Arhive etichete: Ziua Limbii Române

Mihaela Malea Stroe: „Limba noastră cea de toate zilele…”

Pornind de la titlul generic – „Orașul limbii române” – propus de către organizatorii brașoveni pentru evenimentul de astăzi (n.r.: 31 August 2021), ar trebui, poate, să fac o incursiune istorică, dezvoltând ideea că Brașovul se află, după cum se știe, în zona (privilegiată) de formare a limbii române literare.

Pornind, însă, de la informația că la Academia Română s-a pus în discuție „statutul actual al limbii române” (dezbatere susținută de acad. Ioan Aurel Pop, Răzvan Theodorescu, Eugen Simion, Grigore Brâncuș, Gabriela Pană Dindelegan și prof. univ. Rodica Zafiu), nu voi zăbovi analizând trecutul limbii române, ci presiunile și opresiunile pe care limba noastră le suportă actualmente din partea celor care, din snobism, din aroganță și dorință de epatare sau – adesea – din crasă incultură le exercită zi de zi asupra ei, cu o insistență diabolică. Dacă ar fi să definesc statutul actual al limbii române, aș îndrăzni să spun că este o limbă îndelung asediată de anumite categorii ale propriilor vorbitori.

Campioni absoluți în hărțuirea limbii române sunt, categoric, politicienii și jurnaliștii (care s-ar cere să fie, pentru public, modele de exprimare elevată și adecvată normelor limbii literare), dar, am mai spus-o și în alte ocazii, nu se situează cu mult mai prejos nici traducătorii de filme, autorii și interpreții reclamelor, persoane în carne și oase cărora li se adaugă, cu impact deloc neglijabil, aplicațiile tehnice de traducere automată din categoria Google translate și toleranța excesivă, păgubitoare, atât a vorbitorilor cât și a instituțiilor filologice, la tornadele anglicizante și la scrierea fără diacritice.

Străjeri ai limbii române încă mai stau de veghe (Ioan Aurel Pop, Nicolae Manolescu, Ana Blandiana, Rodica Lăzărescu, Magda Ursache, Rodica Zafiu,  Radu Paraschivescu, Andrei Pleșu, dascălii de limba și literatura română sau persoane care activează virtual, sub pseudonim, corectând/ironizând greșelile, cum procedează pe blogul ei „Diacritica”), dar, în vacarmul lingvistic stârnit de mult prea gălăgioșii agresori amintiți înainte, vocile limpezi și autorizate se aud foarte greu sau nu se aud deloc.

Nu reiau aici criticile la adresa politicienilor și jurnaliștilor, sunt nume importante de filologi care și-au îndreptat săgețile ascuțite către acești întunecați campioni cu epiderma și meningele impenetrabile, refractare la orice încercare de îndreptare.

S-a tot spus că o limbă „stricată” poate „strica” gândirea sau că reflectă o gândire alterată. În acest sens, efectele „stricării” limbii, respectiv gândirii, sunt acum atât de vizibile încât s-ar cuveni să fie și îngrijorătoare.

Mă voi opri la numai câteva aspecte de actualitate furnizate fie de spoturile publicitare, fie de experiența didactică, fie de „colaborarea” mea cu internetul.

Se apropie sfârșitul vacanței de vară, iar pe micile ecrane apare, în ultima vreme, repetitiv până la saturație, o reclamă în engleză: Back to school! De ce în engleză? Nu știu. O fi dispărut din limba română adverbul înapoi? S-au evaporat prepoziția la și substantivul școală? Ne obligă cineva să ne exprimăm în engleză sau doar așa le-a cășunat autorilor reclamei? Pe alt canal, la aceeași reclamă, o trăznaie suplimentară: to, prepoziția englezească, scrisă ca numeral: Back 2 school. O maimuțăreală, în fond, a năravului (probabil american?) de a sminti scrierea coerentă (de pildă for you simplificat la 4u, straight redus la str8 etc.). O fi cool așa, o fi în trend, o fi easy pentru leneși, o fi părând funny, dar, împingând un pic spre limită situația, să ne imaginăm următoarea transcriere fonetică pentru un necunoscător al limbii engleze: bec + doi + scul. Un numeral flancat de substantivele comune bec – balonaș de sticlă cu filament și scul – legătură de fire.

Păi să nu te prăvălești în SF și să nu te bântuie, ca un strigoi gonflabil, impresia că ai de-a face cu un dubios mesaj criptat, extraterestru?

Lăsând gluma la o parte, va veni oare peste noi vremea neguroasă în care, ca român, dacă nu cunosc limba engleză, nu-mi voi mai putea înțelege limba maternă?!

Urmărind un fragment de film dublat în română, a fost destul o propoziție ca să-mi agreseze timpanele: „Lucul ei îi părea familiar”. Luc, de la englezescul look, evident. Noi, cei din generațiile mai vechi, am învățat de timpuriu la școală că neologismele îmbogățesc limba, dar și că Titu Maiorescu atrăgea atenția, încă din secolul al XIX-lea, asupra abuzului riscant de neologisme, subliniind că „limba română are geniul ei propriu și cuvintele ei proprii” care „trebuiesc cunoscute și trebuiesc deprinse”, iar „întrebuințarea necugetată” a neologismelor – respinsă. În cazul de față, adoptarea nemotivată a lui look vine să disloce din limba română o întreagă serie sinonimică (aspect, chip, înfățișare, fizionomie, figură, față, arătare), prin urmare acționează negativ, în sensul sărăcirii lexicale, al deposedării de nuanțe, fapt ce poate lesne să atragă și o aplatizare a gândirii. De altfel, singura explicație plauzibilă pentru succesul adoptării lookului ar fi că, în formă nearticulată, are o singură silabă și-i scutește pe leneși de efortul rostirii, pe de o parte, iar pe de altă parte nu supune mintea nimănui la travaliul delicat de a căuta nuanțe. Substituie lejer sinonimele din română deoarece se brodește fără mofturi, în locul lor, în aproape orice vecinătate lexicală.

Am regăsit, același substantiv, de data asta în scris, într-o subtitrare de film documentar. Intervievatul, un simpatic frizer chinez vorbitor de engleză, pripășit în New York, mărturisea în limba lui adoptivă, de ce și-a ales meseria: „Îmi place să le dau oamenilor un look nou”. Să deducem, din viciata traducere în limba noastră, că nu-i evaluează nimeni pe traducători înainte de a-i angaja? Sau că evaluatorii înșiși sunt la fel de incompetenți și de nepăsători?

Rămânând în același perimetru lexical, mi s-a întâmplat, când eram la catedră, să surprind dificultățile de lectură cu voce tare ale unui elev care – vădit lipsit de  intenția ironiei ori a vreunui giumbușluc adolescentin – a încurcat românescul chip (față, figură, aspect), cu englezescul chip (pastilă cu circuit integrat). Rezultatul a fost pe cât de amuzant, pe atât de trist. Propoziția „Fata avea un chip frumos”, deși scrisă corect, citită de el s-a transformat în: „Fata avea un cip frumos”. Am depășit momentul atrăgându-i atenția că, deocamdată, cât timp nu se adeveresc filmele de sumbră anticipație, numai necuvântătoarele au cipuri de urmărire și identificare (mai mult sau mai puțin) frumoase, oamenii au chipuri.

Este un exemplu, dintre multe altele posibile, doveditor al derutei lexico-semantice provocate de excesul de anglicisme preluate fără control și fără discernământ, derută care îi afectează în special pe tineri.

După umila mea părere, utilizarea diacriticelor specifice limbii române (la care s-a cam renunțat tacit după ce ne-am „civilizat” și nu mai scriem de mână, ci tastăm) ar trebui să devină obligatorie prin lege, prin ordonanță de urgență, pentru că absența lor totală sau utilizarea aleatorie, inconsecventă, aduce mari prejudicii limbii scrise și generează confuzii, în primul rând în mintea cititorilor lipsiți de exercițiul sistematic al lecturii. Una e să scrii Puțin a lipsit… și alta Putin a lipsit…, mai ales când nu e clar dacă accentul cade pe u sau pe i. Una e să scrii Fata are o față fină și alta Fata are o fată fină. Prasit, fără diacritice, poate fi citit și cu sensul de prășit, și cu acela de prăsit. Când contextul nu-l ajută, ce va înțelege cititorul dintr-un enunț precum Leonte s-a dus de ieri la prasit si n-a mai venit.? Unde s-o fi dus, ieri, Leonte? La prășit sau la prăsit?!

Într-o intervenție anterioară, tot de Ziua Limbii Române, am scris amănunțit despre „performanțele” lui Google translate. Între timp am testat și alte oferte de traducere automată, renunțând la banalele texte de rețete, prospecte și reclame, din curiozitatea de a vedea ce se întâmplă cu un text beletristic lăsat în voia traducătorului virtual. Voi ilustra cu doar câteva dintre rezultatele acestui experiment care spală binișor păcatele Chiriței pașoptiste ot Bârzoieni, la al cărei nivel abia-abia dacă ajunge produsul tehnic poliglot al civilizației contemporane.

Când e solicitat să traducă din română în engleză, franceză, germană, maghiară, italiană, spaniolă, traducătorul virtual se împiedică – în română – de absența  pronumelui personal în preajma verbului și pecește, incapabil fiind să identifice numărul (singular sau plural), se încurcă rău când dă peste arhaisme sau regionalisme și are mari probleme cu accentele. În consecință, dacă ar fi înzestrat cu urechi și cu o bâtă, am putea spune că traduce „după ureche” și adesea dă serios „cu bâta în baltă”. Bunăoară: „N-am mai știut să le chivernisim” (e vorba de cele zece porunci) în traducere automată „noi” (subînțeles) e înlocuit cu „eu” și sună cam așa:

– în engleză: „I didn’t know how to chivernisim them.”

– în franceză: „Je ne savais pas comment les chiverniser.

– în germană: „Ich wusste nicht, wie ich sie chivernisimieren sollte.”

– în maghiară: „Nem tudtam, hogyan kell őket chivernisimizálni.”

– în italiană: „Non sapevo come rinnegarli”.

– în spaniolă: „No supe chivernisimizarlos”.

„Temei”, din versul „Este singurul nostru temei”, a fost tradus, în limbile menționate, prin „temă” (It is our only theme/ C’est notre seul thème/ Es ist unser einzinges Thema/ Ez az egyetlen témánk./ È il nostro unico tema/ Es nuestro único tema). Traducând „drum de bejenie”, mașinăria automată îmbogățește generos toate limbile cunoscute de ea cu un cuvânt românesc: road of bejenie/ route de bejenie/ Strasse von bejenie/ a bejenie útja/ strada di bejenie/ camino de bejenie. Șerparul din portul nostru popular se transformă, din accesoriu vestimentar, într-o înșelătoare făptură mitologică: a snake, un serpant, eine Schlange, un serpant, una serpiente. Inteligența artificială se împotmolește iremediabil și atunci când dă de  troiene/ a troieni (cuvinte pe care le confundă cu cetatea Troia), tropar, borangic, ițari, tiptil, fest, a ciripi, vă leat/ veleat/ văleato etc. Totuși boacăna supremă, greu de egalat, o comite când traduce (pe formula „unde dai și unde crapă”) „condei de grafit” prin graphit condom/ préservatif en grafit/ Graphitcondom/ grafit óvszer/ preservativo di grafite/ condón de grafito.

Exemplele de majore gafe lexicale sunt considerabil mai numeroase decât cele consemnate aici, dar concluzia care se impune – una singură: să nu vă lăsați niciodată fără grijă în seama traducătorului automat, pentru că, oricât de inteligent și poliglot l-au făcut părinții lui programatori, limba română, prin bogăția, nuanțele, particularitățile și duhul ei, îi depășește cu mult posibilitățile.

Mihaela Malea Stroe

(Prelegere pregătită pentru Ziua Limbii Române, Brașov, 31 aug. 2021, la Teatrul „Sică Alexandrescu”)

Cu ocazia Zilei Limbii Române, Libris aniversează 30 de ani în piața cărții cu o nouă identitate vizuală inspirată din ADN-ul de librar, lansând și numărul aniversar 17 (3) al Revistei Literare Libris

În data de 31.08.2021, începând cu ora 16:30, la Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov, a avut loc un eveniment special dedicat Limbii Române, dar și celor 30 de ani de Libris, alături de invitați de seamă: Adrian Lesenciuc, Laurențiu-Ciprian Tudor, Cristina Timariu (prezentare colecție de ii), Vasile Oltean, Rodica Bretin și Augusta Oniță. Bineînțeles, nu au putut lipsi fondatorii Libris: Virgil și Ana Oniță. Evenimentul a fost moderat de către actrița Anca Florea, iar Cvartetul Fortissimi ne-a încântat cu „Balada” lui Ciprian Porumbescu.

În cadrul evenimentului, am avut parte de o incursiune prin istoria Limbii Române, prin poveștile deținute de fiecare cusătură transpusă pe ie, precum și de lansarea celui mai recent număr al Revistei Literare Libris – nr. 17, dar al treilea pe acest an – un număr aniversar care însumnează toți cei 30 de ani de Libris, mărturii ale oamenilor încărcați cu ADN de librar care au puterea de a face acest proiect frumos, de familie, să dăinuiască. 

Investiții de 4 milioane de euro pentru experiența cititorilor: dublare depozit de carte, personalizare și interacțiune

Libris aniversează 30 de ani de pasiune pentru cărți și peste 18 milioane de titluri vândute cu o nouă identitate vizuală, marcând astfel trecerea într-o nouă etapă de dezvoltare a librăriei online. De-a lungul celor trei decenii și două generații de librari, peste 1,6 milioane de cititori au cumpărat cărți, iar recordul de vânzări a venit pe 30 noiembrie 2020, când au fost expediate 17.500 de volume. 

Românii citesc mai mult, mai variat, iar recomandările și portofoliul curatoriat reprezintă argumente importante în decizia de cumpărare. Libris marchează trei decenii de existență pe piața de carte cu o nouă identitate vizuală și demararea unui plan amplu de investiții în experiența cititorilor pe site, dar și în afara acestuia, prin interacțiuni culturale cu scriitori sau echipa Libris.

Astfel, website-ul Libris.ro, destinație vizitată lunar de peste 800.000 persoane interesate de cărți și experiențe culturale se schimbă complet și pune mai mult în lumina reflectoarelor “vedetele” industriei: cărțile și pe autorii lor. Cititorii vor regăsi, pe lângă selecția vastă de 50.000 titluri în limba română și peste 235.000 titluri în limba engleză, o varietate de recomandări de lectură, recenzii și opțiuni de a răsfoi volumele preferate înainte de achiziție.

Așa cum cărțile cele mai iubite au nevoie din când în când de o reeditare, și nouă ne-a venit rândul să ne prezentăm cu o copertă nouă în fața cititorilor, mai atractivă, mai dinamică și mai actuală. Ne inspirăm din alegerile cititorilor noștri în aceeași măsură în care ne propunem să oferim la rândul nostru inspirație, a explicat Laura Țeposu, CEO Libris.

La oferirea noii experiențe de lectură și interacțiune culturală a lucrat activ o echipă de peste 20 specialiști în eCommerce, marketing și IT, strategia de rebranding a Libris fiind realizată cu ajutorul agenției locale Brandient.

Investiții de 4 milioane de euro pentru experiența cititorilor

În anul care marchează trei decenii pe piața de carte, comanda medie pe Libris a depășit pragul de 100 de lei, în creștere cu 10% față de perioada similară din 2020 și cu 25% față de 2019. Cele mai mari creșteri față de anul 2019 s-au înregistrat pe segmentul de dezvoltare personală (48%), biografii (33%) și cărți pentru copii (19%).  În raport cu 2020, Biografiile și Dezvoltare personală au avut creșteri de 25%, respectiv 20%.

Investițiile făcute în ultimii 3 ani în depozitul de carte de la Brașov, cu o suprafață totală de 5.000 de metri pătrați, se ridica la aproape 5 milioane de euro și asigură un stoc permanent de 1 milion de volume, având capacitatea de a crește până la 3 milioane de volume.

Bugetul de investiții în experiența cititorilor -de la livrare mai rapidă și un stoc mai extins, până la recomandări personalizate sau interacțiuni culturale– alocat de Libris pentru următorii 3 ani se ridică la 4 milioane de euro.

Suma va fi direcționată majoritar către extinderea depozitului de carte din Brașov, care urmează să se dubleze. Investiția în tehnologii, servicii tech și digitale care vor permite companiei să ofere clienților recomandări personalizate și un motor de căutare dezvoltat special pentru carte este estimată la 1 milion de euro.

De asemenea, atenția echipei Libris rămâne pe dezvoltarea interacțiunii cu cititorii, pentru care sunt create evenimente și experiențe culturale variate, atât offline, cât și online.

Când ai crescut într-o lume plină de cărți și lectură, ai învățat să le apreciezi valoarea și să le recunoști rolul în evoluția intelectuală și sufletească a omului. Conștentizarea importanței lecturii și a accesului fiecarui om la cărți ne ajută să găsim resurse pentru a investi în acest domeniu, chiar dacă pare o piață mică pentru un antreprenor. Astfel, scopul nostru este de a oferi acces facil la cărți oricui și nu în ultimul rând să dăm șansa fiecarei cărți să găsească un loc vizibil pe raftul fizic sau virtual. La baza fiecărei investiții în jurul ecosistemului cărții stă dorința noastră de a oferi o experiență fiecărui cititor, de a-i împărtăși propria noastră curiozitate vizavi de lectură,  a mai precizat Laura Țeposu.

We know books, expertiză construită de-a lungul a două generații de librari

Fondată în 1991 de Ana și Virgil Oniță, Libris este una dintre primele companii post-decembriste dedicate cărții și culturii. „Vatra” Libris este librăria Șt. O. Iosif din Brașov, a cărei misiune de a oferi iubitorilor de carte cele mai interesante, actuale și dorite volume este continuată în online începând cu 2009, prin Libris.ro, librăria online fondată de Laura Țeposu.

Dintotdeauna ne-am dorit să oferim acces la cărți. Dacă în ’91 veneam noaptea la București să prind noutățile editoriale la Casa Presei Libere, iar când ajungeam în Brașov mă așteptau clienții la coadă în fața librăriei unde vindeam stocurile imediat, acum mii de colete Libris ajung în toată țara și chiar în afara ei, către cititori de toate vârstele. Sunt extrem de fericit că am trăit această revoluție din piața cărții, provocată de digitalizare, fapt care a facilitat accesul la carte mai mult ca niciodată. Oamenii din Libris care se află alături de noi sunt la rândul lor iubitori de carte și ne ajută să rămânem fideli ideii noastre de bază, aceea că Libris este și va rămâne despre cărți, a declarat Virgil Oniță, fondator Libris. 

Pasiunea autentică pentru lectură a ghidat dezvoltarea Libris de-a lungul celor trei decenii de existență. Echipa actuală de 120 persoane este construită după aceleași principii, ancorate în ADN-ul de librari al fondatorilor. De-a lungul celor 12 ani de livrări online, librarii Libris au făcut peste 5 miliarde de pași printre rafturile cu cărți din depozit.

Avem 30 de ani de când respirăm cărți, dintre care 12 ani și în online, iar în tot acest timp am încercat să devenim pentru cititorii noștri adevărați specialiști în domeniul cărților. Când recomandăm un titlu este pentru că a fost trecut prin filtrul unui membru al echipei, când publicăm o recenzie este pentru că ne-a entuziasmat cu adevărat conținutul cărții citite, iar când pregătim o comandă de multe ori adăugăm din titluri și în wishlist-ul propriu, a mai spus Laura Țeposu.

Despre LIBRIS

Afacere 100% românească, Libris a intrat pe piața de carte în 1991, cu librăria Șt. O. Iosif din Brașov. În 2009, apare Libris.ro care, în 12 ani de existență în online, a devenit nume de referință pe segmentul de librării, livrând comenzi către 1,6 milioane de clienți din întreaga lume.

În toți acești ani, Libris și-a asumat activ un rol de suporter al lecturii și a derulat campanii numeroase în acest sens. Din 2019, Libris a demarat proiectul CarteTeca, prin care își propune ca în 5 ani să ajungă în peste 350 de unități de învățământ, cu donații de volume actuale, care să-i atragă pe copii și adolescenți către lectură.  Sub sloganul #RespectYourself – Oferă-ți timp pentru lectură, Libris a lansat în martie 2018 un proiect prin care prezintă lectura din perspectiva unei activități care înseamnă respect față de sine, preocupare pentru autocunoaștere și dezvoltare.

Respectul pentru carte face parte, de altfel, din ADN-ul Libris, care a ajuns la a doua generație de librari. În aceeași linie, Libris a implementat în 2018 programul „Libris Reading Resort”. Astfel,  fiecare angajat are dreptul de a acorda cititului 4 ore lunar din programul de lucru, având acces la oricare dintre cele peste 1 milion de volume aflate în stoc permanent în depozitul de la Brașov.

Credit foto: Dan Strauti

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Lecturi în ie, la Muzeul Casa Mureșenilor Brașov

„Lecturi în ie, la Muzeul Casa Mureșenilor Brașov” este un proiect iniţiat de Grupul Şezătoare în Şcheii Braşovului, având ca parteneri Muzeul Casa Mureșenilor Braşov şi pagina La pas prin Braşov.

Scopul acestui proiect este acela de a evoca scriitoare și scriitori care s-au născut sau care au trăit, respectiv trăiesc în Brașov şi, în acelaşi timp, de a omagia cămaşa femeiască tradiţională, ia, purtată de 11 doamne şi domnişoare, membre ale Şezătorii din Şcheii Braşovului și invitate ale acestora.

Am ales să celebrăm împreună Ziua Limbii Române sărbătorită la 31 august, fiind instituită prin Legea 53/2013, într-un mod inedit. Proiectul, al treilea al seriei, desfăşurat în expoziţia permanentă și în curtea interioară de la Muzeul „Casa Mureșenilor” Braşov are ca element central cartea care însoțește participantele în ambianța de Arte & Istorie specifică muzeului.

Casa Mureșenilor s-a deschis în Piața Sfatului, nr. 25, în anul 1968, ca urmare a donaţiei făcute de urmaşii familiei Mureşianu. Ei puneau astfel în operă testamentul cultural al lui Iacob Mureşianu, oferind statului român, în vederea organizării unui muzeu, spaţiul necesar, o foarte valoroasă colecţie de mobilier, pictură, sculptură şi mai ales o arhivă de o inestimabilă valoare culturală, numărând peste 25.000 de documente. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu mari merite în viaţa culturală şi politică a vremii lor. Din anul 1998 este o instituție autonomă, în subordinea Consiliului Județean Brașov. Muzeul a fost inclus în cel mai recent blog al editurii internaționale Twinkl intitulat „Muzee din România” (sursa: Muzeul „Casa Mureșenilor” Braşov).

„Inocenții”, de Ioana Pârvulescu

Model: Violeta Daniela Nedelcu

„Marșul fantomelor”, de Anamaria Borlan

Model: Anamaria Borlan

„Stele și gheață”, de Alexandru Lamba

Model: Alexandra Gold

„Aripi albastre”, de Anamaria Borlan

Model: Rafila Săracu

„Legende, basme și povești din Șcheii Brașovului și de pe alte plaiuri românești”, de Alexandru Stănescu

Model: Andrada Ghițoc

„Regele dimineții”, de Alexandru Mușina

Model: Anca Timiș

Arhiva Muresenilor este una dintre cele mai bogate si importante arhive de familie. Conducând timp de mai bine de o jumătate de secol „Gazeta Transilvaniei”, Mureșenii au corespondat cu toți fruntașii politici ai vremii lor, atât din Ardeal cât și din celelalte provincii locuite de români. Pe lângă corespondența politică, în Arhiva Mureșenilor se găsesc – sporindu-i valoarea culturală – numeroase manuscrise ale Mureșenilor și ale corespondenților ziarelor conduse de ei. Atrage atenția și prezența documentelor legate de istoria Imnului național, „Deșteaptă-te, Române”, creație a nemuritorului Andrei Mureșanu. (sursa: Muzeul „Casa Mureșenilor” Braşov). 

„Catalogul corespondenţei „K.u.K. FELDPOST” 1914-1918”, de Octavian Tăbăcaru         Model: Simona Tăbăcaru

„Oameni mari”, de Doru Munteanu

„Carte cu scriitori”, de Ciprian-Laurențiu Tudor

„Cimitirul eroilor”, de Adrian Lesenciuc

„Viață de împrumut”, de Doru Munteanu

Model: Dana Anghelescu

„Troițe și cruci din Șcheii Brașovului”, de Alexandru Stănescu

Model: Elena Dănilă

„Basme și povești din Șcheii Brașovului și de pe alte plaiuri ardelene”, de Alexandru Stănescu

Model: Liana Stănescu 

„Basme și povești din Șcheii Brașovului și de pe alte plaiuri ardelene”, de Alexandru Stănescu

Model: Liana Stănescu 

„Balada”, de Adrian Lesenciuc

Model: Antonela Lungu

Pe peretele calcan din curtea interioară a Muzeului „Casa Mureşenilor“ există o pictură murală de 25 de metri lungime şi 2 metri înălţime, cu personaje istorice şi costumele acestora din perioada secolelor XIII-XIX. Sunt reprezentate peste 25 de figuri, personalităţi din istoria Braşovului, într-o lucrare complexă, realizată în anul 2013 de patru artişti plastici. La partea din spate, decorațiunea continua cu o imagine a Pieții Sfatului din Brașov, din perioada de sfârșit a secolului al XIX-lea – început al secolului XX.

