ALERG, ALERG

Alerg, alerg şi nu mă voi ascunde!
Cămaşa spaimei s-a lipit, încinsă.
Arunc o umbră pe cuţit prelinsă,
Dar ascuţişu-n inimă pătrunde.

Cad în genunchi, cu taina reaprinsă.
Nădejdea-n cerul gurii îmi pătrunde.
Agonizez prin risipiri imunde,
Sub patima de josnicie linsă.

Cel ce ucide-mi stăruie în minte.
În patul tău rămân flămând amant.
Jertfeşti făptura mea pe-altar fierbinte

Şi mă afunzi năvalnic în neant.
Să fiu răpus de-un gând e mai cuminte
Decât de tine în pustiu Levant.

(„Casa fără ziduri, Sonete 2”, Arania, 2006)

Video: YouTube