Arhive etichetă: Uniunea Europeana

România a semnat „Declarația de la Bonn”, o declarație comună a miniștrilor cercetării din Uniunea Europeană privind libertatea științei

Marți, 20 octombrie 2020, sub egida Președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, s-a desfășurat la Bonn, Conferința miniștrilor cercetării din Uniunea Europeană privind Spațiul European de Cercetare ERA (European Research Area).

Cu acest prilej, miniștrii cercetării au fost invitați să semneze „Declarația de la Bonn” (Bonn Declaration on Freedom of Scientific Research – A Common Core Principle of the European Research Area and its International Partners), inițiativă cu rol de fundament al valorilor europene și al cooperării internaționale la nivelul UE.

Contextul actual a arătat cât de importante sunt știința, cercetarea și inovarea pentru societate. Din perspectiva comunicării Comisiei Europene, privind viitorul cercetării și inovării și a Spațiului European de Cercetare (ERA), Uniunea Europeană dorește să stabilească o  nouă orientare pentru dezvoltarea spațiului european de cercetare într-un mod mai dinamic și rezilient.

„Am apreciat dialogul european organizat sub egida Președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, iar „Declarația de la Bonn” constituie un pas important în consolidarea cooperării în Spațiul European de Cercetare. Încurajez cercetarea din România să fructifice toate oportunitățile oferite de Programul-cadru al UE pentru cercetare și inovare, instrumentul principal pentru consolidarea excelenței în aceste domenii”, a declarat Monica Cristina Anisie, ministrul educației și cercetării.

„România sprijină noua orientare spre un Spațiu European de Cercetare, bazat pe creativitate, conectivitate și incluziune, având ca scop punerea bazelor pentru excelența în cercetare în toate statele membre. ERA trebuie să valorifice mai bine Programul-cadru al UE pentru cercetare și inovare, trebuie să devină cadrul pentru un sistem european de cercetare și inovare eficient și coerent care să funcționeze în beneficiul oamenilor și să respecte valorile și principiile europene, cum ar fi libertatea științei și aplicarea unor înalte standarde etice”, a declarat Dragoș Mihael Ciuparu, secretar de stat pentru cercetare în Ministerul Educației și Cercetării, citat de La pas prin Brasov.

„Declarația de la Bonn” (Bonn Declaration on Freedom of Scientific Research – A Common Core Principle of the European Research Area and its International Partners) este disponibilă aici.

Re-open EU: Uniunea Europeană și toate statele membre planifică o redeschidere în siguranță a Europei

Începând cu 1 iulie, statele membre ale UE ar trebui să înceapă să ridice restricțiile privind călătoriile neesențiale în UE pentru rezidenții din următoarele țări terțe:
Algeria, Australia, Canada, Georgia, Japonia, Muntenegru, Maroc, Noua Zeelandă, Rwanda, Serbia, Coreea de Sud, Thailanda, Tunisia, Uruguay, China, sub rezerva confirmării reciprocității.

Locuitorii din Andorra, Monaco, San Marino și Vatican/Sfântul Scaun ar trebui considerați rezidenți ai UE în contextul acestui site.
La fiecare două săptămâni, această listă de țări va fi revizuită, iar informațiile vor fi actualizate pe acest site.

Mai multe informatii: https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9208-2020-INIT/ro/pdf

Uniunea Europeană și toate statele membre planifică o redeschidere în siguranță a Europei. În timp ce protejarea sănătății publice rămâne prioritatea noastră, dorim ca toată lumea să se bucure de vacanța lor, să se reîntâlnească cu familia și prietenii și să poată călători în orice scop. Acest instrument interactiv vă oferă informațiile de care aveți nevoie pentru a vă planifica cu încredere călătoriile și vacanțele europene, în timp ce rămâneți sănătos și în siguranță. Informațiile sunt frecvent actualizate și disponibile în 24 de limbi pentru confortul dvs.

Disclaimer: Informațiile din această pagină nu sunt exhaustive. Se bazează pe cele mai recente date disponibile furnizate de statele membre ale UE și colectate din alte surse naționale autorizate și publice. În timp ce Comisia încearcă să păstreze informațiile la zi, nu ne asumăm nicio responsabilitate, expresă sau implicită, cu privire la completitudinea și acuratețea informațiilor conținute în această pagină sau a deciziilor individuale bazate pe acestea. În prezent, acest instrument se bazează parțial pe traduceri automate. Tot conținutul furnizat va fi verificat de traducătorii autorizați în următoarele zile. Ne cerem scuze pentru orice inconveniente și ne străduim să îmbunătățim continuu experiența utilizatorului.

VIA: reopen.europa.eu

HOTĂRÂRE nr. 33 din 02.07.2020 privind stabilirea criteriilor de exceptare de la măsurile de izolare/carantină aplicabile persoanelor care sosesc din țările membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European precum și aprobarea listei țărilor terțe pentru care se aplică exceptarea

Având în vedere recomandarea Consiliului Uniunii Europene cu numărul 2020/0134 (NLE) privind restricția temporară asupra călătoriilor neesențiale către UE și posibila eliminare a acestei restricții,

luând în considerare propunerile formulate prin Hotărârea nr. 20 din 01.07.2020, a Grupului de suport tehnico – științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României,

în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. c) și d) și art. 81 din OUG. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. 1, art. 32 alin. 2, art. 37, art. 41, art. 42 alin. 1, art. 43 alin. 1, art. 44 alin.2 și 3, art. 45 alin.1 și art. 71 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, ale art. 20 lit. l) din Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

Comitetul Național pentru Situaţii de Urgenţă adoptă prezenta

HOTĂRÂRE:

Art.1 (1) Începând cu data prezentei hotărâri, criteriul pe baza căruia se face exceptarea de la măsurile de izolare/carantină aplicabile persoanelor care sosesc în
România, din statele membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European, estereprezentat de rata cumulată de incidență a cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile raportată la 100.000 de locuitori care trebuie să fie mai mică sau egală cu cea înregistrată în România, în perioada similară.

(2) Pe baza criteriului prevăzut la alin. (1) Institutul National de Sănătate Publică stabilește lista țărilor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European pentru care persoanele care sosesc în România din acestea sunt exceptate de la măsurile de izolare/carantină pe care o supune aprobării Comitetului Național pentru Situații de Urgență.

(3) Lista prevăzută la alin. (2) se actualizează/revizuiește săptămânal, în fiecare zi de luni, de către Institutul National de Sănătate Publică, se aprobă de Comitetului Național pentru Situații de Urgență și se publicată pe site-ul www.insp.gov.ro.

(4) Zborurile suspendate către și din țările membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European, se reiau de la data includerii în lista prevăzută la alin. (2), a țării respective.

Art.2 (1) Lista țărilor terțe exceptate de la măsurile de izolare/carantină aplicabile persoanelor care sosesc în România din acestea se aprobă de către Comitetului Național pentru Situații de Urgență la propunerea Institutului Național de Sănătate Publică în concordanță cu recomandarea Consiliului Uniunii Europene cu numărul 2020/0134 (NLE).

(2) Lista va fi actualizată/revizuită săptămânal, la propunerea Institutului Național de Sănătate Publică și cu aprobarea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, în concordanță cu actualizarea/revizuirea realizată la nivelul Consiliului Uniunii Europene.

Art.3 Prezenta hotărâre se comunică, pentru punere în aplicare, tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență.

PREŞEDINTELE COMITETULUI NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
PRIM-MINISTRU
LUDOVIC ORBAN

HOTĂRÂRE nr. 32 din 29.06.2020 privind propunerea unor măsuri necesar a fi aplicate după data de 01.07.2020 precum și instituirea excepției de la măsura carantinării / izolării pentru unele țări din Uniunea Europeană și din Spațiul Economic European

Având în vedere propunerile referitoare la măsurile de relaxare aplicabile după data de 01.07.2020 precum și cele referitoare la lista statelor pentru care nu se impune măsura izolării/carantinei instituționalizate, cuprinse în Hotărârea nr. 19 din 29.06.2020, a Grupului de suport tehnico – științific privind gestionarea bolilor înalt  contagioasele teritoriul României, ținând cont analiza efectuată de Institutul Național de Sănătate Publică privind evoluția situației infecțiilor SARS-CoV-2 în statele UE și din Spațiul Economic European, întocmită potrivit prevederilor pct. 2 din anexa nr. 2 a HG nr. 476 din 16 iunie 2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. c) și d) și art. 81 din OUG. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 9 alin. 1, art. 32 alin. 2, art. 37, art. 41, art. 42 alin. 1, art. 43 alin. 1, art. 44 alin.2 și 3, art. 45 alin.1 și art. 71 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, ale art. 20 lit. l) din Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.15/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

Comitetul Național pentru Situaţii de Urgenţă adoptă prezenta
HOTĂRÂRE:

Art.1 Lista cu statele pentru care nu se impune măsura izolării/carantinei la locuință/locația aleasă elaborată de INSP și aprobată de CNSU prin Hotărârea nr. 29 din
13.06.2020 cu modificările și completările ulterioare prin Hotărârea nr. 31 din 23.06.2020, își menține valabilitatea până la stabilirea unui criteriu unitar la nivelul Uniunii Europene.

Art.2 Măsurile de prevenire și control a răspândirii infecțiilor cu SARS-CoV-2, în vigoare la data prezentei hotărâri se propun a se modifica și completa după cum urmează:
– activitatea centrelor rezidențiale de îngrijire şi asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii şi adulți, cu şi fără dizabilități, precum şi
pentru alte categorii vulnerabile se va desfășura după un program de lucru avizat de direcțiile județene de sănătate publică;

– instituirea sancțiunii complementare a suspendării autorizației de funcționare pentru organizatorii activităților și a evenimentelor în care regulile de siguranță sanitară nu sunt respectate;

– permiterea organizării și desfășurării antrenamentelor și cantonamentelor colective, în grupuri de maxim 10 persoane, pentru ligile inferioare de fotbal, inclusiv de amatori, cu respectarea condițiilor stabilite prin ordin comun al ministrului tineretuluişi sportului şi ministrului sănătățiiși aplicabile pentru Liga I de fotbal;

– permiterea organizării de cursuri de instruire și workshop-uri pentru adulți precum și cele organizate pentru implementarea proiectelor din fonduri europene, cu participarea a cel mult 20 persoane şi cu respectarea regulilor de distanțare fizică stabilite prin ordin al ministrului sănătății;

– permiterea organizării și desfășurării activităților specifice din domeniul apărării naționale, ordinii și siguranței publice desfășurate în aer liber, cu participarea a maxim 200 persoane și sub supravegherea unui medic epidemiolog;

– permiterea organizării și desfășurării activităților specifice din domeniul diplomatic, la sediile ambasadelor, organizate în aer liber astfel încât să fie asigurată o suprafață de minimum 4mp pentru fiecare persoană participantă și respectarea regulilor de protecție sanitară;

– înlocuirea noțiunii de ”triaj epidemiologic” cu ”triaj” în privința activităților desfășurate de instituțiile şi autorităților publice, operatorii economici şi profesioniștii, la intrarea în sediul acestora.

Art.3 Prezenta hotărâre se comunică, pentru punere în aplicare, tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență.

PREŞEDINTELE COMITETULUI NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
PRIM-MINISTRU
LUDOVIC ORBAN

România obține recunoașterea automată a diplomelor de asistent medical generalist, eliberate anterior datei aderării la Uniunea Europeană

Comisia Europeană a publicat pe 11 mai 2020 raportul prin care diplomele de asistent medical generalist emise de instituțiile de învățământ din România, eliberate anterior datei aderării la Uniunea Europeană, vor beneficia de recunoaștere automată în statele membre ale Uniunii Europene odată cu modificarea Directivei 2005/36/CE.

În urma demersului Ministerului Educației și Cercetării, Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED), în calitate de Coordonator Național pentru Recunoașterea Calificărilor Profesionale, a propus Comisiei Europene și statelor membre, cu ocazia revizuirii Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale includerea și a diplomelor de asistent medical generalist emise de instituții de învățământ din România anterior datei aderării la Uniunea Europeană.

Programul a fost elaborat împreună cu experții Comisiei Europene și ai statelor membre și, ulterior, în baza raportului Comisiei Europene privind rezultatele acestuia, s-a decis modificarea Directivei în sensul acordării, de către statele membre, a recunoașterii automate a tuturor diplomelor emise de instituțiile de învățământ din România.

Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, ca autoritate competentă, a transmis permanent Comisiei Europene toate informațiile și clarificările necesare elaborării raportului privind implementarea programului de recunoaștere a diplomelor.

Aceste informații și clarificări transmise către Comisia Europeană au fost furnizate de către școlile postliceale și instituțiile de învățământ superior de profil, precum și de către Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România.

 

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Brașovul, primul oraș din țară în care se lansează campania „Fii la tine-n țară la fel ca afară”

În 2020 românii sunt încurajați să „fie în țară la fel ca afară” și să predea deșeurile de echipamente electrice și electronice în mod responsabil.

Primăria Municipiului Brașov se alătură campaniei naționale de informare „Fii la tine-n țară la fel ca afară” organizată de ECOTIC în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor care are scopul de a contribui la conștientizarea publicului românesc în privința comportamentului corect față de un tip de deșeuri: DEEE – deșeuri de echipamente electrice și electronice. Lansată pe 14 ianuarie, campania de informare va dura trei luni, va include un spot video și va fi promovată atât pe media tradițională, TV, cât și pe YouTube și rețele de socializare. Detalii despre campanie pe fiiintara.ecotic.ro

Primăria Municipiului Brașov și ECOTIC îndeamnă brașovenii să predea corect spre reciclare deșeurile de echipamente electrice și electronice la Centrul de colectare Eco Civica Center din Str. Carpaților nr. 60, unit 71, Metrom, de luni până vineri între 9:00 si 17:00. Totodată, DEEE-urile mari și voluminoase vor fi preluate de la domiciliu sau de la sediul firmei în mod gratuit, apelând numerele de telefon 0742 400 404 / 0756 200 201 (de luni până duminică, între orele 9.00 – 18.00), de către Eco Civica Center, partener ECOTIC.

„Salutăm și sprijinim campania națională de informare a ECOTIC «Fii la tine-n țară la fel ca afară» cu privire la predarea corectă a deșeurilor de echipamente electrice și electronice. Colectarea separată a deșeurilor reciclabile stă la baza prevenirii risipei resurselor naturale și a economiei circulare, motiv pentru care încurajăm toți locuitorii Brașovului să predea electronicele uzate în mod responsabil, și astfel, să protejeze mediul”, a declarat primarul George Scripcaru.

Potrivit lui Valentin Negoiță, președinte ECOTIC, studiul „Cuantificarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice generate în România, situație comparativă 2019 vs 2015” relevă faptul că în România sunt generate în acest moment 8,4 kg DEEE pe cap de locuitor, în medie, pe an. Din acestea doar 3 kg ajung să fie colectate corespunzător la magazine, puncte de colectare sau în campanii și ajung în fluxul de tratare și reciclare. Restul ajung la groapa de gunoi sau în fluxuri de fier vechi, ducând la o poluare gravă și ireversibilă a mediului.

„Prin intermediul campaniei «Fii la tine-n țară la fel ca afară», ECOTIC își propune să promoveze bunele practici din statele Uniunii Europene și să informeze publicul românesc asupra soluțiilor de colectare separată a deșeurilor electrice și electronice ce stau la îndemâna tuturor: magazinele de electronice și electrocasnice, punctele de colectare municipale și campaniile pe care ECOTIC le desfășoară în mod regulat, în mediul urban și rural.

Anul viitor ținta de colectare DEEE a României este de 65% , ceea ce înseamnă că ar trebui să colectăm și să reciclăm cel puțin 4 kg DEEE, anu,al, pe cap de locuitor“, a declarat Valentin Negoiță.

Serviciul de colectare de la domiciliu face parte din soluțiile pe care ECOTIC le pune la dispoziția cetățenilor din mediul urban și rural în ceea ce privește colectarea separată. În municipiul Brașov, acest lucru se face în parteneriat cu Eco Civica Center, asociație care oferă permanent servicii gratuite de ridicare de la domiciliu a deșeurilor de dimensiuni mari și are un centru care de asemenea funcționează zilnic, unde brașovenii port aduce DEEE-uri.

Eco Civica Center are de asemenea două campanii anuale, în primăvară și toamnă, în parteneriat cu Primăria Brașov, când organizează centrele de colectare în cartiere, pe parcursul unui weekend, și organizează tombole cu premii.

Despre ECOTIC:

ECOTIC este prima organizație a producătorilor și importatorilor de echipamente electrice și electronice (EEE) din România, fondată în anul 2006, care pune la dispoziție gratuit recipienți pentru colectarea separată a deșeurilor de echipamente electronice de mici dimensiuni și baterii, precum și preluarea gratuită a echipamentelor voluminoase de la sediul firmei sau de la domiciliu. Pentru mai multe detalii transmiteti un e-mail la logistica@ecotic.ro

Video: YouTube

Foto: Primaria Municipiului Brasov

Analiză Keysfin: impactul Brexit asupra economiei românești, marginal

Procesul de ieșire al Marii Britanii din Uniunea Europeană va afecta marginal economia locală, Regatul Unit fiind al 9-lea partener comercial al României și ocupând ultimul loc în clasamentul celor mai mari 10 investitori străini direcți în România în 2018, potrivit analizei KeysFin “The BREXIT effect”.

În România există peste 1600 companii cu acționariat din Regatul Unit, conform datelor publicate de companii la Ministerul Finanțelor Publice. Dintre acestea, aproximativ 1300 au o pondere directă, majoritară, care depășește 50%, a investițiilor britanice. Cifra de afaceri* a companiilor controlate direct, majoritar, de investitori din Marea Britanie a fost de aproximativ 20 miliarde de lei în 2018.

 „Legăturile comerciale relativ reduse cu Marea Britanie poziționează România printre cele mai protejate economii europene de efectele directe ale BREXIT-ului, impactul direct pe plan local fiind marginal. Unul dintre principalele riscuri economice pe care le vedem legate de acest eveniment este însă contagiunea ce ar putea fi generată de un proces necontrolat de ieșire Marii Britanii din Uniunea Europeană. În ciuda unei probabilități minime pe care o acordăm acestui scenariu, o astfel de evoluție nefiind dorită de niciuna dintre părți, impactul la nivelul piețelor financiare ar putea fi unul major “, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România, citata de La pas prin Brasov.

TOPUL CELOR MAI MARI COMPANII CU ACȚIONARIAT BRITANIC DIN ROMÂNIA

Primele trei companii cu acționariat direct, majoritar britanic din România, în funcție de cifra de afaceri, fac parte  din industria prelucrătoare și sunt: URSUS BREWERIES SA (1,8 miliarde de lei), ADIENT AUTOMOTIVE ROMÂNIA SRL (1,2 miliarde de lei) și CRH CIMENT ROMÂNIA SA (974 milioane de lei).

Topul este completat de companii precum: BRICOSTORE SA, SEWS ROMÂNA SRL, ADIENT SRL, PLEXUS SERVICES RO SRL, ALCEDO SRL, ENDAVA ROMÂNIA SRL și GLAXOSMITHKLINE (GSK) SRL.

Companiile cu acționariat direct, majoritar britanic, din România au însumat un profit net de aproximativ un miliard de lei în 2018, iar cele mai profitabile au fost: URSUS BREWERIES SA, CRH CIMENT ROMÂNIA SA, IPSOS INTERACTIVE SERVICES SRL, AVIVA SRL, ENDAVA ROMÂNIA SR, DNATA CATERING SRL, ALCEDO SRL, PAYPOINT SERVICES SRL și GLAXOSMITHKLINE (GSK) SRL. Împreună, companiile de mai sus concentrează peste 55% din profitul total al companiilor cu acționariat direct, majoritar britanic prezente în România, respectiv 555 milioane lei.

MAREA BRITANIE, ÎN TOPUL CELOR MAI MARI 10 INVESTITORI STRĂINI DIN ROMÂNIA

Potrivit metodologiei Băncii Naționale a României investițiile străine directe în România au crescut cu 66% în ultimii 10 ani, depășind 81 miliarde de euro în 2018, valoarea investițiilor britanice crescând cu 135% în aceeași perioadă de timp, peste pragul de 1,7 miliarde de euro.

Marea Britanie ocupă ultimul loc în clasamentul celor mai mari 10 investitori străini direcți în România, în 2018. De altfel, în ultimii 10 ani Marea Britanie a oscilat între locurile 16 (2009) și10 (în 2014 și 2018) în topul celor mai mari investitori străini din România.

Principalele sectoare în care investesc britanicii, în funcție de cifra de afaceri, sunt: industria prelucrătoare (10,2 miliarde de lei, reprezentând 51% din total), comerț (3,9 miliarde de lei și 20% din total) și IT&C (2,3 miliarde de lei, cu 11% din total).

Cei mai mulți investitori britanici din România aleg Capitala, astfel că, din punct de vedere geografic, Bucureștiul se află pe primul loc în clasamentul celor mai consistente investiții britanice directe, cu o cifra de afaceri cumulată de peste 9,4 miliarde de lei, care constituie aproximativ 47% din total. Următoarele județe în clasamentul celor mai mari investiții britanice directe sunt: Cluj (1,6 miliarde de lei și 8% din total) și Timiș (1,3 miliarde de lei și 7% din total).

Companiile locale controlate de investitorii britanici au avut peste 50.000 de angajați, iar cheltuielile acestora cu personalul au ajuns la 4 miliarde de lei în 2018.

COMERȚUL INTERNAȚIONAL AL ROMÂNIEI, AFECTAT SAU NU DE BREXIT?

Schimburile comerciale (exporturi plus importuri) dintre România și Marea Britanie au înregistrat în 2018 o creștere de 9%, comparativ cu anul 2017 și de 33% față de 2014. Astfel, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), valoarea schimburilor comerciale dintre cele două țări a ajuns la 4,6 miliarde de euro în 2018.

Marea Britanie este al 9-lea partener comercial al României și a 5-a piață de desfacere pentru exporturile locale, fiind în creștere în ultimii 5 ani cu peste 34%, la 2,9 miliarde de euro în 2018. Importurile din această țară au crescut și ele cu 31% față de 2014, la peste 1,7 miliarde de euro în 2018.

Totuși, deși țara noastră a înregistrat în 2018 cel mai bun rezultat în ceea ce privește evoluția balanței comerciale, cu un surplus comercial de 1,1 miliarde de euro (exporturi minus importuri), în raport cu Marea Britanie, valoarea comerțului dintre cele 2 state reprezintă doar 3% din totalul comerțului internațional al României.

IMPACTUL INDIRECT AL BREXIT-ULUI

În Marea Britanie trăiesc peste 328.000 de cetățeni români, reprezentând a treia comunitate europeană, după Polonia și Irlanda, iar negocierile privind libera circulație a persoanelor vor continua fiind una din cele mai sensibile teme, alături de libera circulație a bunurilor. Procesul de retragere al Marii Britanii din Uniunea Europeană este așadar unul îndelungat, estimările KeysFin sugerând că se va extinde până la sfârșitul anului viitor.

În plan economic, raporturile comerciale ale României cu Marea Britanie sunt relativ reduse, aspect care poziționează țara noastră printre cele mai protejate economii europene de efectele directe ale Brexit-ului.

Cu toate acestea, o accentuare a tensiunilor dintre cele 2 părți sau o înrăutățire a condițiilor din piețele financiare internaționale s-ar transmite la nivelul economiei locale destul de rapid din cauza principalelor dezechilibre macroeconomice pe care România le înregistrează deja, spre deosebire de celelalte state din regiune: deficitul bugetar și cel comercial care afectează semnificativ capacitatea de finanțare internă și externă a economiei locale.

31 IANUARIE, ZIUA X DIN BREXIT

Noțiunea de „BREXIT“ a apărut în urma referendumului din iunie 2016, la care 51,9% dintre alegătorii participanți au votat retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

După trei ani și jumătate de negocieri, Parlamentul European a ratificat, miercuri seară la Bruxelles, acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie votat (cu majoritate calificată) și de Consiliul European în 30 ianuarie. Apoi, Regatul Unit va părăsi blocul comunitar, vineri, 31 ianuarie, la miezul nopții, ora Bruxellesului (23:00 GMT, ora 1:00, ora României), atunci când drapelul va fi retras din instituțiile Uniunii Europene.

 Notă: analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au în structura acționariatului o participație britanică directă, majoritară (peste 50%). Datele au fost extrase în ianuarie 2020. *În cazul entităților financiare în cadrul analizei s-au folosit Veniturile totale în locul Cifrei de afaceri din 2018.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Curs: ,,Protectia datelor personale conform Regulamentului general privind protectia datelor-2019 (GDPR)”

In cadrul acestui curs intensiv se ofera participantilor, atat din sistemul privat cat si din sistemul public, informatiile actualizate (2019) necesare pentru punerea in practica a regulamentului care va aplica un regim de protectie a datelor pentru organizatiile care opereaza in Uniunea Europeana (UE) si care gestioneaza datele cetatenilor UE.
GDPR constituie protectia datelor personale ale angajatilor si clientilor. In cazul in care organizatiile nu respecta acest regulament, ele vor fi supuse amenzilor. Considerând ca datele personale reprezinta informatii esentiale pe care toate organizatiile ar trebui sa le protejeze, o astfel de reglementare va ajuta la instituirea unor proceduri si controale adecvate pentru a preveni incalcarea securitatii informatiilor.

Cursul se adresează atât responsabililor cu protecția datelor, cât și personalului care prelucrează date cu caracter personal la nivelul operatorului (specialiști din departamentul de resurse umane, din zona protecției muncii, departamentelor de contabilitate, juridic, marketing, vânzări și comerț online, medici, notari, contabili autorizați, funcționarii publici din entitățile unde se eliberează și, după caz, prelucrează documente de identitate sau alte date cu caracter personal).

Aceste tipuri de instructaje trebuie realizate, obligatoriu, cel puțin anual, la nivelul operatorilor care prelucrează date cu caracter personal, în special în situația în care aceștia prelucrează date speciale/sensibile. De asemenea, acest curs vine în ajutorul responsabililor cu protecția datelor, asigurând pentru personalul aflat în competența acestora o abordare interdisciplinară și bazată pe numeroase exemple.

Instructajul oferă cursanților oportunitatea de a identifica împreună cu trainer-ul soluții concrete ale unor probleme cu care personalul care prelucrează date cu caracter personal s-a întâlnit ori se întâlnește în activitatea sa

Formator: Conf.univ.Dr. Petrica Mihail MARCOCI. Inscrieri şi relaţii suplimentare la Camera de Comerţ şi Industrie Braşov – Direcţia Invăţământ Formare Profesională e-mail: adrian.rogoz@ccibv.ro, telefon: 0268.547.084-int 132; 0728137724.

Seminar: ,,Măsuri de politică comercială PRO-ACTIVE” (video)

Camera de Comerț și Industrie Brașov împreună cu Biroul Vamal Brașov organizează joi, 13 iunie 2019 începând cu ora 10:00, la seminarul:

Măsuri de politică comercială PRO-ACTIVE

În cadrul seminarului se vor discuta avantajele şi/sau facilitățile aduse de Noul Cod Vamal al Uniunii Europene agenților economici și beneficiile autorizațiilor de tip AEO (statutul de operator economic autorizat) care au ca scop, inter alia, optimizarea lanțului de aprovizionare, reducerea numărului de controale fizice și documentare, tratament prioritar al transporturilor în cazul în care sunt selectate pentru control, reducerea setului de date care trebuie incluse în declarațiile sumare, posibilitatea de a alege amplasamentul pentru efectuarea controalelor, etc.

Spre deosebire de alte state din Uniunea Europeana, în România, procedurile simplificate sunt foarte puțin utilizate, luând în considerare faptul că orice operator economic stabilit în Comunitate şi care îndeplineşte criterii determinate la nivel comunitar privind sistemele de control, solvabilitatea financiară şi antecedentele în ceea ce priveşte respectarea cerinţelor vamale şi care dobândeşte statutul de AEO poate beneficia de avantaje care nu sunt direct legate de aspectele vamale ale activităţii sale profesionale.

Scopul acestui seminar este prezentarea facilităților vamale și fiscale, care pot fi obţinute, la cerere, de la Direcţia Generală a Vămilor Bucuresti, sub supravegherea autorităţii vamale teritoriale, de oricare dintre operatorii economici, implicaţi în lanţul logistic internaţional, cum ar fi: producătorii, exportatorii, expeditorii de mărfuri, deţinătorii de antrepozit vamal, reprezentanţii vamali, transportatorii, sau importatorii.

Seminarul va fi organizat la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov, joi 13 iunie 2019, începând cu ora 10:00.

Video: YouTube

Seminar de prezentare al Acordului Economic şi Comercial Cuprinzător dintre Uniunea Europeană şi Canada (CETA)

Camera de Comerț și Industrie Brașov împreună cu Ambasada Canadei în România organizează un seminar de prezentare al Acordului Economic şi Comercial Cuprinzător dintre Uniunea Europeană şi Canada (CETA), acord care  dă un impuls important exportului de produse, servicii și investiții în relația bilaterală  România – Canada.

Evenimentul va avea loc la sediul companiei canadiene CANAM, Strada Ionescu Crum 9, Braşov, în data de 19 martie 2019, între orele 10:00 si 12:00.

Tematica  se adresează companiilor din judeţul Braşov interesate de relaţiile comerciale cu Canada,  CETA oferindu-le întreprinderilor din România, indiferent de dimensiuni, noi oportunități de export către Canada.

La eveniment vor participa domnul Bradwin Niblock, Consilier Comercial, şi Raluca Tudor-Petcu, Expert Comercial ȋn cadrul Ambasadei, care vor susţine o prezentare a beneficiilor şi oportunităţilor generate de semnarea Acordului Economic şi Comercial Cuprinzător dintre Uniunea Europeană şi Canada.

Prezentarea va fi urmată de o sesiune de ȋntrebări.

Participarea este gratuită.

Informații suplimentare se pot obține la Departamentul Relații al CCI Bv, email: evenimente@ccibv.ro, tel: 0268 547085.

Pe 21 septembrie 2017, Acordul Economic și Comercial Atotcuprinzător ȋntre Canada şi Uniunea Europeană – cunoscut sub numele de CETA – a intrat ȋn vigoare şi se aplică provizoriu, atȃt Canadei, cȃt şi statelor membre ale Uniunii Europene.

CETA va crea oportunităţi noi şi de anvergură atât pentru statele Uniunii Europene, cât şi pentru Canada, va deschide noi pieţe pentru exportatori, va genera locuri de muncă de calitate pentru angajaţi şi va întări relaţiile existente între economia Canadei şi economiile statelor membre UE. Pe masură ce CETA intra în vigoare, se estimează că volumul relaţiilor comerciale bilaterale dintre Canada şi Uniunea Europeană va creşte : exporturile din Uniunea Europeană către Canada vor fi cu 23% mai mari în fiecare an, atingând un nivel de până la 17 miliarde de Euro anual, iar creşterea produsului intern brut la nivelul Uniunii va fi de până la 11.6 miliarde în fiecare an.

România va beneficia direct de reducerile de tarife pentru unele dintre produsele sale de export cele mai competitive, cum ar fi produsele din pielărie şi încălţăminte, produse agricole, servicii de construcţii nave, construcţia de automobile şi producţia de piese auto, produse ceramice şi textile. De exemplu, sub umbrela CETA, 93% din tarifele de export canadiene pentru produsele agricole vor fi eliminate.

Exportatorii din ţările Uniunii Europene vor putea să comercializeze grâu, făină şi vin pe piaţa canadiană fără a plăti taxe. Totodată, tarifele la export în sectorul construcţiilor de maşini, care în acest moment se ridică la  9,5%, vor fi  anulate ca urmare a implementării CETA.

Pe lângă reducerea tarifelor la exportul bunurilor, CETA va da un impuls important şi exportului de servicii şi investiţiilor dintre Canada şi România, va permite recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale, va creşte competitivitatea companiilor româneşti pe piaţa canadiană şi va reduce costurile pe care le au companiile atunci când exportă, fără a periclita standardele curente privind protecţia mediului şi drepturile angajaţilor.

Video: YouTube

Credit foto: Dan Strauti

Sursa; comunicat remis La pas prin Brasov