„Inocenții”, de Ioana Pârvulescu

Model: Violeta Daniela Nedelcu

„Marșul fantomelor”, de Anamaria Borlan

Model: Anamaria Borlan

„Stele și gheață”, de Alexandru Lamba

Model: Alexandra Gold

„Aripi albastre”, de Anamaria Borlan

Model: Rafila Săracu

„Legende, basme și povești din Șcheii Brașovului și de pe alte plaiuri românești”, de Alexandru Stănescu

Model: Andrada Ghițoc 

„Regele dimineții”, de Alexandru Mușina

Model: Anca Timiș

„Catalogul corespondenţei „K.u.K. FELDPOST” 1914-1918”, de Octavian Tăbăcaru         Model: Simona Tăbăcaru

„Viață de împrumut”, de Doru Munteanu

Model: Dana Anghelescu

„Troițe și cruci din Șcheii Brașovului”, de Alexandru Stănescu

Model: Elena Dănilă

„Basme și povești din Șcheii Brașovului și de pe alte plaiuri ardelene”, de Alexandru Stănescu

Model: Liana Stănescu

„Balada”, de Adrian Lesenciuc

Model: Antonela Lungu

Acest proiect  nu a primit nicio subvenție specifică de la agențiile de finanțare din sectoarele public, comercial sau non-profit.

Mulţumiri Muzeului „Casa Mureșenilor” Braşov pentru disponibiltatea faţă de proiect. De asemenea, doamnele participante mulțumesc domnului Dan Străuți pentru răbdare și implicarea în proiect.

Credit foto: Dan Străuți – La pas prin Brașov

31 august – Ziua Limbii Române

Primăria Municipiului Brașov, în parteneriat cu Radio România, Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Brașov și Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi organizează vineri, 31 august, în Piațeta Sfântul Ioan, a doua ediție a Zilei Limbii Române.

„Este o chestiune firească, pe care ne-am asumat-o încă de anul trecut, să avem acest eveniment, mai ales că este o sărbătoare națională legiferată deja. Este o sărbătoare a românilor și cred că trebuie să conștientizăm că limba este un element important în definirea unei națiuni. Anul acesta ziua de 31 august coincide cu festivalul Cerbul de Aur, însă ne-am asigurat că programul celor două manifestări culturale nu se va suprapune“, a declarat viceprimarul Costel Mihai, în cadrul unei conferințe de presă.

Programul manifestării:

– ora 12.00 – ateliere pentru copii (cusături românești, împletituri, pictură pe sticlă și lemn), în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus;

– ora 16.00 – dezbatere și recital poetic „Limba română, limba Unirii“, din perspectiva scriitorilor din România, eveniment organizat de Radio România Cultural;

– ora 17.00 – Ziua limbii române din perspectiva Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Brașov;

– ora 18.00 – prezentarea Hărții Centenare realizate de Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi, în prezentarea istoricului Alexandru Stănescu;

– ora 19.00 – lansarea volumului „Brașovul în 100 de poezii“. Recital de poezie cu participarea actorilor Teatrului Sică Alexandrescu din Brașov (Viorica Geantă Chelbea și Gabriel Costea). Moment muzical „Odă limbii române“ – Nicolae Voiculeț și orchestra.

Credit foto: Andrei Paul

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Caravana GAUDEAMUS a ajuns în premieră la Brașov!

Timp de cinci zile, vă așteptăm să sărbătorim împreună Centenarul Marii Uniri, 90 de ani de Radio România și Ziua Limbii Române, în Piața Sfântul Ioan. Cartea și muzica își dau întâlnire în centrul cetății între 29 august și 2 septembrie, când prima ediție a Târgului Gaudeamus Brașov se va desfășura simultan cu ediția 2018 a Festivalului Cerbul de Aur.

Târgul Gaudeamus Brașov este organizat de Radio România, prin Echipa Gaudeamus și Radio Târgu Mureș, în parteneriat cu Primăria Municipiului Brașov.
Deschiderea oficială a ediției va avea loc miercuri, 29 august, la ora 14.00. Programul de vizitare este, zilnic, între orele 11.00 și 21.00, iar accesul publicului este liber.

Vineri, 31 august, Ziua Limbii Române va fi celebrată la Târgul Gaudeamus Brașov printr-o serie de evenimente organizate de Primăria Municipiului Brașov și de Radio România în Piața Sfântul Ioan.
Câteva dintre reperele ediției de debut a Târgului Gaudeamus Brașov:

• cele mai recente apariţii editoriale din ţară şi de peste hotare (prin participarea a peste 30 de edituri şi agenţii de difuzare de carte, românească și străină), bestseller-urile momentului şi titlurile în vogă în ultima perioadă, precum și o bogată selecție de muzică și de jocuri educative;

• ‘’Limba română, limba Unirii’’, dezbatere și recital poetic, eveniment organizat de Radio România Cultural vineri, 31 august, de la ora 16.00, de Ziua Limbii Române
Participă scriitorul și criticul literar Adrian Lăcătuș, decanul Facultații de Litere din Brașov, Dan Mircea Cipariu, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale, poetul Robert G. Elekes, și poeta Naomi Ionică. În an Centenar vorbim despre evoluția, sau după unii, involuția limbii române, în acești o sută de ani și nu numai. Am reușit oare să respectăm testamentul spiritual al lui Simion Bărnuțiu, care devine cu atât mai actual astăzi: „vedeți cum ne-am luptat noi pentru limba și romanitatea noastră: luptați-vă și voi și le apărați ca lumina ochilor voștri”?
La finalul dezbaterii, cei patru scriitori vor citi câte un scurt fragment din creația proprie.

• Tombola Gaudeamus, organizată zilnic din 90 în 90 de minute pe tot parcursul evenimentului, pe baza buletinelor de vot al publicului
Cele câteva zeci de premii care îi așteaptă pe brașovenii iubitori de carte și pe turiștii aflați în zonă în aceste zile, vor fi oferite de sponsorii ediției: Emex (vouchere pentru achiziționarea de produse ale companiei, în valoare de câte 300 de lei), HidroProtect (2 imprimante), sportpartner.ro (articole sportive – seturi de badmington, mingi de volei și de fotbal).

• Standul Centenar România, care reunește volume cu această tematică, sau publicate în onoarea acestui moment istoric, care pot fi studiate aici și achiziționate de la standurile participanților;

• Sâmbătă și duminică, cititorii pasionați sunt așteptați să-și exerseze și să își îmbunătățească performanțele prin participarea la atelierele de citire rapidă care vor avea loc, în mai multe sesiuni de câte 30 de minute, la Târgul Gaudeamus; înscrierea la ateliere se poate face fie la Secretariatul care funcționează în incintă, fie printr-un mesaj trimis pe pagina Facebook Radio România Gaudeamus.

• concursul Miss Lectura adresat celor mai frumoase vizitatoare, al cărui premiu va fi oferit de Blue Lily Cosmetics;

• Campania Cărțile se întorc acasă, care are ca principal obiectiv constituirea, prin donaţii din partea expozanţilor şi a vizitatorilor, a unui fond de carte care, la finalul evenimentului, este oferit unei biblioteci publice, subfinanţate la capitolul achiziţii. Destinația volumelor donate cu prilejul Târgului Gaudeamus Brașov 2018 este biblioteca publică din comuna Sânpetru din județul Brașov.

Premiile GAUDEAMUS Brașov 2018 vor fi decernate duminică, 2 septembrie, începând cu ora 17.00, astfel:

• Trofeele GAUDEAMUS (acordate editurilor – locurile 1, 2 şi 3) şi Cea mai râvnită carte a târgului, decernate prin Votul Publicului exprimat prin completarea unor chestionare distribuite în rândul vizitatorilor pe întreg parcursul evenimentului;
• Trofeele Presei – decernate jurnaliştilor pe secţiunile publicaţii, radio, TV şi online, tot prin Votul Publicului;
• Premiul Miss Lectura, acordat celei mai frumoase vizitatoare.

Târgul GAUDEAMUS Brașov face parte din Programul LECTURA, proiect de anvergură naţională iniţiat şi derulat de Radio România cu scopul declarat de a susţine cultura scrisă din ţara noastră prin evenimente de tip expoziţional, dedicate în principal cărţii şi ofertei educaţionale.

Târgul Gaudeamus Brașov: un eveniment Radio România, organizat în parteneriat cu Primăria Brașov.

Parteneri: Emex, sportpartner.ro, HidroProtect
Parteneri media: Agenția de Presă Rador, mediaTRUST.

Text preluat integral de pe pagina @iclassa

Ziua Limbii Române, sărbătorită și la Brașov

Primăria Municipiului Brașov, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Brașov, al Uniunii Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovechi și al Asociației Culturale „Libris“ Brașov organizează mâine, 31 august, între orele 16.00 și19.00, în piațeta din spatele hotelului Aro Palace, prima ediție a evenimentului dedicat Zilei Limbii Române.

„Este o sărbătoare națională, marcată în Republica Moldova din 1990 și, din 2013, și în România. Ne dorim ca acest eveniment important să fie prezent la Brașov în fiecare an și am ales piațeta din spatele hotelului Aro, recent renovată, ca loc de desfășurare, o locație care ar putea deveni o alternativă la Piața Sfatului pentru evenimente care nu presupun o mare desfășurare logistică“, a explicat Costel Mihai, viceprimar al municipiului Brașov.

Evenimentul va începe la ora 16.00, cu ateliere de meșteșuguri tradiționale și caligrafie, destinate copiilor, urmate de lecturi publice, concerte și prezentări de carte cu participarea actorului Marian Râlea, a Corului Concentus și a Orchestrei Castelanii, a actorilor Teatrului Sică Alexandrescu și a unor personalități din cultura brașoveană.
Seara se va încheia cu un recital Nicu Alifantis.

Programul detaliat al evenimentului

Data: 31 august 2017
Orele: 16:00 – 19:00
Loc de desfășurare: Piațeta din spatele Hotelului Aro Palace

Program

*16:00 – Deschiderea atelierelor
*17:00 – Cuvânt de deschidere – Dl Mihai Costel – viceprimarul Brașovului
*17:05 – Program de prelucrări folclorice – Corul CONCENTUS, Dirijor prof. Marius Modiga
*17:20 – Lectură publică. Poezii ale autorilor brașoveni: Mircea Brenciu, Cristian Muntean, Laurențiu-Ciprian Tudor, Cătălin Stanciu, Adrian Lesenciuc
Citesc autorii și actorii:
Viorica Geantă Chelbea, Ligia Stan, Marian Râlea
*18:00 – Recital Orchestra Castelanii – prelucrări din folclorul românesc
*18:15 – Prezentare de carte:
Duminica Mare, autor Doru Munteanu, Lectură: Marian Râlea; O istorie a Brașovului, autor Ion Dumitrașcu și Mariana Maximescu, Prezintă Augusta Oniță și Adrian Lesenciuc
Cu sprijinul Libris Editorial
*18:40- Limba română s-a născut la Brașov – prezintă Adrian Lesenciuc, Cultura românească în Scheii Brașovului – prezintă Alexandru Stănescu
*18,50 – Lansare audiobook Scrisori nedesfăcute, autor Nicu Alifantis
*19,00- Recital NICU ALIFANTIS

Foto: Costel Mihai, viceprimar (credit Primaria Brasov/Andrei Paul)

Atelier de cusut şi colorat litere, de Ziua Limbii Române

În acest an, Ziua Limbii Române va fi sărbătorită la Braşov pentru prima dată, în Piaţa Sf. Ioan (in spatele hotelului Aro Palace), pe data de 31 august începând cu ora 16:00, printr-un eveniment organizat de Primăria Municipiului Brașov.

Pentru scrierea limbii române folosim alfabetul format din 31 de litere, 26 de caractere ale alfabetului latin la care se adaugă o serie de 5 caractere suplimentare formate prin aplicarea de semne diacritice.

Vă invităm la un atelier în care să folosim cusăturile, la realizarea unui aplicații cu litere, respectiv inițiala prenumelui dumneavoastră sau al unei persoane dragi.

Vom lucra pe etamină mare, în punct de lucru în cruciulițe, cu fir din bumbac, după un model de litere adecvat pentru cusut. Acasă veți putea aplica cusătura pe o eșarfă, un fular, o pernă, un șervet, o bluză sau pe un tricou și astfel veți avea nu numai plăcerea realizării lucrului manual dar și aceea de a îl utiliza.

În timp ce mamele vor coase, copiii vor putea colora același tip de litere şi de ce nu chiar şi tăticii căci s-a demonstrat că această ocupație poate fi extrem de utilă și pentru adulţi.

Participarea este gratuită, în limita locurilor disponibile.

Vă aşteptăm!

31 august Ziua Limbii Române

Ziua Limbii Române marcată de misiunile diplomatice ale României în străinătate

Ministerul Afacerilor Externe se alătură, ca în fiecare an, instituțiilor statului român care marchează, la 31 august, Ziua Limbii Române, potrivit comunicatului de presă.

Limba maternă a circa 30 milioane de persoane, elementul fundamental în păstrarea identității naționale și factor de coeziune pentru comunitățile românești din străinătate, limba română reprezintă, prin istoria şi harta sa, prin unitatea lingvistică a comunităţilor istorice de români, atât un argument ştiinţific de netăgăduit, cât şi un instrument de promovare a latinității poporului român. Un subiect constant în dezbaterile  actuale privind educarea tinerelor generaţii se referă la prezervarea şi perpetuarea în rândul acestora a elementelor profilului identitar, în primul rând a limbii, istoriei şi culturii, la conştientizarea importanţei acestor elemente în formarea morală şi intelectuală a tinerilor.

Ziua Limbii Romane

Ministerul Afacerilor Externe consideră o prioritate sprijinirea studiului limbii române în comunitățile românești și promovarea limbii române, inclusiv a statutului său de limbă oficială a Uniunii Europene, în rândul cetățenilor altor state, îndeosebi pentru tinerii, din ce în ce mai numeroşi, care se îndreaptă către traducerea literaturii române sau activează în cadrul instituţiilor europene. În acest sens, Ministerul Afacerilor Externe se implică activ în derularea activităţii celor cca. 50 de lectorate de limbă, cultură și civilizație română din 30 de țări din Europa, Asia și America, precum și în cea a proiectului inițiat de Institutul Limbii Române în 2007, „Cursuri de limbă, cultură și civilizație românească”, dedicat elevilor români înscriși în unități de învățământ din Belgia, Italia și Spania iar, din anul 2015, Portugalia și Irlanda.

De asemenea, programul de burse oferite cetăţenilor străini de statul român, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, numără printre obiective promovarea limbii române și a unei cât mai bune cunoașteri a țării noastre de către cetățeni din întreaga lume. Totodată, Ministerul Afacerilor Externe sprijină  cursurile de limbă română organizate anual de institutele culturale românești din străinătate, editarea de volume bilingve de literatură română, seminarii de traduceri etc.

Numeroase ambasade, oficii consulare și institute culturale românești în străinătate organizează evenimente de marcare a Zilei Limbii Române, alături de acțiuni de promovare a României sau de consolidare a legăturilor cu diapora din țările în care-și desfășoară activitatea.

Totodată, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, va sprijini, în perioada 30 august – 4 septembrie 2016, organizarea impreuna cu mediul asociativ a unei serii de evenimente care se adresează românilor din Serbia, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova. Programul activităților este disponibil pe site-ul IEH: :  http://www.ieh.ro/ziua-limbii-romane-in-comunitatile-istorice/

Ziua de 31 august a fost proclamată Ziua Limbii României prin Legea nr. 53 din 19 martie 2013. Conform legii, această zi este marcată de autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și institutele culturale ale României, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific.

Model traditional Antonela Cristina Lungu

Credit foto: Dan STRĂUȚI