Arhive etichetă: BNR

Forța de muncă,  prioritate economică și socială 

  • De la aderarea la Uniunea Europeană, în anul 2007, potrivit Băncii Mondiale (BM), românii au trimis în țară nu mai puțin de 36,33 miliarde de dolari
  • Numai în anul 2019, românii au trimis în țară 7,235 miliarde dolari
  • Forța de muncă,  prioritate economică și socială 

Efectele pandemiei de coronavirus sunt resimțite de majoritatea economiilor lumii, iar țara noastră nu face excepție. Indicatorii macroeconomici se vor deteriora, tot ca urmare a crizei economice provocate de criza sanitară: deficitul bugetar este prognozat pentru finalul anului 2020 la 6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale faţă de nivelul din 2019, pe fondul majorării cheltuielilor la 39,5% din PIB şi a veniturilor la 32,7% din PIB, potrivit Programului de convergenţă 2020 publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Noile previziuni ale FMI arată şi o creştere explozivă a ratei şomajului în România, de la 3,9% în 2019, până la 10,1% în 2020, pentru ca în 2021 să se reducă la 6%.

Numărul persoanelor fără loc de muncă în România, din cauza coronavirus, se cifrează deja la aproximativ 1.000.000, luând în calcul contractele de muncă suspendate și încetate la finalul lunii mai. La această cifră se va adăuga numărul românilor veniți din străinătate, care sunt în căutarea unui loc de muncă. Pentru că situația economică este în declin în întreaga lume, este de așteptat ca tot mai mulți români să decidă să se întoarcă acasă.

Potrivit datelor Eurostat, ponderea populației active din România (cu vârste între 20 și 64 de ani) care a părăsit țara s-a triplat într-un deceniu, de la 7,5% în 2007, la 19,7% în 2017. Unele statistici arată că în Italia sunt circa 1,2 milioane de imigranți români, în Germania – un milion, în Spania – 600.000, în SUA – 500.000, în Marea Britanie – 450.000, în Canada – 250.000, în Israel – 200.000, în Franța – 100.000, în Austria – 100.000, în Belgia – 100.000, în Grecia, Olanda, Danemarca, Suedia și Portugalia – câte aproximativ 50.000 etc.

De la aderarea la Uniunea Europeană, în anul 2007, potrivit Băncii Mondiale (BM), românii care lucrează în străinătate au trimis în țară nu mai puțin de 36,33 miliarde de dolari!

Numai în anul 2019, românii au trimis în țară 7,235 miliarde dolari, conform Băncii Mondiale. Potrivit Băncii Naționale a României (BNR), investiţiile străine directe au însumat anul trecut 5,3 miliarde de euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 5,2 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 119 milioane euro. Astfel, cu cei 7,2 miliarde de dolari trimiți în țară, lucrătorii români din străinătate au fost, practic, cei mai mari investitori străini din România!

,,Efectele asupra economiei în acest an vor fi puternic resimțite! Banii pe care lucrătorii români din străinătate îi trimiteau în țară se vor reduce substanțial, iar, pe plan național, ne vom trezi, în câteva luni, cu un număr crescut de șomeri. Aportul acestor lucrători este important: lucrând în străinătate, românii și-au putut permite să trimită acasă, de-a lungul timpului, peste 36 miliarde de dolari.

Dacă presupunem că jumătate dintre cei plecați la muncă în străinătate se întorc, din cauza crizei financiare declanșate de pandemia de coronavirus, raportându-ne la datele anului trecut furnizate de Banca Mondială, țara noastră pierde cel puțin jumătate din totalul contribuțiilor din 2019. România pierde, astfel, în acest an, cel puțin 2-3 miliarde de dolari, bani reprezentând contribuția românilor care lucrează în afara granițelor țării”, a declarat Cristina Chiriac, președintele Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).

Potrivit acesteia, trebuie să ne gândim și că, dacă ar fi lucrat în țară, beneficiile la nivel național ar fi fost mult mai importante decât banii trimiși în țară! S-ar fi încasat impozite și taxe, economia ar fi beneficiat de un nivel mai ridicat al producției de bunuri și servicii etc. Ceea ce înseamnă că, fără munca în țară a românilor care au lucrat în străinătate, societatea se confruntă cu un nivel de trai mai scăzut în comparație cu acela de care ar fi putut beneficia dacă aceștia ar fi lucrat în țară!

,,Din punct de vedere economic, dar și social, România are nevoie urgent de o strategie a pieței muncii pe termen mediu și lung pentru a evita astfel de derapaje în viitor.  Forța de muncă ar trebui să reprezinte o prioritate nu doar în anii electorali, ci în genere, iar 2020 poate fi  anul reconstrucției economice pornind de la pilonul de bază: forța de muncă. Soluția nu poate fi găsită decât împreună, patronate, sindicate, autorități.

De aceea trebuie să ne întrebăm cu ce vom înlocui banii trimiși acasă de lucrătorii români din străinătate? Cum vom reuși să creăm, într-un timp scurt, un număr record de locuri de muncă pentru cei rămași fără serviciu în țară, dar și pentru cei întorși acum acasă? ”, a mai spus președintele CONAF.

Întrucât situația din piața muncii este vitală pentru economia românească, Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) și Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG), în parteneriat strategic cu CONCORDIA, organizează o serie de dezbateri, “PACTUL PENTRU MUNCĂ. ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA“, ce au în centrul atenției identificarea unor soluții pentru adaptarea forței de muncă din România la cerințele actuale ale pieței.

Următoarea dezbatere PACTUL PENTRU MUNCĂ va avea loc la Brașov pe 23 iunie 2020, începând cu ora 10:00. Conferința va fi transmisă online pe paginile de facebook si youtube ale CONAF. Dezbaterile vor continua la Constanța, pe 7 iulie 2020.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Companiile românești caută metode de redresare

Numărul companiilor suspendate, intrate în insolvență sau radiate a scăzut în primele patru luni ale anului, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit noului studiu  KeysFin, Quarterly Macro Update.

Astfel, numărul firmelor suspendate a scăzut cu 39% în primele 4 luni din 2020, față de aceeași perioadă din 2019, ajungând la 3.323 de companii, iar numărul companiilor care au intrat în insolvență a scăzut și el cu 33%, la  3.323 de companii.

Radierile și dizolvările s-au redus și ele cu 35% în primele luni din 2020 față de aceeași perioadă din 2019, la 23.550, iar numărul entităților active (PFA și persoane juridice) a crescut în acest an cu 4%, la 1.378.806 în 30 aprilie 2020.

,,Ne bucură să lansăm un nou raport, extrem de util partenerilor noștri, și anume KeysFin Quarterly Macro Update, care își propune să ofere o analiză obiectivă, concisă și, totodată, complexă, a stării economiei locale. Bineînțeles, va fi un efort susținut să actualizăm acest raport, însă considerăm că mediul antreprenorial românesc are nevoie de toti acești indicatori pentru a lua deciziile potrivite la momentul oportun. Cu atât mai mult cu cât vedem un răspuns rapid din partea companiilor, care își reorganizează activitatea, întrucât, în mod evident, își doresc să se redreseze,”  a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

Cele mai multe companii suspendate sunt din sectoarele: comerț (973 de companii, respectiv 29% din total), activități profesionale (287 de companii, respectiv 8.6% din total) și industria prelucrătoare (247 de companii respectiv 7,4% din total).

Din punct de vedere geografic, cele mai multe companii suspendate sunt înregistrate în București (320 de companii respectiv 9,6% din total), Cluj (182 de companii, respectiv 5,5% din total) și Bihor (165 de companii respectiv 5% din total.

După cum era de așteptat, pe fondul incertitudinilor generate de pandemia de coronavirus înmatriculările de companii au scăzut în primele 4 luni din acest an cu 47% față de aceeași perioadă din 2019, la 29.780 de companii nou-înființate.

IMM Invest, colacul de salvare care încă nu salvează pe nimeni

Băncile au aprobat mai puțin de 1% dintre cererile de credit venite prin intermediul programului IMM Invest în aproape 2 luni de la debutul programului, respectiv aproximativ 5.000 de credite dintre cele peste 58 de mii declarate eligibile în prima etapă de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM).

Aproximativ 500 de credite, în valoare de 330 milioane de lei au fost transmise către FNGCIMM pentru acordarea garanției, precum și a ajutorului de stat.

Cu toate acestea, analiștii KeysFin subliniază faptul că în primă fază băncile sunt cele care finanțează companiile (Guvernul oferă doar garanții băncilor) și acestea vor alege firme respectiv proiecte bancabile iar majoritatea IMM-urilor nu îndeplinesc criteriile minime.

Companiile functionează la turații scăzute, cu mai puțini angajați

Pe 28 mai existau aproape 596 mii de contracte de muncă suspendate (în șomaj tehnic) cu 167 de mii în industria prelucrătoare (28%), 99 mii (18%) în hoteluri și restaurante și aproape 94 de mii în comerț (16%). Indicatorul a scăzut cu 43% față de vârful din 13 aprilie și a rămas cu 19% peste nivelul din 30 martie, data la care Ministerul Muncii a început publicarea datelor.

Șomajul tehnic a ajutat temporar companiile puternic afectate de pandemie, care aveau nevoie de această facilitate pentru a-și păstra angajații, pe termen scurt (aproximativ 1,1 milioane de angajați la solicitarea a 129 de mii de angajatori). Ca rată, urmărind metodologia de calcul a ratei șomajului, numărul de contracte de muncă suspendate/populația activă (9 milioane de persoane în T4 2019 potrivit INS) în prezent avem un procent de 7%.

Spre deosebire de caracterul temporar al suspendărilor, îngrijorătoare rămâne tendința neîntreruptă de creștere a numărului contractelor de muncă încetate (creștere de 286% față de 30 martie), la aproape 430 de mii în 28 mai, evoluție care se va transmite însă doar parțial și în creșterea ratei șomajului (în contextul continuării sprijinului guvernamental anunțat recent: 41,5 % din salariul de bază la revenirea din șomaj tehnic și sprijin pentru angajarea persoanelor de peste 50 de ani, tinerilor și a cetățenilor români reveniți în țară după pierderea locurilor de muncă din străinătate).

Pe sectoare, distribuția diferă de cea a contractelor suspendate: comerțul și industria prelucrătoare reprezintă aproximativ 18% din total, fiecare, urmate de construcții cu 15%.

Potrivit datelor INS, numărul de șomeri (15-74 ani) a crescut în aprilie la 432.000, rata șomajului majorându-se cu 0,2 puncte procentuale față de martie, la 4,8% (cel mai ridicat nivel din ultimii 2 ani și jumătate.

Veniturile la bugetul de stat, în scădere

Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 26,8 miliarde lei (2,5% din PIB), în creștere cu 135% față de aceeași perioadă din 2019.

Veniturile bugetului general consolidat au fost de 98,2 miliarde de lei (9,1% din PIB) în primele patru luni ale anului 2020, în scădere cu 1,3% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Cheltuielile bugetului general consolidat de 125 miliarde de lei (11,6% din PIB) au crescut în primele 4 luni din 2020 cu 12,7% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Statul se împrumută mai mult, iar populația economisește mai mult

Potrivit datelor BNR, creditul guvernamental s-a majorat în aprilie cu 3,0% față de martie 2020, la 130,1 miliarde de lei. În raport cu aprilie 2019, creditul guvernamental s-a majorat cu 29% (25,6% în termeni reali).

De cealaltă parte, soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a scăzut în aprilie cu 0,5% (-0,8% în termeni reali) față de martie 2020, ajungând la 271,1 miliarde de lei.

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali s-au majorat în aprilie cu 0,7% față de luna martie 2020, la nivelul de 378,4  miliarde de lei și au crescut cu 12,2% (9,2% în termeni reali) față de aprilie 2019.

 BNR intervine în favoarea mediului privat

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis pe 29 mai 2020 reducerea ratei dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an (minimul din 8 noiembrie 2017) de la 2% pe an începând cu 2 iunie și continuarea efectuării de operațiuni repo și a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piața secundară.

A fost a doua decizie de relaxare monetară din acest an, după cea din 20 martie când BNR anunța reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, până la 2,00% și îngustarea coridorului ratelor dobânzilor facilităților permanente la ±0,5 puncte procentuale.

Tot atunci, s-a decis efectuarea de operațiuni repo în vederea furnizării de lichiditate instituțiilor de credit, precum și cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară fapt care a însemnat o adevărată gură de oxigen pentru Ministerul Finanțelor (randamentul obligațiunilor cu scadența la 10 ani coborând de la aproape 6% pe 19 martie la 4% la începutul lui iunie), evitând astfel o transmisie a scumpirii finanțării la nivelul economiei reale (populație și companii).

Sursa si imagini: comunicat transmis La pas prin Brasov