Arhive etichetă: Mihai Orleanu

,,Parcul natural Brașovia – Un mare parc natural, arie protejată, din Poiană până în Predeal, cu trasee turistice neinvazive, cu poteci tematice, zone de agrement montan”

În ședința ordinară de miercuri, 27.01.2021, Consiliul Local a aprobat propunerea primarului Allen Coliban de înființare a unei comisii tehnice care va trebui să stabilească oportunitatea și procedura înființării Arii Protejate (Parcul Natural) Brașovia.

,,Activitatea acestei comisii este foarte importantă, mai ales că de câte ori vorbim despre ce vrem să facem cu pădurile noastre, nu pornim de la răspunsuri fundamentate. Comisia pe care o înființăm astăzi, din care fac parte specialiști din cadrul Primăriei Brașov, din societatea civilă, dar și politicieni, membri ai Consiliului Local, este o comisie care își propune exact acest lucru, să avem o fundamentare corectă a modului în care trebuie să folosim pădurile proprietatea municipiului Brașov.

Toate aceste păduri, care se întind de fapt între Brașov, Predeal, Valea Prahovei și până la Râșnov, sunt păduri care ar putea să devină o arie protejată consistentă, o arie protejată cu un plan de management modern, care să combine atât funcțiuni de pădure școală, în care copiii noștri pot să învețe mai multe despre natură, cât și funcțiuni recreative, cum ar fi drumețiile, și sportive, alergare montană, mountain bike, într un fel în care să nu deranjăm prea mult nici natura, dar nici pe ceilalți participanți la aceste activități. Pe scurt, Parcul natural Brașovia va fi un mare parc natural, arie protejată, din Poiană până în Predeal, cu trasee turistice neinvazive, cu poteci tematice, zone de agrement montan”, a declarat Allen Coliban.

Conform hotărârii de Consiliu Local, din această comisie fac parte 3 consilieri locali – Cezar Crican, Pamela Diaconu și Raluca Stancu, 3 membri din aparatul de specialitate al primarului; 4 membri dintre iniţiatorii conceptului de proiect „Parc Natural Braşovia”; 3 membri, specialişti în domeniile: conservarea naturii, silvicultură, geoştiinţe, ştiinţe biologice, sociologie, economie, legislativ-juridic şi/sau cu experienţă în înfiinţarea ariilor protejate, care vor fi selectaţi prin apel public.

Doi dintre inițiatorii acestui proiect, Florin Stoican și Mihai Orleanu, au prezentat consilierilor locali importanța acestui demers, de înființare a unei arii protejate atât de mari în jurul unui centru urban important, etapele și beneficiile directe și indirecte pentru cetățenii municipiului Brașov. Florin Stoican este unul dintre specialiștii României în înființarea de arii protejate, după ce a înființat, cu succes, Parcul Național Buila-Vânturarița și Parcul Natural Văcărești, ambele în urma unor inițiative cetățenești, o premieră în România. El este președintele Asociației Ariei Protejate Văcărești, care administrează aria protejată cu același nume. Mihai Orleanu este președintele Centrului de Ecologie Montană din Moieciu de Sus și este implicat în mai multe proiecte, inclusiv ale Consiliului Județean și ale Primăriei Brașov, care vizează dezvoltarea turismului ecologic, dar și dezvoltarea durabilă a comunităților din județul Brașov.

,,Brașovenii vor hotărî până la urmă înființarea acestui parc natural, care, cred eu, este foarte important pentru dezvoltarea sustenabilă a acestei zone. La nivel de țară, ar însemna un flux de oxigen, pentru că România, din punctul meu de vedere, este țara care are cea mai valoroasă biodiversitate din toată Uniunea Europeană și ar trebui să devină lider la conservarea naturii, ceea ce nu suntem. Mai mult decât atât, ar trebui să folosim această oportunitate ca să și conservăm natura, și să o valorificăm în folosul comunităților, pentru bunăstarea lor și pentru satisfacțiile vizitatorilor care ne calcă țara”, a precizat Florin Stoican.

,,Ideea înființării unui par natural în apropierea zonei urbane nu am inventat-o noi, ea și-a dovedit eficiența și în alte țări din Uniunea Europeană și nu numai. Noi suntem cei care au realizat că Brașovul dispune și de toate pârghiile și toate posibilitățile să amenajeze un astfel de parc, care să fie un model în România pentru dezvoltarea durabilă. Un exemplu ar fi experiența care există aici în Brașov în domeniul silviculturii, în domeniul turismului, în domeniul eco turismului, în domeniul managementului ariilor protejate.

Toate aceste elemente puse cap la cap au dus la acest rezultat – Parcul Natural Brașovia. Este surprinzător, într un fel, că până acum un asemenea proiect nu a fost pus în discuție și abordat în comunitatea brașoveană, mai ales că un astfel de proiect ar deveni un generator de venit pentru o anumită tipologie de servicii turistice, care să pună în prim plan natura și cultura brașoveană,” a explicat Mihai Orleanu.

Principiile, strategiile și planurile de acțiune care stau la baza activității directe și indirecte a acestei comisii urmează a fi elaborate în conformitate cu:

  • Obiectivele, țintele și indicatorii definiției dezvoltării durabile a UNO (Sustainable Development Goals, SDG, Paris 2015) transpuse în legislația națională;
  • Obiectivele, țintele și indicatorii Convenției Carpatice transpuse în legislația națională;
  • Convenția Peisajului transpusă în legislația națională;
  • Directiva Europeană Flora, Fauna, Habitate transpusă în legislația națională;
  • Legea Ariilor Protejate;
  • Principiile Turismului Sustenabil conform “ Policy Learning Platform on environment and resource efficiency (UE)”;
  • Principiul “ mobilității verzi” – planurile de mobilitate sunt concepute din punct de vedere al pietonului, biciclistului sau utilizatorului mijloacelor de transport în comun;
  • Principiul “accesibilității pentru toți” – toate structurile de interes pentru vizitare ( puncte de belvedere, trailuri, etc) sunt destinate și persoanelor cu handicap motoric permanent sau temporar, persoanelor nevăzătoare și/sau fără auz, etc.
  • Principiul “sustenabilității” – pe lângă țintele SDG se elaborează indicatori locali de sustenabilitate;
  • Principiul “ marketingului corect” – produsele și serviciile de turism sustenabil elaborate prin cooperarea dintre stakeholder și administrație din zona P.N. Brașovia îndeplinesc setul de criterii legate de marketingul corect.


Video: YouTube

Foto: Primaria Brasov

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Piste de biciclete între localități, unul dintre obiectivele prioritare ale mobilității la nivelul județului Brașov

Primăria Brașov a fost ieri (n.r: 18 ianuarie a.c.) gazda unei noi întâlniri a reprezentanților autorităților județene, locale, ai ADR Centru, organizațiilor non-guvernamentale, agențiilor de dezvoltare județene și locale* și a unor reprezentanți ai comunității de bicicliști, pentru stabilirea etapelor necesare implementării proiectului de construirea unor piste de biciclete care să lege, într-o primă etapă, localitățile din zona metropolitană, după care proiectul să fie replicat la nivelul întregului județ.

„Am discutat astăzi într-un format extins, autoritățile locale și județene implicate în acest demers, dar și societatea civilă, despre un subiect foarte important pentru brașoveni: pistele pentru biciclete și extinderea lor către zona metropolitană. De fapt, cum putem să folosim bicicleta drept mijloc de transport în zona metropolitană. Sunt primii pași într-un demers lung, care va fi deschis către societatea civilă: Prin urmare, îi invităm pe toți cei interesați să contribuie la definirea obiectivelor acestui proiect și a pașilor următori să participe la următoarea ședință de lucru, care va avea loc vineri“, a spus primarul Allen Coliban.

Primarul a vorbit și despre importanța includerii transportului cu bicicleta, ca una din axele principale, în varianta actualizată a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, care va trebui adaptat la așteptările cetățenilor pentru un Brașov „verde”. În același timp, pistele trebuie proiectate ținând cont de mai mulți factori, de la realizarea ei tehnică – de exemplu stabilirea unor standarde de dimensiuni, marcaje, semne de circulație, la identificare și consultarea celor care vor fi viitorii utilizatori, fie ei persoane care au nevoie de bicicletă pentru a ajunge din localitățile de domiciliu la locurile de muncă, fie cei care utilizează bicicleta pentru agrement. Din acest punct de vedere, traseele propuse trebuie să răspundă și nevoilor de eficiență pentru cei care utilizează bicicleta ca mijloc obișnuit de locomoție, și ofertante pentru bicicliștii de agrement, dar și să ofere condiții de siguranță tuturor celor care le utilizează.

Prezent la întâlnire, vicepreședintele Consiliului Județean, Șerban Todorică, a vorbit despre importanța acestui proiect pentru dezvoltarea mobilității sustenabile la nivelul întregului județ

„Aceste zone sunt necesare pentru biciclistul sau cetățeanul care merge pe jos dintr-un loc în altul, se mișcă, atât pentru sănătatea lui, dar și pentru a reduce riscul la care se supune când merge de-a lungul unui drum județean sau național.

Să ai o pistă de ciclism, să ai o rețea de piste de ciclism în județul Brașov este ceva foarte important pentru noi toți, cetățenii care locuim în acest județ, să ne ducem la un loc de muncă, să mergem dintr-un loc în altul, să mergem la un spațiu de recreere, de odihnă, de liniște, și respectiv să mergem în siguranță.

Dacă unii cetățeni spun că încă este prea repede să vorbim de piste de cicliști, că noi încă nu avem autostrăzi, eu vă mărturisesc că este minunat să vorbim în același timp despre tot ceea ce înseamnă plan de mobilitate, dar prin excelență de o rețea de cicliști care să deservească cetățenii care doresc să facă mișcare”, a declarat vicepreședintele CJ.

Vicepreședintele CJ a precizat că speră ca până la sfârșitul mandatului să poată veni la serviciu, de la Prejmer până la Consiliul Județean, cu bicicleta, în condiții de siguranță, să aibă unde să parcheze într-un spațiu păzit, și să aibă posibilitatea să închiriez o bicicletă în municipiul Brașov.

Pe lângă procesul de consultare al bicicliștilor, dar și a celor care doresc să treacă pe viitor la acest tip de transport, un alt element important este necesitatea de a colecta date din teren, legate de traseele viitoarelor piste. Mihai Orleanu, reprezentantul Centrului de Ecologie Montană din Moieciu, a vorbit despre importanța accesului la datele privind infrastructura existentă și a stabilirii traseelor în funcție de această infrastructură, în loc de a construi totul de la zero. Astfel, pistele ar putea fi amenajate de-a lungul căii ferate, pe drumurile de agricole, pe cele forestiere, pe diguri – după modelul din Olanda și Germania, și abia după aceea gândite trasee adiacente drumurilor județene sau naționale.

„Pe partea de accesibilitate și mobilitate, legată strict de turism, prima chestiune de care ne-am lovit și ne lovim în continuare este accesibilitatea la date, nu la obiectivele turistice. Noi nu avem datele corespunzătoare să putem lua hotărâri și să analizăm exact. Pentru mine, acesta este primul lucru: să adunăm întâi tot ce ne stă la dispoziție în acest moment.

Să vedem, înainte de a investi în structuri mari, în trasee de biciclete mari, lungi, să vedem mai întâi ce avem, ce drumuri forestiere între localități sunt disponibile, ce drumuri agricole sunt accesibile, să vedem situația proprietății, să vedem în lungul căilor ferate și în lungul digurilor existente, cum putem amenaja digurile să fie și ele accesibile pentru bicicletă, și aici să nu ne gândim doar la bicicletă.

Avem familii cu persoane cu handicap motoriu și ele trebuie – și asta e o datorie a administrației publice, să găsească soluțiile – ca aceste persoane și familii să se poată plimba și să se bucure de peisajul încă superb al județului Brașov. Și mai ales trebuie să creăm alternative, prin aceste trasee de biciclete, astfel încât să nu mai aglomerăm tot timpul orașele.

În momentul de față, vizitarea este axată doar pe câteva puncte de interes major. Și după ce avem toate datele acestea puse laolaltă, putem hotărî și vedem pe ce ne focusăm. Avem nevoie de reglementări pentru marcaje, nu există așa ceva în momentul de față, nu avem reglementări pentru meseria de ghid turistic pe bicicletă, cu toate că el este menționat în mai multe legi. Avem o grămadă de lucruri pe care le putem face la nivelul județului și nu trebuie să așteptăm numai la nivel național să ni se dea legile.

Cel puțin pe drumurile județene, avem suficiente posibilități să facem și să hotărâm ce considerăm că trebuie pentru Brașov“, consideră Mihai Orleanu.

Următoarea întâlnire a echipei de lucru, care va începe discuțiile aplicate pe marginea acestui proiect, va avea loc vineri, 22 ianuarie, de la ora 9.00, la CATTIA. Persoanele interesate să participe o pot face și în format on-line. Înscrierea se face pe adresa de e-mail contact@addjb.ro, ADDJB fiind organizația care asigură secretariatul echipei de lucru în acest proiect.

*ADDJB – Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov

AMDDTP – Asociația Metropolitană pentru Dezvoltarea Durabila a Transportului Public Brașov

AMB – Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov

Foto: Primaria Brasov

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov