Arhive etichete: Sică Alexandrescu

Mihaela Malea Stroe: „Limba noastră cea de toate zilele…”

Pornind de la titlul generic – „Orașul limbii române” – propus de către organizatorii brașoveni pentru evenimentul de astăzi (n.r.: 31 August 2021), ar trebui, poate, să fac o incursiune istorică, dezvoltând ideea că Brașovul se află, după cum se știe, în zona (privilegiată) de formare a limbii române literare.

Pornind, însă, de la informația că la Academia Română s-a pus în discuție „statutul actual al limbii române” (dezbatere susținută de acad. Ioan Aurel Pop, Răzvan Theodorescu, Eugen Simion, Grigore Brâncuș, Gabriela Pană Dindelegan și prof. univ. Rodica Zafiu), nu voi zăbovi analizând trecutul limbii române, ci presiunile și opresiunile pe care limba noastră le suportă actualmente din partea celor care, din snobism, din aroganță și dorință de epatare sau – adesea – din crasă incultură le exercită zi de zi asupra ei, cu o insistență diabolică. Dacă ar fi să definesc statutul actual al limbii române, aș îndrăzni să spun că este o limbă îndelung asediată de anumite categorii ale propriilor vorbitori.

Campioni absoluți în hărțuirea limbii române sunt, categoric, politicienii și jurnaliștii (care s-ar cere să fie, pentru public, modele de exprimare elevată și adecvată normelor limbii literare), dar, am mai spus-o și în alte ocazii, nu se situează cu mult mai prejos nici traducătorii de filme, autorii și interpreții reclamelor, persoane în carne și oase cărora li se adaugă, cu impact deloc neglijabil, aplicațiile tehnice de traducere automată din categoria Google translate și toleranța excesivă, păgubitoare, atât a vorbitorilor cât și a instituțiilor filologice, la tornadele anglicizante și la scrierea fără diacritice.

Străjeri ai limbii române încă mai stau de veghe (Ioan Aurel Pop, Nicolae Manolescu, Ana Blandiana, Rodica Lăzărescu, Magda Ursache, Rodica Zafiu,  Radu Paraschivescu, Andrei Pleșu, dascălii de limba și literatura română sau persoane care activează virtual, sub pseudonim, corectând/ironizând greșelile, cum procedează pe blogul ei „Diacritica”), dar, în vacarmul lingvistic stârnit de mult prea gălăgioșii agresori amintiți înainte, vocile limpezi și autorizate se aud foarte greu sau nu se aud deloc.

Nu reiau aici criticile la adresa politicienilor și jurnaliștilor, sunt nume importante de filologi care și-au îndreptat săgețile ascuțite către acești întunecați campioni cu epiderma și meningele impenetrabile, refractare la orice încercare de îndreptare.

S-a tot spus că o limbă „stricată” poate „strica” gândirea sau că reflectă o gândire alterată. În acest sens, efectele „stricării” limbii, respectiv gândirii, sunt acum atât de vizibile încât s-ar cuveni să fie și îngrijorătoare.

Mă voi opri la numai câteva aspecte de actualitate furnizate fie de spoturile publicitare, fie de experiența didactică, fie de „colaborarea” mea cu internetul.

Se apropie sfârșitul vacanței de vară, iar pe micile ecrane apare, în ultima vreme, repetitiv până la saturație, o reclamă în engleză: Back to school! De ce în engleză? Nu știu. O fi dispărut din limba română adverbul înapoi? S-au evaporat prepoziția la și substantivul școală? Ne obligă cineva să ne exprimăm în engleză sau doar așa le-a cășunat autorilor reclamei? Pe alt canal, la aceeași reclamă, o trăznaie suplimentară: to, prepoziția englezească, scrisă ca numeral: Back 2 school. O maimuțăreală, în fond, a năravului (probabil american?) de a sminti scrierea coerentă (de pildă for you simplificat la 4u, straight redus la str8 etc.). O fi cool așa, o fi în trend, o fi easy pentru leneși, o fi părând funny, dar, împingând un pic spre limită situația, să ne imaginăm următoarea transcriere fonetică pentru un necunoscător al limbii engleze: bec + doi + scul. Un numeral flancat de substantivele comune bec – balonaș de sticlă cu filament și scul – legătură de fire.

Păi să nu te prăvălești în SF și să nu te bântuie, ca un strigoi gonflabil, impresia că ai de-a face cu un dubios mesaj criptat, extraterestru?

Lăsând gluma la o parte, va veni oare peste noi vremea neguroasă în care, ca român, dacă nu cunosc limba engleză, nu-mi voi mai putea înțelege limba maternă?!

Urmărind un fragment de film dublat în română, a fost destul o propoziție ca să-mi agreseze timpanele: „Lucul ei îi părea familiar”. Luc, de la englezescul look, evident. Noi, cei din generațiile mai vechi, am învățat de timpuriu la școală că neologismele îmbogățesc limba, dar și că Titu Maiorescu atrăgea atenția, încă din secolul al XIX-lea, asupra abuzului riscant de neologisme, subliniind că „limba română are geniul ei propriu și cuvintele ei proprii” care „trebuiesc cunoscute și trebuiesc deprinse”, iar „întrebuințarea necugetată” a neologismelor – respinsă. În cazul de față, adoptarea nemotivată a lui look vine să disloce din limba română o întreagă serie sinonimică (aspect, chip, înfățișare, fizionomie, figură, față, arătare), prin urmare acționează negativ, în sensul sărăcirii lexicale, al deposedării de nuanțe, fapt ce poate lesne să atragă și o aplatizare a gândirii. De altfel, singura explicație plauzibilă pentru succesul adoptării lookului ar fi că, în formă nearticulată, are o singură silabă și-i scutește pe leneși de efortul rostirii, pe de o parte, iar pe de altă parte nu supune mintea nimănui la travaliul delicat de a căuta nuanțe. Substituie lejer sinonimele din română deoarece se brodește fără mofturi, în locul lor, în aproape orice vecinătate lexicală.

Am regăsit, același substantiv, de data asta în scris, într-o subtitrare de film documentar. Intervievatul, un simpatic frizer chinez vorbitor de engleză, pripășit în New York, mărturisea în limba lui adoptivă, de ce și-a ales meseria: „Îmi place să le dau oamenilor un look nou”. Să deducem, din viciata traducere în limba noastră, că nu-i evaluează nimeni pe traducători înainte de a-i angaja? Sau că evaluatorii înșiși sunt la fel de incompetenți și de nepăsători?

Rămânând în același perimetru lexical, mi s-a întâmplat, când eram la catedră, să surprind dificultățile de lectură cu voce tare ale unui elev care – vădit lipsit de  intenția ironiei ori a vreunui giumbușluc adolescentin – a încurcat românescul chip (față, figură, aspect), cu englezescul chip (pastilă cu circuit integrat). Rezultatul a fost pe cât de amuzant, pe atât de trist. Propoziția „Fata avea un chip frumos”, deși scrisă corect, citită de el s-a transformat în: „Fata avea un cip frumos”. Am depășit momentul atrăgându-i atenția că, deocamdată, cât timp nu se adeveresc filmele de sumbră anticipație, numai necuvântătoarele au cipuri de urmărire și identificare (mai mult sau mai puțin) frumoase, oamenii au chipuri.

Este un exemplu, dintre multe altele posibile, doveditor al derutei lexico-semantice provocate de excesul de anglicisme preluate fără control și fără discernământ, derută care îi afectează în special pe tineri.

După umila mea părere, utilizarea diacriticelor specifice limbii române (la care s-a cam renunțat tacit după ce ne-am „civilizat” și nu mai scriem de mână, ci tastăm) ar trebui să devină obligatorie prin lege, prin ordonanță de urgență, pentru că absența lor totală sau utilizarea aleatorie, inconsecventă, aduce mari prejudicii limbii scrise și generează confuzii, în primul rând în mintea cititorilor lipsiți de exercițiul sistematic al lecturii. Una e să scrii Puțin a lipsit… și alta Putin a lipsit…, mai ales când nu e clar dacă accentul cade pe u sau pe i. Una e să scrii Fata are o față fină și alta Fata are o fată fină. Prasit, fără diacritice, poate fi citit și cu sensul de prășit, și cu acela de prăsit. Când contextul nu-l ajută, ce va înțelege cititorul dintr-un enunț precum Leonte s-a dus de ieri la prasit si n-a mai venit.? Unde s-o fi dus, ieri, Leonte? La prășit sau la prăsit?!

Într-o intervenție anterioară, tot de Ziua Limbii Române, am scris amănunțit despre „performanțele” lui Google translate. Între timp am testat și alte oferte de traducere automată, renunțând la banalele texte de rețete, prospecte și reclame, din curiozitatea de a vedea ce se întâmplă cu un text beletristic lăsat în voia traducătorului virtual. Voi ilustra cu doar câteva dintre rezultatele acestui experiment care spală binișor păcatele Chiriței pașoptiste ot Bârzoieni, la al cărei nivel abia-abia dacă ajunge produsul tehnic poliglot al civilizației contemporane.

Când e solicitat să traducă din română în engleză, franceză, germană, maghiară, italiană, spaniolă, traducătorul virtual se împiedică – în română – de absența  pronumelui personal în preajma verbului și pecește, incapabil fiind să identifice numărul (singular sau plural), se încurcă rău când dă peste arhaisme sau regionalisme și are mari probleme cu accentele. În consecință, dacă ar fi înzestrat cu urechi și cu o bâtă, am putea spune că traduce „după ureche” și adesea dă serios „cu bâta în baltă”. Bunăoară: „N-am mai știut să le chivernisim” (e vorba de cele zece porunci) în traducere automată „noi” (subînțeles) e înlocuit cu „eu” și sună cam așa:

– în engleză: „I didn’t know how to chivernisim them.”

– în franceză: „Je ne savais pas comment les chiverniser.

– în germană: „Ich wusste nicht, wie ich sie chivernisimieren sollte.”

– în maghiară: „Nem tudtam, hogyan kell őket chivernisimizálni.”

– în italiană: „Non sapevo come rinnegarli”.

– în spaniolă: „No supe chivernisimizarlos”.

„Temei”, din versul „Este singurul nostru temei”, a fost tradus, în limbile menționate, prin „temă” (It is our only theme/ C’est notre seul thème/ Es ist unser einzinges Thema/ Ez az egyetlen témánk./ È il nostro unico tema/ Es nuestro único tema). Traducând „drum de bejenie”, mașinăria automată îmbogățește generos toate limbile cunoscute de ea cu un cuvânt românesc: road of bejenie/ route de bejenie/ Strasse von bejenie/ a bejenie útja/ strada di bejenie/ camino de bejenie. Șerparul din portul nostru popular se transformă, din accesoriu vestimentar, într-o înșelătoare făptură mitologică: a snake, un serpant, eine Schlange, un serpant, una serpiente. Inteligența artificială se împotmolește iremediabil și atunci când dă de  troiene/ a troieni (cuvinte pe care le confundă cu cetatea Troia), tropar, borangic, ițari, tiptil, fest, a ciripi, vă leat/ veleat/ văleato etc. Totuși boacăna supremă, greu de egalat, o comite când traduce (pe formula „unde dai și unde crapă”) „condei de grafit” prin graphit condom/ préservatif en grafit/ Graphitcondom/ grafit óvszer/ preservativo di grafite/ condón de grafito.

Exemplele de majore gafe lexicale sunt considerabil mai numeroase decât cele consemnate aici, dar concluzia care se impune – una singură: să nu vă lăsați niciodată fără grijă în seama traducătorului automat, pentru că, oricât de inteligent și poliglot l-au făcut părinții lui programatori, limba română, prin bogăția, nuanțele, particularitățile și duhul ei, îi depășește cu mult posibilitățile.

Mihaela Malea Stroe

(Prelegere pregătită pentru Ziua Limbii Române, Brașov, 31 aug. 2021, la Teatrul „Sică Alexandrescu”)

Arta și cultura sunt sărbătorite în 9 orașe între 9 – 15 august. Ideo Ideis Festivalul #16!

Marius Florea Vizante, Sabina Brândușe și Denis Bolborea ajung la Brașov la Ideo Ideis #16

Astfel, în Brașov, adolescenții se vor întâlni cu Marius Florea Vizante, mentorul de anul acesta, la Atelierele de Teatru Tânăr cu Sabina Brândușe, iar la Atelierele de Arte Alăturate- Dans cu Denis Bolborea. Activitatea celor două tipuri de ateliere intensive are rolul de a dezvolta abilitățile creative ale participanților, într-un context complet de lucru și învățare.

Sâmbătă, 14 august, ora 19, pe scena Teatrului Dramatic ,,Sică Alexandrescu” din Brașov, va avea loc spectacolul dontcrybaby al trupei de teatru tânăr, Amprente, în regia Ancăi Maria Băcanu. „dontcrybaby” prezintă realitatea exact așa cum o vedem zi de zi. Adaptat după „Scufița Roșie”, surprinde revolta interioară a fiecărui personaj și tot ce se ascunde sub suprafață. O junglă urbană în care fiecare își urmărește scopul, lăsând la o parte toate principiile, fugind după nevoi și uitând astfel ce e important. Din distribuție fac parte Sabrina Lupu, Sebastian Luca, Cristian Moroșanu, Daria Bugnar, Alexandru Radu, Maria Boghian-Nistor, Andrei Coca, David Gătejel și Andrei Amitrului. La finalul reprezentației, în fața comunității, va avea loc un artist talk cu mentorul Marius Florea Vizante.

Marius-Dorin Florea e cunoscut publicului larg ca Vizante, prin aparițiile sale din teatru, film și televiziune. Cariera sa se întinde peste mai bine de 20 de ani, perioadă în care a primit numeroase distincții pentru colaborările din filme precum Restul e tăcere (2007) și Filantropica (2002), ambele în regia lui Nae Caranfil, spectacole în regia lui Vlad Massaci și parodii de la diverse programe de televiziune. În prezent este actor al Teatrului de Comedie București, unde poate fi văzut în spectacolele Numitorul comun (r. Vlad Zamfirescu, 2017) și Spiritul de familie (r. Radu Beligan, 2012).

Sabina Brândușe a încercat câte un pic din toate în cei 20 ani de când lucrează în domeniu: teatru, film, televiziune, training, chiar și coordonarea unei trupe de teatru de liceeni. A fost angajată a Teatrului Tineretului din Piatra Neamț timp de patru ani, unde a jucat în 12 spectacole. O preocupă sectorul educațional și sănătatea psiho-emoțională a oamenilor, motiv pentru care a început să se formeze și ca terapeut, finalizand în această vară un masterat în Terapie prin Teatru și Artele Spectacolului și un modul pedagogic, ambele la UNATC, București, precum și primul an, din cei patru, de formare în psihodramă.

Denis Bolborea este performer, coregraf și sound designer. Ca performer, îmbină tehnicile de dans contemporan cu bagajul acumulat din dans urban, iar în explorările personale este interesat de conexiunea dintre voce și corp. În paralel s-a dezvoltat ca solist vocal și beatboxer și a participat în diverse proiecte în care se plasează la intersecția dintre aceste roluri: grupul vocal acapella – Blue Noise, colectivul Tangaj Dance. În 2020 a lansat platforma BLIP – Beatbox & Looping International Platform, și proiectul independent KABLAT, în care utilizează live-looping și manipularea digitală a vocii.

Adolescența e momentul căutărilor. Cu cât cauți mai mult, îmbătrânești mai târziu. De asta caut, în aceste întâlniri, să regăsesc bucuria jocului, licărirea îndrăznelii, explozia descoperirii. Poate că sună pompos, așa că am s-o zic mai simplu: aș vrea să-mi reamintesc de ce iubesc joaca! Baftă tuturor!”, spune mentorul Marius Florea Vizante.

,,Consider necesară explorarea personală la orice vârstă, însă cu atât mai mult la adolescență, și mai ales în perioada pandemică. Adolescența este o perioadă de căutări, descoperiri, răzvrătiri, reinventări, iar arta facilitează aceste procese, oferind un teren propice explorării și manifestării creative a conținuturilor interioare: gânduri, emoții, trăiri, stări, căderi, puncte de vedere.Mai mult decât atât, atelierele de dezvoltare personală prin artă oferă un spațiu sigur, bazat pe deschidere, încredere, acceptare, susținere, în care liceenii retrăiesc și sentimentul de apartenență la grup, mult râvnit după o perioadă atât de lungă de izolare. De asemenea, efectul terapeutic intrinsec al artei înlesnește depășirea sănătoasă a perioadei  pandemice pe care o traversăm cu toții. Cât privește așteptările, mă debarasez de ele, nu îmi doresc să îi împovărez și eu pe tineri cu astfel de presiuni, o fac îndeajuns ceilalți adulți cu care intră în contact, însă am convingerea că își vor lua din această experiență tot ce le va fi de folos pentru etapa de formare în care se află. Ca de fiecare dată, de altfel”, povestește trainerul Sabina Brândușe.

Ideo Ideis Festivalul Național de Teatru Tânăr, cel mai mare eveniment dedicat educației alternative pentru liceeni, a început ieri cea de-a 16-a ediție. Timp de o săptămână, în perioada 9 – 15 august, comunități de liceeni din 9 orașe, vor avea parte de o experiență intensă de explorări personale, prin teatru și arte alăturate. Cele 9 trupe selectate și orașele în care Ideo Ideis ajunge în 2021 sunt: 3,14 – Buzău, A.C.T. – Bacău, ALTER EGO – Alexandria, AMPRENTE – Brașov, ART ATTACK – Sibiu, DRAMA CLUB – Botoșani, PRAF DE STELE – Constanța,  SILVER – Baia Mare și VICTORY OF ART – București.

Spectacole de teatru profesionist, proiecții de film în aer liber și street art la Alexandria. 

Alexandria va rămâne nucleul Ideo Ideis și în 2021, iar o serie de spectacole de teatru și proiecții de film vor putea fi vizionate pe durata festivalului, printre care piesele Biblioteca din Alexandria, în regia lui Bogdan Georgescu, Miorița, a trupei de teatru Auăleu din Timișoara, Aproape, în regia profesoarei Luminița Vilae, a trupei de teatru alexăndriene, Alter Ego, Libretto solitudine, în regia lui Matei Lucaci – Grunberg, spectacolul de teatru de improvizație Backstage Boys și Kit de supraviețuire de Andreea Șovan & Iulia Samson.

De asemenea, 5 filme românești vor fi proiectate în aer liber, Acasă, documentarul lui Radu Ciorniciuc, Monștri, (r. Marius Olteanu), Întregalde (r. Radu Muntean), #dogpoopgirl (r. Andrei Huțuleac) și Poate mai trăiesc și azi (r. Tudor Cristian Jurgiu).

Iar artiștii Maria Zurbagiu, Andrei Felea și Irina Mocanu vor apropia arta contemporană de locuitorii din Alexandria, dând o nouă față clădirilor din comunitate.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Lansare de carte: „Balada”de Adrian Lesenciuc

EDITURA CREATOR, alături de partenerii săi, vă invită la evenimentul de lansare a romanului semnat de ADRIAN LESENCIUC, cu prefață de Gabriel Croitoru și postfață de Vlad Rădescu:

Romanul „Balada” este scris de Adrian Lesenciuc, descendent din familia Golembiovschi-Porumbescu. Povestea acestei familii, în parte ilustrată prin filmul românesc Ciprian Porumbescu (1973), regizat de Gheorghe Vitanidis, cu Vlad Rădescu și Emanoil Petruț în rolurile lui Ciprian și Iraclie, este dusă mai departe, la fel cum ecourile cântecelor marelui compozitor român sunt amplificate mereu.

Ca element inedit, celebra compoziție, Balada, însoțește acest roman ce ilustrează una dintre cele mai frumoase povești de dragoste din literatura română și poate fi ascultată accesând codul QR tipărit pe copertă.

„Salut apariția „Baladei” lui Ciprian Porumbescu, carte scrisă cu mult har de către unul dintre descendenții familiei. Nu e numai o carte pe care o citești cu plăcere, ci este povestea adevărată a unuia dintre cei mai cunoscuți compozitori români, care, chiar dacă s-a mutat între Îngeri mult prea devreme, a rămas în conștiința tuturor românilor drept cel care a scris melodiile cele mai cunoscute, alături de cele ale lui George Enescu.” Gabriel Croitoru.

Miercuri, 14 octombrie 2020, ora 16:00. Terasa din fața sediului Uniunii Scriitorilor din România. Clădirea Teatrului „Sică Alexandrescu” Brașov (intrarea str. Vlad Țepeș).

„Am cunoscut Bucovina în urmă cu aproape jumătate de secol(!), ca protagonist al filmului Ciprian Porumbescu – regizat de Gheorghe Vitanidis, binecuvântată fie-i și lui memoria – și pentru mine paginile cărţii se mistuie în amintirile adolescentului care la nici 20 de ani debuta într-o creaţie cinematografică pe care nu are cum să o uite. Scriitorul Adrian Lesenciuc reface cu atâta dragoste de adevăr timpul lui Ciprian și al tatălui său, Iraclie, al întregii familii, al celorlalte personaje, de parcă ar fi fost parte din echipa de filmare sau, mai miraculos, ar fi fost prezent la evenimentele și frământările celor de acum 150 de ani, contemporani cu marele muzician.” Vlad Rădescu

Adrian Lesenciuc, n. 21 august 1975 la Câmpulung Moldovenesc, este un poet, prozator, critic literar și eseist stabilit la Brașov. A debutat cu poezie în 1998 și a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România în 2000. Din 2013 este președintele Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor, iar din 2017 redactorul-șef al Revistei Literare Libris. A publicat numeroase cărți, printre care: Postmodernitatea. Un posibil model de structurare a mozaicului a-valoric, eseu (Ed. Antet, 2005); Moartea noastră cea de toate zilele, roman (Ed. Minerva, 2008); Cartea de apă. Cu Borges, privind râul, poezie (Ed. Cartea Românească, 2016); Cimitirul eroilor, roman (Libris Editorial, 2017); Limbile vântului, roman (Ed. Cartea Românească, 2018); gEneida, poezie (Ed. Școala Ardeleană, 2019). Cimitirul eroilor a fost distins cu Premiul „Romanului anului 2017-2018” la Colocviul Romanului Românesc Contemporan (2018), Limbile vântului a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din România (2019), iar pentru gEneida (în manuscris) i s-a decernat Marele Premiu „Octavian Goga” la festivalul omonim (2017). În curs de apariție de Editura Creator: romanul „Diez”.

Invitați, alături de autor:
– Simona Preda, istoric și critic literar, jurnalist cultural;
– Laurențiu-Ciprian Tudor, poet și jurnalist cultural;
– Cristian Muntean, pr. profesor și scriitor;
– Virgil Oniță, administrator Grup Libris.

Program artistic susținut:
– Grupul vocal Anatoly: Andrada Mureșan (alto), Gabriel Baciu (tenor I), Ciprian Cucu (tenor II), și Marius Modiga (bas).
– Violonistul Bogdan-Alexandru Costache, Filarmonica Brașov.

Moderator: Dana Anghelescu, manager Editura Creator. Volumul este disponibil în Librăria Șt. O. Iosif și pe Libris.ro. Echipa Editurii Creator.

Marius Cristian Cisar (1 ian. 1969 – 24 aug. 2020)

Marius Cristian Cisar, o prezență scenică memorabilă a plecat să joace un rol printre îngeri.

A venit pe lume odată cu anul 1969…adică pe 1 ianuarie. Întâi, a fost un maniac al lecturii. De prin clasa a doua a început să citească (fără să-l oblige cineva) tot ce îi cădea la îndemână, de la cărțile de povești, la romane pentru copii, de la literatura comsomolistă la cea autentică. În timp, a devenit mai selectiv.

A trecut prin liceu cu ușurință, datorită lecturii și pasiunii pentru teatru (pe care o avea încă din grădiniță, când a fost selectat pentru rolul doctorului, într-o micuță scenetă).

În copilărie, a putut vedea la televizorul Lux alb negru, cu diagonala mare, Integrala Capodoperelor lui Shakeaspeare, cu trupa de la Royal Shakespeare Company. A fost fascinat și joaca copilului din sine era de-a Romeo și Julieta, Hamlet sau Macbeth.

În treapta a doua de liceu avea deja trupa sa de teatru, în care juca și regiza, iar roadele le culegea în cadrul competițiilor („Cântarea României”).

Pe la 14 ani, a început să scrie poezii, iar în anii liceului, frecventa Cercul poeților din Sibiu, îndrumat fiind de profesorul de engleză, Radu Turcanu. Mai avea timp și de fotbal, căci juca la echipa de juniori republicani a Gazului Metan din Mediaș, orașul natal.

La 18 ani, a decis să dea la teatru. Întâi la Tg. Mureș, apoi, după o armată lungă (timp în care picăturile pentru poezie aproape că au dispărut în totalitate), la Iași, iar zarurile sorții au ales Iașul.

Perioada studenției a fost pentru viitorul actor Marius Cristian Cisar, una de grație. În Academia de Arte funcționau cu toții: studenții de la arte plastice, muzică, teatru, chiar și teologie. După absolvire, în 1994, a venit la Teatrul Dramatic „Sică Alexandrescu” din Brașov, orașul viselor sale.

Un an a fost și profesor de dicție la Universitatea Româno Canadiană, Facultatea de Jurnalism din Brașov.

În ceea ce privește actoria, fișa sa de creație e reprezentativă, de la Petar („Tărâmul celălalt”) până la Nae Girimea („D’ale Carnavalului”).

Are și câteva apariții în film: „Trunghiul morții” – r. Sergiu Nicolaescu; „Femeia în Roșu” – r. Mircea Veroiu; „Cold Mountain” – r. Anthony Minghella; „Sistemul nervos” – r. Mircea Danieluc.

În anul 2009 devine director al Centrului Cultural Reduta, unde a venit cu o ofertă nouă pe piața culturală brașoveană, pentru publicul tânăr. A pus bazele unui festival naţional de teatru dedicat liceenilor – „Amprente” -, dar și a unui important festival național de teatru politic, destinat teatrelor profesioniste – „Scenele Memoriei”.

Pentru directorul Marius Cristian Cisar „cultura nu se mai regăsește doar într-o sală de spectacol sau într-un muzeu. O vezi pe stradă. Sau mai ales acolo…Centrul Cultural Reduta trebuie să devină un atelier de creație și inovație artistică. Și, mai trebuie să-și continue drumul de Centru Cultural European.” Acesta a fost pariul tentant, ce și l-a propus Marius Cristian Cisar.

…………………………………………………………………………………………………..
Marius Cristian Cisar, actor și manager al Centrului Cultural Reduta s-a stins fulgerător, luni, 24 august 2020, la vârsta de 51 de ani, în urma unui infarct. Este o pierdere regretabilă pentru familie, pentru colegi, pentru viața culturală și artistică a Brașovului!

Dumnezeu să-l Odihnească !

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Teatrul ,,Sică Alexandrescu” revine după o scurtă pauză

Ultimul spectacol din stagiunea curentă va avea loc în data de 31 iulie 2020, ora 20.00:

,,20 de minute cu îngerul” – de Alexandr Vampilov. Regia artistică: Răzvan Marinescu, Scenografia: Mirona Faloba  la ,,Bastionul Artiștilor”.

Detalii

Încercările nereuşite de a-şi atinge visele şi de a deveni ceea ce cred că le era menit să devină, îi face pe oameni să fie foarte cruzi, brutali, şi să se urască între ei.
Totuși, viaţa ne dă mereu prilej să ne ridicăm.
Oamenii se pot schimba, dar trebuie să și-o dorească.

Foto: Teatrul ,,Sică Alexandrescu”

Moment de sărbătoare oferit de Filarmonica Brașov la sfârșit de an!

În data de 29 decembrie 2019, pe scena Teatrului ,,Sică Alexandrescu” vor fi prezenți, alături de Orchestra Simfonică a Filarmonicii Brașov, artiști consacrați din România dar și din afara țării.

Brașovenii se vor întâlni cu personalități ce au fost prezente pe marile scene în momentele festive ale românilor. Astfel, ne vom întâlni cu Corina Chiriac, Paula Seling, Marcel Pavel, Mircea Vintila, Anda Pop și Mario Hossen (Austria) – vioară.

La pupitrul dirijoral al Orchestrei Simfonice vom avea plăcerea să îl revedem pe maestrul Ovidiu-Dan Chirilă, dirijor al Filarmonicii Brașov.

Evenimentul va fi prezentat de soprana Paula Duca.

Prețul unui bilet este 80 de lei și respectiv 50 de lei pentru pensionarii care se vor prezenta la casieria Sălii Patria, nominal, cu cuponul de pensie.

Bilete se găsesc și on line pe www.bilet.ro.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Gala de Crăciun a Operei, moment de sărbătoare la final de an

Joi, 19 decembrie 2019 și vineri, 20 decembrie 2019, de la ora 18.30, în Sala Teatrului „Sică Alexandrescu” din Brașov, Opera Brașov vă invită la tradiționala și mult-așteptata „Gală de Crăciun a Operei”.

Ca în fiecare an, înaintea sărbătorii Nașterii Domnului, artiștii Operei Brașov și invitații speciali vor oferi un program extraordinar, bogat și divers, cu încărcătură sufletească.

În prima parte a Galei, soliștii, orchestra, corul și baletul Operei Brașov au pregătit momente celebre din opere, operete, musical și balet, canțonete și cântece de Crăciun, dintre care amintim doar câteva: „La Périchole” de J. Offenbach, „My Fair Lady” de Fr. Loewe, „La Danza” și „Duetul pisicilor” de G. Rossini, „Granada” de A. Lara, „O, Holly Night” de A. Adam, „I’ll Be Home for Christmas” sau „Have Yourself a Merry Little Christmas” din repertoriul internațional, nemuritorul vals „An der schönen, blauen Donau”, vesela polkă „Tritch-Tratch”, ambele compuse de J. Strauss.

Nu vor lipsi colindele tradiționale românești, în interpretarea Corului Operei Brașov. Își dau concursul artiștii: Mădălina Bourceanu, Nicoleta Chirilă, Aurelia Florian, Valentina Mărgăraș, Cristina Radu, Lăcrămioara Schuller, Sonia Hazarian, Asineta Răducan, Nora Vlad, Liviu Iftene, Mihai Irimia, Valentin Marele.

Soliști balet: Cristina Rotundu, Nicoleta Sasu-Galian, Alexandra Scriminț, Dorin Mirea, Adrian Scriminț. Alături de aceștia, Gabriel Costea – actor la Teatrul „Sică Alexandrescu”, dar și copiii: Anastasia Ichim, Maria Manea, Alexandra Marele, Maia Păduraru. Prima parte a spectacolului va fi prezentată de Simona Manole și Lorand Cristian, artiști ai Operei Brașov.

În partea a doua a Galei de Crăciun, ne vom delecta cu surprizele oferite de invitații noștri: cântăreții Narcisa Suciu, Ianna Novac și Aurelian Temișan, interpreta de muzică populară Mariana Anghel, formația Distinto (Octavian Dobrotă – tenor, Marius Olteanu – tenor, Mihăiță Radu – bas) și Corul de Copii UNISON Seniorii – dirijor, manager general: George Dumitrașcu. Cea de-a doua parte a spectacolului va fi prezentată de neobositul Aurelian Temișan.

Conducerea muzicală a „Galei de Crăciun a Operei” îi aparține maestrului Traian Ichim, iar regia artistică este semnată de Anda Tabacaru. Scenografia: Rodica Garștea. Coregrafia: Nermina Damian, Ramona Mezei, Nicoleta Sasu-Galian. Regie scenă: Dan Antipa și Silvia Papadopoulos.

Preț bilet: 70 lei (Pentru această Gală, mai sunt bilete disponibile pentru joi, 19 decembrie 2019.)

Biletele se vând la sediul Operei, str. Bisericii Române nr. 51, tel. 0268/419380. Program: Luni – Vineri 10 – 17 şi cu o oră înainte de începerea spectacolelor (în cazul în care rămân bilete disponibile).

Evenimente susținute cu sprijinul Primăriei Municipiului Brașov.

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Vernisaj ,,Parcurs emoțional”

Asociatia Culturala Artessentia continua seria evenimentelor de arte vizuale demarate în acest an în Brașov, prin vernisarea expozitiei ,,Parcurs emotional”. Vernisajul va avea loc joi, 19 decembrie, de la ora 17.00, în noua galerie de arta a Teatrului ,,Sica Alexandrescu” Brasov.

,,Ne aflăm în prag de sărbători. Este un final de an cu un cumul de realizări, dar și cu o speranță îndreptată spre anul care va urma. A doua parte a lunii decembrie are un dublu efect asupra noastră: un sentiment de tristețe adâncă, o stare legată de evenimentele tragice petrecute în perioada revoluției din 1989, de la care au trecut 30 de ani și altul plin de bucurie și speranță, emoția Crăciunului. Poate, acesta este destinul poporului nostru, acela de a amesteca tristeți cu bucurii, neputința de a fi fericit pe de-a întregul sau poate că înfăptuirile trebuiesc țintuite cu sacrificii, ca o purificare. Există o multitudine de impresii, de stări , de sensibilități, de imagini, de fragmente, care împreună alcătuiesc un ,,Parcurs emoțional” având ca destinație Sărbătoarea Nașterii Domnului plină de lumină!
Vă invităm la vernisaj ! ” este anuntul facut de Asociatia Culturala Artessentia.

„Fulgi de Colind” cu Anatoly, la Teatrul „Sică Alexandrescu”

…și dacă iarna ne aduce mii de zâmbete pe fulgii de nea, noi vă aducem „Fulgi de Colind”!

Cvintetul vocal „Anatoly” al Operei Brașov vă invită să le fiți alături, în prag de Ajun de Crăciun, luni, 23 decembrie 2019, ora 19.00, în sala Teatrului „Sică Alexandrescu” din Brașov la un concert inedit de colinde și cântece de iarnă în primă audiție, intitulat „Fulgi de Colind”.

Evenimentul va avea invitați speciali: Mădălina Bourceanu – soprană (Opera Brașov), Theodora Ciurezu – vioară și Anca Preda – pian care vor întregi programul sărbătoresc oferit de cei cinci muzicieni. Concertul vă așteaptă și cu multe alte surprize muzicale.

Recent, cei cinci membri „Anatoly”: Andrada Mureşan – alto, Gabriel Baciu – tenor I, Ciprian Cucu – tenor II, Ciprian Ţuţu – bariton şi Marius Modiga – bas au fost dublu laureați cu aur la Concursul Internațional Coral „Chorus Inside Advent” de la Roma, ediția cu numărul 40.

Biletele s-au pus în vânzare la Sala Patria, la Librăria „Șt.O. Iosif” și online pe: www.spectacolebrasov.ro

Preț bilete: 70 lei – cat. I, 50 lei – cat. a II-a

Evenimentul este organizat de: Opera Brașov, Primăria Municipiului Brașov și Asociația Culturală ANATOLY, în parteneriat cu: Teatrul „Sică Alexandrescu”, Libris.ro și Colegiul de Onoare al Brașovului.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Manager interimar numit în funcție la Teatrul ,,Sică Alexandrescu”

Marți, 10.12.2019, domnul Gabriel Costea, actor, cu o vastă experiență profesională în domeniul artistic este numit în funcția de Manager Interimar al Teatrului ,,Sică Alexandrescu” Braşov, domnia sa urmând să-și exercite mandatul până la organizarea unui concurs, conform prevederilor legale.

Imagine: https://www.teatrulsicaalexandrescu.ro

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov