Arhive etichete: Gheorghe Cernea

Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” Rupea

La 65 de km de Brașov, pe drumul ce leagă Brașovul de Sighișoara, în centrul orașului Rupea, se află  Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” Rupea. Muzeul, găzduit de o clădire istorică din sec. al XVIII-lea, recent renovată, evocă  lumea rurală din jurul localității Rupea, al cărei târg este atestat documentar din anul 1433.1

Printre puținii care au pătruns esența fenomenului folcloric de la origini şi până în prezent, în lumea adevărată a înțelepciunii și a faptelor  istorice se numără şi folcloristul Gheorghe Cernea.2

S-a născut la București în Spitalul Colţea, la 29 octombrie 1898 din părinții  Gheorghe și Maria născută Codrea – ambii în comuna Paloș, județul Târnava Mare, astăzi Brașov.2

Ani de-a rândul a cutreierat satele și orașele Transilvaniei culegând materiale și ținând conferințe despre frumusețea folclorului nostru.2

A rămas omul unei singure pasiuni: culegerea patrimoniului artistic popular, căruia i-a închinat, cu o jertfă rară, toate puterile.2

Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” Rupea  oferă vizitatorilor expoziții care-i pot ajuta să înțeleagă viața din ultimul mileniu a locuitorilor întregii zone, de la Rupea, Viscri, Saschiz și din celelalte sate învecinate.3

În decursul vieții a colecționat peste 8000 obiecte cu valoare etnografică pentru a întemeia un muzeu la Sighișoara. A rămas doar un deziderat din cauza războiului și a regimului comunist.   Meritele sale au fost recunoscute de elite ale culturii românești precum Nicolae Iorga, Tiberiu Brediceanu, Octav Suluţiu.4

Structura tematică este axată pe zona etnografică Rupea. De la primul pas în muzeu ești fascinat de spațiul generos care adăpostește costume, țesături de interior, mobilier, unelte, icoane, ceramică, toate ilustrând ocupațiile tradiționale ale locuitorilor din zona Rupea.

Pescuitul pe Olt (unelte de pescuit tradiționale, olăritul (oale, vase, căni și fragmente ceramice), sărbătoarea cununii ( Kryinemachen4, un vechi ritual agrar închinat vegetației, recoltei, prosperității oamenilor și divinității4 , un obicei săsesc desfășurat de sărbătoarea „Sfinților Petru și Pavel”5), nunta cu călărași, carul cu zestre (ritualul împlinirii existenței în universul satului românesc, secvențe din canoanele impuse prin moștenirea identității culturale, ansamblul de datini obiceiuri și credințe, portul popular), spațiile de locuit ale sașilor și românilor și băcănia sunt aspecte importante care ne fac să înțelegem, să deslușim tărâmul valorilor materiale și spirituale ale acestui neam.

Târgul Rupea, atestat documentar din 1433 a dezvoltat de-a lungul timpului, în zona centrală, o arhitectură cu destinație comercială. Aici au funcționat ateliere meșteșugărești, prăvălii și băcănii de unde oamenii din împrejurimi își cumpărau diferite mărfuri îndeosebi pentru uzul gospodăresc precum și accesorii pentru costumul românesc și săsesc.4

În actuala clădire a existat prăvălia lui Michael Falk , rămasă până astăzi în amintirea localnicilor.4

Iar dacă pașii v-au purtat în acest ținut frumos, nu uitați să vizitați și cetatea Rupea atestată documentar la 13245.

Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” Rupea – str. Republicii, nr. 191.

VIA:

1 – etnobrasov.ro

2 – Adriana Antihi – Gheorghe Cernea – folclorist, etnograf al zonei Târnavei Mari, Revista Bistriței.

3 – primariarupea.ro

4 – rupea.etnobrasov.ro

5 – rupeaturistica.ro

Video: YouTube

Credit foto: Dan Străuți

Muzeul de Etnografie și Noaptea Muzeelor

Muzeul de Etnografie Braşov şi cele trei filiale ale sale Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului, Muzeul Etnografic Săcele şi Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” Rupea vă invită sâmbătă, 18 mai 2019, începând cu ora 18.00, la cea de-a 15-a ediție a Nopții Muzeelor, eveniment Inițiat de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța, patronat de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor.

Program Noaptea Muzeelor 2019

Evenimentul se va desfășura în cele patru sedii ale muzeului, după următorul program:

1. Muzeul de Etnografie Brașov, Bd. Eroilor nr. 21A

18:00 – 24:00
– Vizită expozițiile permanente – „Patrimoniul textil” și „Memoria fibrelor textile”
– Vizită expoziția temporară – „Ceasuri țărănești, instrumente de măsurare a timpului”
– Vizionare filme documentare în cadrul expozițiilor

18:00 – 20:00
– Atelier – „Ceasuri de perete cu cadran din lemn pictat” coordonator, meșter popular Manuela Ivan

22:00 – 22:30
– Recital vocal instrumental de inspirație folclorică susținut de artist Alexandra Fits.

2. Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, Piața Sfatului nr. 15

18:00- 24:00
– Vizită expozițiile permanente

18:00 – 20:00
– „Orașul familiar” – expoziție organizată în parteneriat cu Facultatea de Sociologie și Comunicare din cadrul Universității Transilvania Brașov – mansarda muzeului

20:00-23:00
– Concert de clavecin și muzică de cameră susținut de studenții Facultății de Muzică din cadrul Universității Transilvania Brașov, cu un repertoriu din marile centre muzicale europene: Anglia, Spania, Franța, Germania.
Partener: Parohia Evanghelică C.A. Brașov

3. Muzeul Etnografic Săcele, Bd. Brașovului nr. 153

18:00 – 24:00
– Vizită expoziția permanentă

4. Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” Rupea, Str. Republicii nr. 191
18:00 – 24:00
– Vizită expoziția permanentă

,,Vă aşteptăm cu drag să participaţi la eveniment! Menționăm că accesul în cadrul celor patru muzee este GRATUIT. Pentru a evita aglomerația cu potențial de risc, facem apel la toți cei interesați să viziteze muzeele noastre, să o facă pe toată durata intervalului orar 18:00 – 24:00. De asemenea, muzeul își rezervă dreptul de a limita temporar accesul vizitatorilor în cadrul expozițiilor, tocmai pentru a evita situațiile nedorite,” menționează reprezentatul instituției.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Românii din zona Rupea: Eroi în Primul Război Mondial. Participanţi la Marea Unire din 1918

În cadrul programului Centenarul Marii Uniri derulat de Ministerul Culturii și Identității Naționale, expoziția oferă prilejul evocării soldaților – eroi din zona Rupea, participanţi la Primul Război Mondial care au susținut asemeni întregii populații a Transilvaniei, povara frontului încă de la începutul conflictului, în anul 1914 și până la sfârșit. Mobilizați, în marea lor majoritate au fost duși pe frontul italian, în munții Alpi, sau pe frontul de răsărit în Galiția.

Considerat de românii din Transilvania ca fiind un război împotriva fraţilor lor, mulţi dintre ei au dezertat, unii au plătit cu viaţa, ajungând în lagărele de prizonieri, alţii au trecut munţii în Regat. Toate satele din ţinutul Cohalmului şi-au adus tributul lor la acest mare conflict mondial care a creat condiţii favorabile pentru îndeplinirea idealului naţional al României Mari.

Amintirea lor a rămas în memoria fotografiilor din familii, a scrisorilor, cărţilor poştale, în jurnale sau note de front, scrise din tranşee, spitale de campanie sau în prizonierat.

Simbolic, încheierea primei conflagrații mondiale a marcat sfârşitul unei lumi, o lume care nu va mai semăna niciodată cu cea de la începutul Marelui Război.

Parteneri: Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Colecţia Florin Şerban – Retromil, Braşov.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov.