Arhive etichetă: Crucea Dreptăţii

Șapte troițe ale Junilor vor fi reabilitate de Primărie anul acesta

Municipalitatea va reface/restaura alte șase troițe și cruci ale Junilor Brașovului, pe lângă cea de pe strada Curcanilor, cunoscută drept „Crucea de la Știm“. Primarul Allen Coliban a participat astăzi la a doua întâlnire cu reprezentanții junilor, pentru a identifica troițele și crucile care au cea mai mare nevoie de restaurare.

Junii au propus pentru început 17 troițe și cruci, însă pe „lista scurtă“ – cele care au nevoie urgentă de intervenție și care joacă un rol important și în obiceiurile junilor de pe parcursul anului se află șapte dintre acestea.

Pentru junii Brașovului și această frumoasă tradiție a brașovenilor, troițele și locurile în care noi ne desfășurăm activitățile sunt foarte importante și de aceea am solicitat Municipalității reabilitarea troițelor și amenajarea locurilor. Într-o primă fază am propus 17 troițe, iar ca importanță maximă sunt șapte. Ne dorim să rezolvăm cât mai repede posibil, împreună cu municipalitatea, această problemă. Aceste troițe sunt îngrijite în mod tradițional de grupurile de juni, însă nu putem face mai mult decât ne permite legea. Practic, sunt mici intervenții, nu lucrări importante“ – Constantin Chicuș, secretarul Uniunii Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi.

În evidențele municipalității se află 17 troițe și cruci, aflate pe domeniul public. Altele sunt edificate pe proprietăți private, iar municipalitatea nu poate interveni. Toate cele 17 vor intra într-un proces de reabilitare, ocazie cu care va fi reglementată și situația lor juridică. Într-o primă etapă se vor face studiile necesare privind starea lor de degradare, după care va fi elaborat proiectul tehnic și vor fi executate lucrările.

„Am avut o întâlnire cu reprezentanții junilor brașoveni vineri, iar astăzi am format un grup de lucru pentru a analiza problema troițelor din Șchei. Sunt un număr de 17 troițe despre care am discutat astăzi, parte dintre ele cu probleme juridice, de intabulare. Urmează să facem aceste intabulări, să ne asigurăm că tot ce înseamnă cadrul juridic este îndeplinit, și în acest an intenționăm să renovăm șapte dintre aceste troițe: Crucea de la Știm (cea de pe strada Curcanilor, despre care au fost foarte multe reacții și în mediul on-line), crucea Căpitanului Ilie Birț, din Piața Unirii, Crucea Dreptății, Crucea de la Variște, Crucea de la Șargu, Crucea Mușicoiului și Crucea Junilor Albiori. Sunt, toate, monumente istorice și elemente importante din tradiția și din spiritul Șcheilor Brașovului“, a declarat primarul Allen Coliban.

Reamintim ca la începutul anului, Primăria a luat decizia de a aloca fonduri și de a realiza punerea în siguranță și refacerea/restaurarea „troiței închise de pe strada Curcanilor – Pajiștei“, aflată în stare de degradare, în urma unor semnale de pe rețelele de socializare, fără însă a fi adresată o solicitare oficială către primărie, pentru reabilitarea ei.

Foto: Primaria Brasov

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

 

Junii dorobanţi va invită la jocul strămoşesc de la Crucea Dreptăţii

Duminică, 20 august 2017, Societatea Junilor Dorobanţi şi Uniunea Junilor din Şchei şi Braşovechi organizează tradiţionalul Joc strămoşesc de la Crucea Dreptăţii (Fântâniţa Popii, pe strada Pajiştei, lângă rezervor). La acest eveniment plin de fast şi veselie, sunt invitati toti iubitorii tradiţiei braşovene a Junilor din Şcheii Braşovului.

Jocul strămoşesc constituie unul din rarele momente când, alături de juni, pot fi admirate băiatele din Şchei-Pajişte, înveşmântate în frumosul port tradiţional din Şchei: sumnă şi laibăr de brocart, cămaşă de borangic, „pumni” cusuţi cu fir de argint, brâie cu paftale din metal preţios.

Vor fi prezentate jocurile strămoşeşti pe care tinerii trebuie să le cunoască pentru a fi integraţi în viaţa socială a adulţilor din Şcheii Braşovului hora junilor, brâul, breaza, ardealeana, sârba şi braşoveanca. Sărbătoarea face parte din calendarul de activităţi ale Junilor realizate cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Braşov.

Programul evenimentului:

10.00 -Hora Junilor în Piaţa Unirii

13.30 – Aducerea fetelor la joc. Prezentarea jocurilor tradiţionale (sârba, breaza, ardeleana, brâul, braşoveanca)

20.00 Încheierea jocului.

Jocul strămoşesc reprezintă una dintre cele mai frumoase şi spectaculoase tradiţii din Şchei. Este o ultimă rămăşită din perioada în care comunitatea românească din Şchei mai păstra încă multe din trăsăturile caracteristice satului transilvănean tradiţional. În prezent, deşi în alte părţi jocul a devenit o tradiţie practicată de ansambluri profesioniste în scopuri turistice, în Şchei jocul strămoşesc şi-a păstrat vitalitatea şi unele funcţii specifice. Acest lucru se datorează faptului că jocul este încă organizat de către membrii comunităţii, tineri sau juni, grupaţi pe zone, în funcţie de domiciliu.

Funcţia de protocol social sau de mijloc prin care tinerii îşi fac intrarea în viaţa socială a comunităţii este principala motivaţie a organizării, dublată de interesul junilor pentru păstrarea frumoaselor tradiţii locale.

Jocul strămoşesc reprezenta, mai ales în trecut, o sărbătoare în care era implicată toată populaţia din Şchei, inclusiv fetele şi famiile lor, întocmai ca în “Ziua de Stropit” din Lunea Mare. Tinerii trebuiau să convingă fetele şi pe rudele lor să vină la joc. Participarea aceasta prespunea mai mult decât efortul fetelor de a învăţa să “joace” şi să aibă purtări alese.

Era necesar un mare efort financiar din partea familiei, care trebuia să-i asigure fetei aşa-numitele “haine româneşti”, adică o sumnă, o cămaşă de borangic cu “pumni”, un laibăr, accesorii scumpe din metal preţios (cingătoare din argint aurit, salbă), care transformau portul de sărbătoare al femeilor din Şchei, într-una din cele mai fastuoase ţinute femine din spaţiul Europei Centrale şi de est.

Jocul strămoşesc din Şchei nu este prin urmare sinonim cu “jocul satului” sau cu hora satului (hora duminicală) pentru că se desfăşoară numai la anumite sărbători, de fapt o dată pe an pentru tinerii din fiecare zonă a cartierului.

Dansurile pe care tinerii şi fetele care vor să participe la joc trebuie să le cunoască sunt: hora junilor, brâul, breaza, ardealeana, sârba şi braşoveanca.

În caz de vreme nefavorabilă, jocul va fi reprogramat pentru duminica următoare.

Foto remis La pas prin Brasov prin comunicatul de presa