Arhive etichetă: documentar

Documentar din anii 1950 despre Steagul Roșu – Kinedok la Brașov, pe 14 și 21 Ianuarie

Joi, pe 14 ianuarie, are loc prima proiecție de film documentar de anul acesta din cadrul programului european KineDok la Brașov powered by One World Romania. Calupul de cinci scurtmetraje documentare românești din perioada comunistă „Sahia Vintage” va fi proiectat online, de la ora 18.00, pe paginile de Facebook ale organizatorilor locali, Artburg și Centrul Multicultural al Universității Transilvania. Vizionarea este gratuită.

Un documentar extrem de interesant pentru brașoveni va fi „Reportaj de la Steagul Roșu” (Alexandru Sîrbu / 1956 / 19min / Alb/Negru), un film atipic în contextul anilor ‘50. Privit din perspectiva deceniilor următoare, filmul aparține unui corp mai larg de documentare concentrate asupra condițiilor de viață oferite cetățenilor României de către noile cartiere de locuințe muncitorești – în cazul de față, cartierul de blocuri construite în jurul fabricii Steagul Roșu din Orașul Stalin (numele orașului Brașov în perioada 1950-1960).

KineDok este un program unic în Europa prin amploarea sa, desfășurându-se concomitent în 7 țări partenere: Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Polonia, Bulgaria şi România, unde este coordonat de către Asociația One World Romania, în strâns parteneriat cu festivalul de film cu același nume.

Fiecare dintre țările participante contribuie cu cele mai noi documentare, care rulează apoi în sute de locații din toate cele 7 ţări, generând astfel o comunitate culturală impresionantă.

Proiectul se face remarcat prin abordarea sa aparte, proiecțiile fiind sub formă de cineclub și desfășurându-se pe tot parcursul anului în spații cât mai accesibile. Publicul are șansa să vadă o selecție deosebită de filme, care nu circulă în cinematografele obișnuite și la care altfel nu ar avea acces. Mai mult decât atât, KineDok trece dincolo de experiența pasivă a sălii tradiționale de cinema, organizând după proiecțiile de film dezbateri angrenante între public și diverși invitați locali și internaționali.

Publicul are astfel ocazia să se implice activ în discuții cu regizori, protagoniști și specialiști din diferite domenii, și să rămână astfel conectat nu doar la actualitatea românească ci și la evenimente curente de natură culturală, socială și politică din întreaga lume.

Pentru al treilea an consecutiv, KineDok la Brașov se desfășoară în parteneriat cu Centrul Multicultural al Universității Transilvania, programul aflându-se la cea de-a șasea ediție consecutivă la Brașov, care a fost deschisă în data de 17 decembrie 2020 cu proiecția documentarului „Distanța dintre mine și mine” de Mona Nicoară și Dana Bunescu.

Programul KineDok la Brașov, 14. și 21. Ianuarie 2021

14.01. 2021 – Sahia Vintage

Reportaj de la Steagul Roșu (Alexandru Sîrbu / 1956 / 19min / Alb/Negru)

Reportaj de la Steagul Roşu e un film atipic în contextul anilor 50. Privit din perspec-tiva deceniilor următoare, filmul aparține unui corp mai larg de documentare concen-trate asupra condițiilor de viață oferite cetățenilor României de către noile cartiere de locuințe muncitorești – în cazul de față, cartierul de blocuri construite în jurul fabricii Steagul Roșu din Orașul Stalin (numele orașului Brașov în perioada 1950-1960).

Casa noastră ca o floare (Alexandru Boiangiu / 1963 / 19min / Alb/Negru)

Se filmează vreme de două luni în Ferentari, Balta Albă, Pajura, Griviţa, Floreasca, Giuleşti, zona 6 Martie-Izvor. La final filmul este prezentat în documentele interne ca un „film-anchetă” în cadrul căruia „discret sau indiscret, obiectivul cinematografic pătrunde în casele oamenilor cu voia, dar mai ales fără voia lor, surprinzând compor-tarea neglijentă şi de condamnat a unor locatari care au o comportare boierească faţă de locuinţe, deteriorează apartamentele şi nu respectă cele mai elementare norme de convieţuire obştească.”

