Arhive etichetă: Ministerul Finanțelor

Companiile românești caută metode de redresare

Numărul companiilor suspendate, intrate în insolvență sau radiate a scăzut în primele patru luni ale anului, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit noului studiu  KeysFin, Quarterly Macro Update.

Astfel, numărul firmelor suspendate a scăzut cu 39% în primele 4 luni din 2020, față de aceeași perioadă din 2019, ajungând la 3.323 de companii, iar numărul companiilor care au intrat în insolvență a scăzut și el cu 33%, la  3.323 de companii.

Radierile și dizolvările s-au redus și ele cu 35% în primele luni din 2020 față de aceeași perioadă din 2019, la 23.550, iar numărul entităților active (PFA și persoane juridice) a crescut în acest an cu 4%, la 1.378.806 în 30 aprilie 2020.

,,Ne bucură să lansăm un nou raport, extrem de util partenerilor noștri, și anume KeysFin Quarterly Macro Update, care își propune să ofere o analiză obiectivă, concisă și, totodată, complexă, a stării economiei locale. Bineînțeles, va fi un efort susținut să actualizăm acest raport, însă considerăm că mediul antreprenorial românesc are nevoie de toti acești indicatori pentru a lua deciziile potrivite la momentul oportun. Cu atât mai mult cu cât vedem un răspuns rapid din partea companiilor, care își reorganizează activitatea, întrucât, în mod evident, își doresc să se redreseze,”  a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

Cele mai multe companii suspendate sunt din sectoarele: comerț (973 de companii, respectiv 29% din total), activități profesionale (287 de companii, respectiv 8.6% din total) și industria prelucrătoare (247 de companii respectiv 7,4% din total).

Din punct de vedere geografic, cele mai multe companii suspendate sunt înregistrate în București (320 de companii respectiv 9,6% din total), Cluj (182 de companii, respectiv 5,5% din total) și Bihor (165 de companii respectiv 5% din total.

După cum era de așteptat, pe fondul incertitudinilor generate de pandemia de coronavirus înmatriculările de companii au scăzut în primele 4 luni din acest an cu 47% față de aceeași perioadă din 2019, la 29.780 de companii nou-înființate.

IMM Invest, colacul de salvare care încă nu salvează pe nimeni

Băncile au aprobat mai puțin de 1% dintre cererile de credit venite prin intermediul programului IMM Invest în aproape 2 luni de la debutul programului, respectiv aproximativ 5.000 de credite dintre cele peste 58 de mii declarate eligibile în prima etapă de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM).

Aproximativ 500 de credite, în valoare de 330 milioane de lei au fost transmise către FNGCIMM pentru acordarea garanției, precum și a ajutorului de stat.

Cu toate acestea, analiștii KeysFin subliniază faptul că în primă fază băncile sunt cele care finanțează companiile (Guvernul oferă doar garanții băncilor) și acestea vor alege firme respectiv proiecte bancabile iar majoritatea IMM-urilor nu îndeplinesc criteriile minime.

Companiile functionează la turații scăzute, cu mai puțini angajați

Pe 28 mai existau aproape 596 mii de contracte de muncă suspendate (în șomaj tehnic) cu 167 de mii în industria prelucrătoare (28%), 99 mii (18%) în hoteluri și restaurante și aproape 94 de mii în comerț (16%). Indicatorul a scăzut cu 43% față de vârful din 13 aprilie și a rămas cu 19% peste nivelul din 30 martie, data la care Ministerul Muncii a început publicarea datelor.

Șomajul tehnic a ajutat temporar companiile puternic afectate de pandemie, care aveau nevoie de această facilitate pentru a-și păstra angajații, pe termen scurt (aproximativ 1,1 milioane de angajați la solicitarea a 129 de mii de angajatori). Ca rată, urmărind metodologia de calcul a ratei șomajului, numărul de contracte de muncă suspendate/populația activă (9 milioane de persoane în T4 2019 potrivit INS) în prezent avem un procent de 7%.

Spre deosebire de caracterul temporar al suspendărilor, îngrijorătoare rămâne tendința neîntreruptă de creștere a numărului contractelor de muncă încetate (creștere de 286% față de 30 martie), la aproape 430 de mii în 28 mai, evoluție care se va transmite însă doar parțial și în creșterea ratei șomajului (în contextul continuării sprijinului guvernamental anunțat recent: 41,5 % din salariul de bază la revenirea din șomaj tehnic și sprijin pentru angajarea persoanelor de peste 50 de ani, tinerilor și a cetățenilor români reveniți în țară după pierderea locurilor de muncă din străinătate).

Pe sectoare, distribuția diferă de cea a contractelor suspendate: comerțul și industria prelucrătoare reprezintă aproximativ 18% din total, fiecare, urmate de construcții cu 15%.

Potrivit datelor INS, numărul de șomeri (15-74 ani) a crescut în aprilie la 432.000, rata șomajului majorându-se cu 0,2 puncte procentuale față de martie, la 4,8% (cel mai ridicat nivel din ultimii 2 ani și jumătate.

Veniturile la bugetul de stat, în scădere

Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 26,8 miliarde lei (2,5% din PIB), în creștere cu 135% față de aceeași perioadă din 2019.

Veniturile bugetului general consolidat au fost de 98,2 miliarde de lei (9,1% din PIB) în primele patru luni ale anului 2020, în scădere cu 1,3% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Cheltuielile bugetului general consolidat de 125 miliarde de lei (11,6% din PIB) au crescut în primele 4 luni din 2020 cu 12,7% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Statul se împrumută mai mult, iar populația economisește mai mult

Potrivit datelor BNR, creditul guvernamental s-a majorat în aprilie cu 3,0% față de martie 2020, la 130,1 miliarde de lei. În raport cu aprilie 2019, creditul guvernamental s-a majorat cu 29% (25,6% în termeni reali).

De cealaltă parte, soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a scăzut în aprilie cu 0,5% (-0,8% în termeni reali) față de martie 2020, ajungând la 271,1 miliarde de lei.

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali s-au majorat în aprilie cu 0,7% față de luna martie 2020, la nivelul de 378,4  miliarde de lei și au crescut cu 12,2% (9,2% în termeni reali) față de aprilie 2019.

 BNR intervine în favoarea mediului privat

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis pe 29 mai 2020 reducerea ratei dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an (minimul din 8 noiembrie 2017) de la 2% pe an începând cu 2 iunie și continuarea efectuării de operațiuni repo și a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piața secundară.

A fost a doua decizie de relaxare monetară din acest an, după cea din 20 martie când BNR anunța reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, până la 2,00% și îngustarea coridorului ratelor dobânzilor facilităților permanente la ±0,5 puncte procentuale.

Tot atunci, s-a decis efectuarea de operațiuni repo în vederea furnizării de lichiditate instituțiilor de credit, precum și cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară fapt care a însemnat o adevărată gură de oxigen pentru Ministerul Finanțelor (randamentul obligațiunilor cu scadența la 10 ani coborând de la aproape 6% pe 19 martie la 4% la începutul lui iunie), evitând astfel o transmisie a scumpirii finanțării la nivelul economiei reale (populație și companii).

Sursa si imagini: comunicat transmis La pas prin Brasov

Firmele de poștă și curierat ar putea ajunge la afaceri de aproape șase miliarde de lei în acest an

Cifra de afaceri a pieței serviciilor de poștă și curierat din România a avansat cu 16% față de 2017 și a depășit cu aproape 90% nivelul din 2009, ajungând la aproape 4,8 miliarde de lei în 2018, potrivit celei mai recente analize KeysFin.

Analiștii KeysFin estimează apropierea de pragul de 5,2 miliarde de lei în 2019, pentru ca, în anul curent, ritmul de creștere să se dubleze cel puțin, iar cifra de afaceri a companiilor care oferă servicii de poștă și curierat să atingă pragul de 6 miliarde de lei, ca urmare a cererii online crescute, generate de pandemia de Coronavirus.   

 „Odată cu modernizarea serviciilor și apariția de jucători noi, piața locală de poștă și curierat a evoluat, iar rezultatele de business au fost pe măsură. Maximul istoric al pieței din acest an vine ca o încununare a unui parcurs pozitiv, iar noi mizăm pe faptul că vor exista creșteri în continuare, deși poate nu atât de spectaculoase. Pandemia de Coronavirus i-a forțat pe mulți consumatori locali să treacă peste bariera psihologică a efectuării de comenzi online. Odată convinși de beneficiile e-commerce-ului, consumatorii vor continua să aleagă această alternativă și, indirect, serviciile de curierat. Totuși, vorbim despre un business concentrat: deși există peste 2000 firme, primele 10 dintre acestea, în funcție de cifra de afaceri, cumulează 76% din piață“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

Piața serviciilor de poștă și curierat este una dintre puținele domenii în care numărul de companii a avansat considerabil, cu 9% în comparație cu anul 2017 și cu aproximativ 250% față de 2009, la puțin peste 2.100 de companii în 2018. Dacă pentru 2019 specialiștii KeysFin estimează o creștere de aproximativ 9%, în 2020 firmele mici, fără putere logistică și mai ales financiară, vor fi cele mai afectate de pandemie, astfel că business-ul acestei piețe se va concentra într-un ritm moderat în următoarele luni. De subliniat însă că acesta va fi unul dintre segmentele cel mai puțin afectate de pandemie alături de Farma, Retail-ul alimentar, Sănătate&asistența socială, IT&C, Agricultură (dependentă însă de condițiile meteo), distribuitorii de energie&gaze și cei de apă& salubritate.

Rezultatul net (profit minus pierdere netă) al furnizorilor de servicii de poștă și curierat a crescut cu 77%, în comparație cu anul 2017 și a fost cu aproape 317 de milioane de lei peste pierderea din 2009, ajungând la aproape 233 milioane de lei, în 2018. Dintre cele 2.103 de companii analizate, mai mult de jumătate, 1.267 au înregistrat profit (60%), 633 au raportat pierderi (30%), restul având un rezultat nul în 2018.

Profitul net al industriei a înregistrat o creștere de 54% comparativ cu anul 2017 și  aproximativ 220% față de 2009, însumând aproape 304 milioane de lei, în 2018. Potrivit specialiștilor KeysFin, profitul companiilor a crescut și în 2019, cu aproximativ 13%,  depășind astfel nivelul de 340 de milioane de lei.

Paradoxul pieței: cea mai puțin modernizată companie din top, este în continuare lider

Poșta Română este în continuare principalul jucător din piața de poștă și curierat din țara noastră, în ciuda problemelor întâmpinate. Compania, deținută de statul român prin Ministerul Comunicațiilor – 93,5% și de Fondul Proprietatea – 6,5%, a raportat în 2018 o cifră de afaceri de aproape 1,2 miliarde de lei (24,4% din total). De remarcat că, în 2017, cifra de afaceri a acestei instituții a fost de 1,1 miliarde de lei, deci, procentual, creșterea de la an la an a fost minoră.

Situația stă total diferit în cazul Fan Courier Express SRL, liderul segmentului de curierat, care vine repede din urmă și câștigă teren de la un an la altul. Astfel, în 2018, compania cu capital privat 100% românesc a făcut afaceri de 686 de milioane de lei, respectiv 14,4% din total. Mai mult, creșterea acesteia este substanțială în comparație cu 2017 când înregistra o cifră de afaceri de 586 milioane de lei.

Podiumului este completat de Urgent Cargus SRL (425 de milioane de lei, 9% din total), TNT Romania SRL (357 milioane lei, 7,5% din total, companie care a depășit DHL în 2018) și DHL Internațional România SRL (289 de milioane de lei, 6,7%).

O prezență interesantă în top este cea a Delivery Solutions SRL (locul 10 după cifra de afaceri, companie care administrează Sameday) al cărui acționar majoritar (88%) este DANTE INTERNATIONAL SA (controlat în proporție de 80% de investitori olandezi și care gestionează la nivel local brandul eMAG). Cumulat, cele mai mari 10 companii au generat 76% din cifra de afaceri totală.

Analiza nu ia în considerare performanța unor companii precum Bringo Magazin SRL (controlată indirect de Carrefour Nederland BV) sau Glovoappro SRL (deținută de spaniolii de la Glovoapp23 SL), acestea declarând ca principal domeniu de activitate coduri CAEN aferente sectorului IT&C. Potrivit ultimelor date furnizate de Ministerul Finanțelor, cele două companii au raportat o cifră de afaceri de aproape 10 milioane de lei, în primul semestru din 2019. 

Curierii, printre cei mai productivi angajați din românia

În 2018, aproximativ 40.700 angajați lucrau pentru companiile locale de poștă și curierat, cu 5% mai mulți decât în 2017.  Pentru 2020, analiștii KeysFin preconizează un avans la peste 42.500 angajați, ca urmare a creșterii accentuate pentru serviciile de curierat.

Totodată, în ceea ce privește productivitatea muncii, piața a înregistrat un avans consistent, de 10% în 2018, reușind să obțină o medie de aproape 117 000 de lei per angajat, datorită investițiilor majore în logistică și în optimizarea activității. Rezultatul este cu atât mai relevant cu cât costul mediu per angajat a înregistrat o creștere de doar 6%, comparativ cu anul 2017, însemnând peste 37 000 de lei per angajat.

Astfel, piața serviciilor de poștă și curierat este una dintre puținele sectoare de activitate, în care productivitatea muncii a avansat într-un ritm mai accelerat decât costul mediu al forței de muncă între 2009 și 2018: 101% versus 45%. 

De pe banda întâi, în linia întâi

Pandemia a cauzat închiderea temporară a majorității magazinelor, care nu fac parte din categoria retail alimentar și mai ales a acelor unități aflate în mall-uri.  Multe dintre acestea s-au adaptat din mers și au deschis variante online ale magazinelor fizice, realizând livrări prin intermediul marilor firme locale de curierat. De altfel, și retailerii au luat măsuri pentru evitarea aglomerărilor din cadrul magazinelor, inclusiv prin redirecționarea clienților către comercianții care au magazine virtuale sau către aplicații specializate.

Principalii jucători din piața locală de curierat au făcut față avalanșei de comenzi, timpul de livrare nemodificându-se semnificativ. Mai mult, aceștia au susținut imediat, încă de la finalul lunii martie, efortul autorităților de limitare a răspândirii virusului: de la manageri zonali care monitorizează permanent activitatea din teren pentru triaj, dezinfectant atât pentru personal cât și pentru vehicule, mănuși și măști pentru curierii din zonele de carantină, la soluții noi de livrare care limitează contactul direct dintre destinatar și curier, în fața ușii sau în recepții, fără a mai fi înmânate direct, reducând sursele cu potențial de răspândire a noului Coronavirus.

De asemenea, odată cu declararea stării de urgență, care prevedea închiderea restaurantelor, a crescut considerabil numărul livrărilor prin aplicații de food delivery precum Glovo, Takeaway.com sau Foodpanda.

Cu toate acestea, nu toate platformele locale înregistrează și rezultate conform așteptărilor: Uber Eats, divizia de food delivery a gigantului mondial Uber, și-a anunțat recent retragerea din România, începând din 3 iunie, după 2 ani de activitate, reprezentanții companiei motivându-și decizia prin faptul că nu au reușit să devină lideri de piață. O parte din divizia Uber Eats a fost însă salvată de la întreruperea activității, fiind preluată de Tazz by eMAG, cu scopul de a dezvolta rețeaua de restaurante locale partenere și piața din București.

Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN aferente grupei 53: activități poștale și de curier. Toate cifrele sunt exprimate în lei iar datele au fost extrase la începutul lui 2020.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov