MĂ-NGHIT SECUNDE
Mă-nghit secunde, veşnic mă alungă
Scuipând cu silă rostul strâns în mine.
Cu şfichiul clipei aspre sau blajine
Cioplesc în piele dungă lângă dungă.
Planetele se-ntorc pe căi senine
Şi primăveri revin în noaptea lungă;
Alt fir de iarbă ţărna o să-mpungă.
Destinul meu va reveni-n destine.
Tot ce-am făcut e măsurat de Parce.
Am fost copil şi-am devenit bărbat;
Bătrân voi fi când fusul vremii toarce.
Vreau să mă schimb, dar nu mă las schimbat.
Totul revine, totul se întoarce.
Mi-e dat să pot din timp să mă abat?
(2004 – nepublicat)
UN SONET PE ZI
SONETOTERAPIE 31 – text și interpretare
15 aprilie 2020
Adrian Munteanu
https://www.facebook.com/groups/soneteadrianmunteanu/
http://www.usrbrasov.ro/adrian-munteanu/
Video: YouTube