Primul documentar de investigaţie al lui A. Boiangiu continuă preocuparea documen-tariştilor pentru tema locuirii, probată și de alte filme produse la studioul Sahia, pre-cum Reportaj de la Steagul Roşu. Acolo, regizorul Alexandru Sîrbu îşi urmărise per-sonajele – locuitori ai unui nou cartier de blocuri construit în jurul fabricii eponime din Braşov – într-un moment de relaxare la sfârșit de săptămână. Însă experienţele neg-ative legate de locuirea colectivă a unei populații recent urbanizate creează necesi-tatea unor filme educative care să atragă atenţia asupra regulilor de convieţuire în spaţiul comun al blocului de locuinţe.

Scrisoare din orașul nou (Titus Mesaroș / 1978 / 10min / Alb/Negru)

Filmul mizează substanțial pe umor pentru a transmite, în format digerabil, un mesaj pozitiv cu privire la beneficiile intervenției modernizatoare a statului în viața cotidiană a viitorilor orășeni: când băiatul înghite din greșeală un nasture, mama îl duce la „spitalul cel nou” pentru a verifica „dacă e de la cămașă sau de la pantaloni”; aparatul este atât de performant încât familia poate fi sigură că nasturele este de la cămașă; o rudă a băiatului cumpără un aragaz cu ecran transparent la care se poate vedea găina prăjindu-se „mai bine decât la televizor”, motiv pentru care tatăl decide într-o seară „să stea la știrile de la aragaz.”

Aflați despre mine (Adrian Sârbu / 1982 / 17min / Color)

Mizând pe o formula epistolară (de unde titlul filmului), Aflați despre mine… prinde procesele identitare profunde determinate de migrația internă a ultimelor decenii. Odată cu ruperea de spațiul de origine, tinerii își pierd reperele, devenind frecvent violenți sau dependenți de alcool. Pentru a-i ajuta, sau pentru a-i menține într-o zonă ușor de controlat, cei care administrează căminul organizează o horă săptămânală care va oferi material pentru câteva dintre secvențele cele mai memorabile ale filmului.

Numit inițial Căminiștii, filmul e regizat de unul dintre tinerii care devin angajați ai studioului Sahia la începutul anilor ‘80, aducând un val de energie și un interes proaspăt pentru documentarul social (în versiunea permisă de epocă): Adrian Sârbu – un nume asociat în România post-comunistă cu grupul MediaPro.

Pentru strănepoți, încă ceva despre București (Doru Segall / 1980 / 15min / Color)

Structurat ca o scrisoare adresată de „un grup de cetățeni de la Studioul Alexandru Sahia” viitorilor rezidenți ai capitalei în secolul 21, filmul cuplului Segall prinde, într-o suită de instantanee surprinzător de luminoase, Bucureștiul de la începutul anilor ‘80. Când familia Segall iese cu camera pe străzile capitalei – o acțiune tot mai dificilă în ultimul deceniu ceaușist, din pricina restricțiilor aplicate aleatoriu imaginii documen-tare – mulți sunt încă bucureșteni doar cu buletinul, ca urmare a migrației recente de la sat la oraș, și fac eforturi să se adapteze la o realitate metropolitană care le este străină.

Avem aici un dialog ad-hoc, peste ani, intre filmul Segallilor și cel al colegului de stu-dio Alexandru Boiangiu care, cu două decenii mai înainte, își îndreptase și el camera către noile modele de locuire urbană – în cazul respectiv într-un film realizat în for-mula anchetei sociale și orientat în special către expunerea celor neglijenți față de proprietatea socialistă.

21.01.2021 – Sârboaica (titlu original: Srbenka)

regia: Nebojša Slijepčević I Croația I 2018 I 72 min.

Moartea violentă a unei tinere fete de etnie sârbă, în contextul conflictelor sârbo-croate de la începutul anilor ’90, devine subiectul unui spectacol de teatru. Mai degrabă decât asupra spectacolului în sine, „Srbenka” se concentrează asupra mo-mentelor de discuții de la repetiții și asupra propriilor experiențe pe care ororile trecutului le trezesc în fiecare dintre actori.

Scena goală lasă locul unor segmente în care confesiunile actorilor dovedesc că tensiunile etnice și ura dintre oameni încă persistă, chiar și la nivelul adolescenților care nu se născuseră la momentul con-flictelor. A fi de origine sârbă în Croația încă rămâne un lucru rușinos, pe care mulți îl ascund. Prin scenele sale de discuții colective, de terapie în grup, „Srbenka” urmărește un proces de reconciliere cu trecutul personal și cu cel național, lansând un îndemn către toleranță în contextul unei Europe de Est acut divizate și încă scufundate în ranchiuni etnice, transmise mai departe fără justificare, din generație în generație.

KINEDOK este un program internațional de distribuție alternativă pentru filmul docu-mentar, care se desfășoară în șapte țări partenere: Republica Cehă, Slovacia, Unga-ria, Croația, Norvegia, Bulgaria și România.

Organizator Național: Asociația One World Romania

Organizator Local: Asociația Culturală Artburg, Centrul Multicultural al Universității Transilvania

Online: festival-oneworld.ro | kinedok.net

PARTENERI: Institute of Documentary Film (Rep. Cehă), Filmtopia (Slovacia), Anthropolis (Ungaria), ReStart (Croația), Activist 38 (Bulgaria), AdArte (Polonia)

CU SPRIJINUL: Creative Europe – MEDIA Programme of the European Union, Admin-istrația Fondului Cultural Național, Centrul Național al Cinematografiei, UNHCR, Agenţia ONU pentru Refugiaţi

*Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Documentarul „ÎN CĂUTAREA CASTELULUI DRACULA”, proiecție în premieră mondială la Dracula Film Festival!

Stră-strănepotul lui Bram Stoker, Dacre Stoker, împreună cu o echipă din România și Republica Moldova, au realizat documentarul ÎN CĂUTAREA CASTELULUI DRACULA. Acest documentar se va proiecta în premieră mondială în închiderea Dracula Film Festival, duminică, 18 octombrie, în seara de decernare a premiilor festivalului horror & fantasy de la Brașov.

În anul 2012, cercetătorul olandez Hans de Roos descoperă la biblioteca muzeului Rosembach din Philadelphia SUA noi documente din care s-a inspirat Bram Stoker în a scrie cartea Dracula. Aceste documente conțin coordonatele exacte ale locației castelului fictiv descris de Bram Stoker, care se află în Masivul Călimani.

După ce intră în posesia acestor noi documente, Dacre Stoker, stră-strănepotul lui Bram Stoker, pornește o campanie de cercetare prin lume pe urmele documentelor din care s-a inspirat Bram Stoker în a scrie cartea Dracula. În ultima fază, Dacre Stoker ajunge în România, unde cu o echipă de români merge în Munții Călimani să caute locația castelului fictiv a lui Dracula.

Documentarul este o coproducție româno – moldavă – americană (Casta Films Brașov, CIO film Chișinău, Dacre Stoker) și a fost realizat de Corneliu Țepeluș (regizor, producător), Stas Ciorescu (editor, producător), Radu Oprea (producător), Liviu Bazarcă „Răzeșul” (producator) și Dacre Stoker (producător, scenarist, narator).

Documentarul ÎN CĂUTAREA CASTELULUI DRACULA va fi proiectat la Centrul Cultural Reduta din Brașov, duminică, 18 octombrie, la Gala de decernare a premiilor Dracula Film Festival 2020.

Dracula Film Festival va avea loc la Brașov, la Centrul Cultural Reduta, Cinema One și Magnolia Brașov, în perioada 14-18 octombrie, 2020.

Festivalul are 4 secțiuni competiționale:
– Competiția de lungmetraj;
– Competiția de scurtmetraj internațional;
– Competiția de scurtmetraj românesc;
– Competiția Dracula Digital.

Juriul competiției de lungmetraje este format din Chris Orgelt (președinte), Aurélia Mengin și Dorian Boguță.

Chris Orgelt (Belgia) este program manager la Brussels International Fantastic Film Festival. Cu un master în Științele Comunicării, Chris Orgelt este un veteran membru al echipei de management al prestigiosului festival de filme fantasy, thriller și science-fiction de la Bruxelles, BIFFF, unul dintre cele mai importante evenimente de gen din întreaga lume, în care a fost cooptat încă din 1992.

Aurélia Mengin (Franţa) este cineastă, fondatoare și directoare a festivalului Même Pas Peur, The Reunion International Fantastic Film Festival. Aurélia este o prezență constantă ca realizatoare de scurt și lungmetraje în selecția unor festivaluri precum cel de la Cannes, Girona, Bogota sau Houston.

Filmul său Fornacis, nominalizat în 2018 la Dracula Trophy la Dracula Film Festival, a câștigat ulterior nu mai puțin de 5 premii importante în Europa și ambele Americi pentru regie, imagine, montaj, interpretare și cel mai bun film.
Dorian Boguță (România) este actor și regizor.

Câștigător al premiului Vlădutz Trophy la Dracula Film Festival în 2014 pentru scurtmetrajul său Kazimir, Dorian Boguţă este unul dintre cei mai populari actori (Două lozuri, Zavera, Francesca), producători (Love Building) și realizatori de film români (Urma), nominalizat și premiat în numeroase festivaluri (Namur, TIFF, Cottbus, Gopo etc). Co-fondator alături de Alexandru Papadopol și Dragoș Bucur a școlii actoriedefilm.ro.

Juriul competiției de scurtmetraje (internaționale și românești) este format din Sorina-Adina Vazelina, Paul Mureșan și Alexandru Lamba.

Sorina-Adina Vazelina (România) este o pătrime designer grafic cu ascendent în ilustrator, deținătoare de centură kaki în bandă desenată. Realizează mâzgăleli profesioniste aproape frecvent pentru Scena9 și Decât o Revistă.

Paul Mureșan (România) este un animator obsedat de animația clasică pe hârtie. În proiectele sale încearcă să vorbească necenzurat despre introspecție. În 2014, scurtmetrajul său “Pui de somn” a fost desemnat cel mai bun film românesc la Anim’est și doi ani mai târziu, la același festival, Paul a câștigat un premiu pentru animația “Mamă, tată, trebuie să vă spun ceva”.

Alexandru Lamba (România) este scriitor de SF, editor al revistei online „Galaxia 42” și fost redactor șef al revistei online „Gazeta SF”. Ca autor, a publicat printre altele premiatele romane “Sub steaua infraroșie” și “Arhitecții speranței”, precum și volumul de proză scurtă “Singurătatea singularității”. În 2016 a primit premiul de încurajare Chrysalis al European Science Fiction Society, ESFS.

Juriul competiției Dracula Digital este format din Gabriel Bălănescu (președinte), Ștefan Iancu și Anghel Damian.

Gabriel Bălănescu (România) este antropolog și fotograf. Gabriel a părăsit România imediat după căderea cortinei de fier. Viața sa și calea socială s-au dezvoltat în America de Nord și Europa, după ce a studiat antropologia și sociologia până la un nivel de doctorat și cu un MBA în marketing. Gabriel învață acum abilitățile de parenting care se împletesc cu pasiunea sa pentru fotografie și un impuls profund pentru a evolua spiritual. Este membru al juriului secțiunii Dracula Digital din 2018.

Ștefan Iancu (România) este actor. Născut pe 26 decembrie 1997, Ștefan a interpretat roluri în peste zece producții românești și străine, lungmetraje și filme de televiziune. A făcut parte din distribuția unor filme precum Kyra Kyralina de Dan Piţa, Walking with the enemy de Mark Schmidt și Amintiri din epoca de aur, proiect de Cristian Mungiu. A împărțit, la vârsta de cinci ani, platoul de filmare cu Keira Knightley şi câțiva ani mai târziu, cu Steven Seagal. În 2018, a primit Premiul Gopo pentru „Tânără speranță”, pentru rolul din Un pas în urma serafimilor. Joacă actualmente în serialul TV Vlad.

Anghel Damian (România) este actor, scenarist și regizor. A debutat ca actor în scurtmetraje, cărora le-au urmat colaborarea din serialul TV Îngeri pierduți și lungmetrajul Roxanne regizat de Vali Hotea, în care a avut un rol secundar. A fost distins cu Premiul pentru Cel mai bun actor de comedie la Gala teatrală HOP. Din 2014, a început să scrie scenarii de teatru și film, prima producție de lungmetraj după scenariul său fiind animația Călătoria fantastică a Maronei, 2019, regia Anca Damian. Din 2017 este actor al Teatrului de Comedie din București. Primul său scurtmetraj, Michelangelo, a avut premiera în 2018 la TIFF, unde a câștigat Premiul Special al Juriului. Celed este cel de-al doilea scurtmetraj regizat de el, distins cu Premiul Special al Juriului la TIFF. Din 2019, Anghel Damian este principalul scenarist al serialului pentru televiziune Vlad.

Dracula Film Festival este un proiect al Asociației Culturale Fanzin, realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei și prezentat de TV1000.

Video: YouTube

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov