sânicolau Mare, județul Timiș, Ansamblul Multietnic “Tekir” al tătarilor din localitatea Techirghiol, județul Constanța, au evoluat alături de ansambluri ale minorităților din județ – maghiari (Keknefelejcs, Săcele), rromi (Romano Step, Săcele), sași (Die Knospe Aus Rosenau, Râșnov) și greci (Ansamblul Efthymos al Comunității Elene din Brașov). De asemenea, în cadrul festivalului a putut fi urmărit și călușul ardelenesc al Ansamblului Mugurelul din Râșnov, localitate în care anul se desfășoară Balul călușarilor.

2019

Ultima ediție a festivalului a adus publicului din Brașov, obiceiuri din ciclul vieții și obiceiuri de peste an, atât ale românilor cât și ale minorităților: nunta din zona Rupea (Ansamblul Folcloric “Măgura” din Codlea), obiceiul de nuntă al grecilor (Ansamblul de dansuri grecești “Ermis” din Brașov), obiceiul de inițiere al tinerilor din comunitatea maghiară practicat în primele zile ale anului (Ansamblul “Kekvirag” din Belin, Covasna), călușul oltenesc (Ansamblul “Muguraș” din Optași-Măgura, Olt), obiceiul Borița din satul Purcăreni. Alături de aceste ansambluri au mai evoluat “Zestrea Săceleană” cu jocuri și căntece specifice mocanilor din Săcele, Ansamblul de dansuri germane “Korona” și trupa Die Burzenland Party Band din Brașov.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Noaptea de Sânziene, Ediția a XXXVI Șirnea, 23-24 iunie 2018

Serviciul Cultură Tradițională din cadrul Centrul Cultural „Reduta”, Asociația Pro Șirnea și Primăria Comunei Fundata vă invită la ȘIRNEA, sâmbătă, 23 iunie 2018 la „Noaptea de Sânziene”.

Peste sărbătoarea păgână a Sânzienelor s-a suprapus cea creștină a nașterii Sfântului Ioan Botezătorul la 24 iunie. Este miezul verii agrare când soarele începe să «coboare» către iarnă, vitalitatea este la punctul ei maxim, vegetația ajunge la maturitate și muncile agricole se încheie, oamenii pregătindu-se pentru recoltat.

Pentru că la Sânziene anul se înjumătățește și de acum înainte totul se va întâmpla după voia divinității, oamenii fac apel la o serie de practici cu caracter divinatoriu pentru a afla care va fi soarta recoltelor, dar și a celor din familie în următoarea jumătate a anului. E timpul când floarea de sânziene dobândește valoare de simbol magic cu valențe și funcții care diferă de la un sat la altul. Așezată la porți sau la cruci, floarea capătă puteri apotropaice, ținând departe relele aduse de stihii.

Program
18:00 – Vecernie la Biserica Sfântul Ioan Botezătorul
19:00 – Șezătoare pe tema „Sânzienele în literatura și tradiția populară”, la Muzeul Nicolae Frunteș

20:00 – Cules de flori de sânziene în acorduri muzicale

21:00 – Program folcloric tematic „Sărbătoarea Sânzienelor” cu Ansamblul Folcloric „Plaiurile Dumbrăviței”, Ansamblul Folcloric „Plaiuri Moiecene”

22:00 – “Noapte Luminată” program de poezie și muzică cu cavrtetul „Gaudeamus”

23:00 – Agapă frățească

Imagini de la editia din anul 2017 pot fi vizualizate in acest album: Noaptea de Sânziene – Șirnea.

Credit foto: Dan Strauti

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Video: YouTube

Festivalul concurs de muzică populară pentru tineri interpreţi FLORI ÎN ŢARA BÂRSEI

Centrul Cultural „Reduta” prin Serviciul Cultură Tradiţională, cu sprijinul Consiliului Judeţean Braşov organizează în perioada 24-25 martie 2018, cea de-a XI-a ediţie a Festivalului concurs de muzică populară pentru tineri interpreţi FLORI ÎN ŢARA BÂRSEI.

Festivalul își propune să contribuie la descoperirea și promovarea celor mai valoroși tineri interpreți de muzică populară, la valorificarea comorilor cântecului și portului popular românesc și introducerea sa în circuitul valorilor spirituale.

Juriul este compus din personalităţi de seamă ale vieţii culturale şi artistice, specialişti în domeniul cercetării culturii şi tradiţiei populare: Matilda Pascal Cojocăriţa – preşedintele juriului, realizatorul şi prezentatorul TV Sergiu Vaida, soliştii Cornelia Radocea şi Vlad Postolea şi profesor Valentin Muntean.

Festivalul se va desfăşura pe parcursul a 2 zile: sâmbătă, 24 martie, ora 18:00 – Spectacolul Concurs şi duminică, 25 martie, ora 13:00 – Gala Laureaţilor.

Premiile festivalului oferite de organizatori constau în: trofeul festivalului 1200 RON, premiul I 800 RON, premiul II 700 RON, premiul III 600 RON, 3 mențiuni de 400 RON. Se vor acorda premiul de popularitate și premiul pentru autenticitatea costumului popular în valoare a 300 RON fiecare.

În cadrul Galei Laureţilor, Matilda Pascal Cojocăriţa va susţine un recital extraordinar, alături de Loredana Streche, solistă de muzică populară din zona Olteniei (laureată a primelor ediţii a festivalului), Ionuţ Cocoş din judeţul Ialomiţa (câştigătorul ediţiei de anul trecut) şi solistele  Claudia Miriţescu şi Cornelia Radocea din judeţul nostru.

Acompaniamentul orchestral va fi asigurat de Orchestra „Plaiuri Transilvane”, dirijor prof. Liviu Ioan Iosif.

Prezintă: Adina Carp şi Claudia Miriţescu

Intrarea liberă la Spectacolul Concurs. Preţ bilet la Gala Laureaţilor: 5 lei (biletele se pot achiziţiona de la casieria Centrului Cultural „Reduta”)

Afisului evenimentului

 

Apaţa, obiceiul tradiţional Fărşang

Serviciul Cultură Tradiţională din cadrul centrul Cultural „Reduta” Braşov vă invită sâmbătă, 17 februarie 2018, începând cu ora 13:00, la Apaţa, la obiceiul tradiţional Fărşang (carnaval).

Fărşangul este un obicei tradiţional al comunităţii maghiare împrumutat de la saşii transilvăneni, originea sa regăsindu-se cu peste două secole în urmă. Este o sărbătoare a măştilor ce înfăţişează o altă realitate în care tot ceea ce este firesc şi normal se anulează, făcând loc exagerărilor şi grotescului. Ziua când grupurile de mascaţi străbat uliţele satului devine un timp în care dezechilibrul se instalează şi toate regulile sunt încălcate înainte ca perioada de post şi resemnare să înceapă.

Alaiul de tineri mascaţi străbate satul adunând ouă şi bani, drept răsplată pentru alungarea iernii şi a spiritelor rele.

Obiceiul se încheie cu Balul Fărşangului, care va avea loc începând cu ora 20.00.

Imagini remise La pas prin Brasov

Ridicatul brazilor la Dumbrăvița, obicei al cetelor de feciori

Centrul Cultural „Reduta” prin Serviciul Cultură Tradițională, vă invită în 25 decembrie 2017, începând cu ora 12:30, în comuna Dumbrăviţa, la obiceiul tradiţional Ridicatul brazilor.

Ridicatul brazilor este un obicei al cetelor de feciori din Dumbrăviţa care are loc în ziua de Crăciun.

Pe vremuri, feciorii se constituiau în două cete: cea de pe deal şi cea de pe vale.

Fiecare ceată, condusă de câte un vătaf, pleca în pădure după brad, cu cel puţin o săptămână înainte de Crăciun. Alegerea bradului se făcea cu mare grijă: acesta trebuia să fie drept, să fie înalt şi să aibă crengile uniforme.

După ce feciorii aduceau bradul în sat, acesta era împodobit de fete, iar în ziua de Crăciun, în urma alegerii ţânţărenilor, cel mai frumos brad era ridicat în mijlocul satului. Ceata al cărui brad era ales câștiga dreptul de a organiza balurile de sărbători, fapt ce marca importanța obiceiului în comunitate, potrivit anunțului remis La pas prin Brasov.

Astăzi, obiceiul se mai practică, cu deosebirea că se constituie o singură ceată care aduce bradul, iar în ziua de Crăciun este ridicat în mijlocul satului. Bradul este ridicat cu mâinile, este tras de sfori, de către cetele de feciori, fără să se folosească un utilaj. În ajutorul feciorilor sar bărbaţii din sat, cei mai tineri.

De la sărbătoare nu lipseşte muzica, voia bună şi cetaşii, care se aşează sub brad şi cheamă întreaga suflare a satului să se prindă în hora ce se organizează în jurul bradului.

Imagine remisa La pas prin Brasov de Centrul Cultural „Reduta”

„Oameni și datini”, editia a treia

Centrul Cultural „Reduta” prin Serviciul Cultură Tradițională, vă invită marți, 12 decembrie 2017, începând cu ora 13:00, la vernisajul Expoziției Naționale de Fotografie Etnografică „Oameni și datini”, care va avea loc în foaierul Centrului Cultural „Reduta”.
Pentru al treilea an consecutiv, Serviciul Cultură Tradiţională a fost organizatorul unui concurs național de fotografie etnografică unde s-au înscris 59 de fotografi ale căror lucrări acoperă diferite zone etnografice ale ţării.
Expoziția cuprinde pe lângă fotografiile câștigătoare, cele mai bune lucrări cu caracter etnografic, din domeniul culturii tradiționale materiale sau imateriale – obiecte de patrimoniu cultural tradițional, obiceiuri, costume populare, portrete, ocupații și arhitectură tradițională. Pe măsură ce elementele de civilizaţie sătească dispar, fotografia etnografică rămâne una dintre puţinele surse de informare în domeniu.
Concursul Naţional de Fotografie Etnografică „Oameni şi datini”

Ediţia a III-a

 MARELE PREMIU

CIPRIAN CENAN, Zau de Câmpie – Luminăţia

 

 

 Secţiunea PORTRET

PREMIUL I DIANA POPESCU, Alba Iulia – Puritate

 

PREMIUL al II-lea DINU CONSTANTIN, Făgăraş – Pictorul

 

PREMIUL al III-lea IOAN CĂPĂŢÎNĂ, Râşnov – Human bear

 

Secţiunea MOMENT

PREMIUL I ADAM GYULA, Miercurea Ciuc – Inima pământului

 

PREMIUL al II-lea SZABO ATTILA, Braşov – Iarna pe dealuri

 

PREMIUL al III-lea VLAD DUMITRESCU, Braşov – Un moment la ţară

 

Noaptea de Sânziene, ediția a XXXV- a – Șirnea, 23-24 iunie 2017

Serviciul Cultură Tradițională din cadrul Centrului Cultural „Reduta”, Asociația Pro Șirnea și Primăria Comunei Fundata vă invită la ȘIRNEA, vineri, 23 iunie 2017 la „Noaptea de Sânziene”.

Peste sărbătoarea păgână a Sânzienelor s-a suprapus cea creștină a nașterii Sfântului Ioan Botezătorul la 24 iunie. Este miezul verii agrare când soarele începe să «coboare» către iarnă, vitalitatea este la punctul ei maxim, vegetația ajunge la maturitate și muncile agricole se încheie, oamenii pregătindu-se pentru recoltat. Pentru că la Sânziene anul se înjumătățește și de acum înainte totul se va întâmpla după voia divinității, oamenii fac apel la o serie de practici cu caracter divinatoriu pentru a afla care va fi soarta recoltelor, dar și a celor din familie în următoarea jumătate a anului. E timpul când floarea de sânziene dobândește valoare de simbol magic cu valențe și funcții care diferă de la un sat la altul. Așezată la porți sau la cruci, floarea capătă puteri apotropaice, ținând departe relele aduse de stihii.

PROGRAM

18:00 – Vecernie la Biserica Sfântul Ioan Botezătorul

19:00 – Șezătoare pe tema „Sânzienele în literatura și tradiția populară”, la Muzeul Nicolae Frunteș

20:00 – Cules de flori de sânziene în acorduri muzicale

21:00 – Program folcloric tematic „Sărbătoarea Sânzienelor” cu Ansamblul Folcloric „Plaiurile Dumbrăviței”, Ansamblul Folcloric „Plaiuri Moiecene”, soliştii Andreea Jitea, Liliana Oncioiu, Marian Duicu

22:00 – “Noapte Luminată” program de poezie și muzică cu cvartetul „Gaudeamus”

23:00 – Agapă frățească

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Sanzienele cununa

Imagine: inncognitto