Arhive etichete: universul satului românesc

Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” Rupea

La 65 de km de Brașov, pe drumul ce leagă Brașovul de Sighișoara, în centrul orașului Rupea, se află  Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” Rupea. Muzeul, găzduit de o clădire istorică din sec. al XVIII-lea, recent renovată, evocă  lumea rurală din jurul localității Rupea, al cărei târg este atestat documentar din anul 1433.1

Printre puținii care au pătruns esența fenomenului folcloric de la origini şi până în prezent, în lumea adevărată a înțelepciunii și a faptelor  istorice se numără şi folcloristul Gheorghe Cernea.2

S-a născut la București în Spitalul Colţea, la 29 octombrie 1898 din părinții  Gheorghe și Maria născută Codrea – ambii în comuna Paloș, județul Târnava Mare, astăzi Brașov.2

Ani de-a rândul a cutreierat satele și orașele Transilvaniei culegând materiale și ținând conferințe despre frumusețea folclorului nostru.2

A rămas omul unei singure pasiuni: culegerea patrimoniului artistic popular, căruia i-a închinat, cu o jertfă rară, toate puterile.2

Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” Rupea  oferă vizitatorilor expoziții care-i pot ajuta să înțeleagă viața din ultimul mileniu a locuitorilor întregii zone, de la Rupea, Viscri, Saschiz și din celelalte sate învecinate.3

În decursul vieții a colecționat peste 8000 obiecte cu valoare etnografică pentru a întemeia un muzeu la Sighișoara. A rămas doar un deziderat din cauza războiului și a regimului comunist.   Meritele sale au fost recunoscute de elite ale culturii românești precum Nicolae Iorga, Tiberiu Brediceanu, Octav Suluţiu.4

Structura tematică este axată pe zona etnografică Rupea. De la primul pas în muzeu ești fascinat de spațiul generos care adăpostește costume, țesături de interior, mobilier, unelte, icoane, ceramică, toate ilustrând ocupațiile tradiționale ale locuitorilor din zona Rupea.

Pescuitul pe Olt (unelte de pescuit tradiționale, olăritul (oale, vase, căni și fragmente ceramice), sărbătoarea cununii ( Kryinemachen4, un vechi ritual agrar închinat vegetației, recoltei, prosperității oamenilor și divinității4 , un obicei săsesc desfășurat de sărbătoarea „Sfinților Petru și Pavel”5), nunta cu călărași, carul cu zestre (ritualul împlinirii existenței în universul satului românesc, secvențe din canoanele impuse prin moștenirea identității culturale, ansamblul de datini obiceiuri și credințe, portul popular), spațiile de locuit ale sașilor și românilor și băcănia sunt aspecte importante care ne fac să înțelegem, să deslușim tărâmul valorilor materiale și spirituale ale acestui neam.

Târgul Rupea, atestat documentar din 1433 a dezvoltat de-a lungul timpului, în zona centrală, o arhitectură cu destinație comercială. Aici au funcționat ateliere meșteșugărești, prăvălii și băcănii de unde oamenii din împrejurimi își cumpărau diferite mărfuri îndeosebi pentru uzul gospodăresc precum și accesorii pentru costumul românesc și săsesc.4

În actuala clădire a existat prăvălia lui Michael Falk , rămasă până astăzi în amintirea localnicilor.4

Iar dacă pașii v-au purtat în acest ținut frumos, nu uitați să vizitați și cetatea Rupea atestată documentar la 13245.

Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” Rupea – str. Republicii, nr. 191.

VIA:

1 – etnobrasov.ro

2 – Adriana Antihi – Gheorghe Cernea – folclorist, etnograf al zonei Târnavei Mari, Revista Bistriței.

3 – primariarupea.ro

4 – rupea.etnobrasov.ro

5 – rupeaturistica.ro

Video: YouTube

Credit foto: Dan Străuți

Muzeul „Vatra Hărmanului”, universul satului românesc (video și foto)

Universul satului românesc , stilul de viață, evoluția socială și culturală se regăsesc sub cupola Muzeului  „Vatra Hărmanului”.

O varietate aparte de costume populare cu semnificații spirituale, istorice și culturale te însoțesc la fiecare pas prin muzeu. Martore ale credinței, dragostei și măiestriei, costumele populare sunt o parte din ADN-ul identității noastre. Privindu-le poți să înțelegi modul de viață și de manifestare a celor care ne-au deschis calea.  Bucuria răsfățului vizual este însoțită de colecția de ouă încondeiate sau a icoanelor pe sticlă.

Războaie de țesut, unelte de uz gospodăresc, furci de tors, linguri, polițe, lavițe, capete de paturi, paturi, blidare, cuiere, rafturi, dulapuri, mese, leagănul, cuptorul pentru copt colaci sau pită, ciubere, bănci lungi cu spătar,  taburete din lemn, scaune cu sau fără spătar, lăzi de zestre sau lăzi cu suprafețe pictate (scrinul) în care se păstrau hainele sau alimentele, lepedeie înflorate (cearceafuri) din lână sau bumbac, perne ornate, vase de ceramică, costume populare, cojoace, încălțări, măștile de strigoi  se regăsesc într-un inventar bogat.

Alfabet de semne și motive ale Soarelui, Lunii, în formă de romb, cerc sau rozetă, ale crucii, bradului, spicului sau ale roții se regăsesc în formă simplă sau complexă pe mobilier, costume sau ouăle încondeiate. Compoziție magică,  arta țărănească este extinsă la cruci, troițe, pridvoare, stâlpi și rame de ferestre.

Munca, străduința și efortul celor care nu-și uită rădăcinile este de apreciat și de respectat. Neapărat trebuie să vă faceți timp și să vizitați acest loc unde te poți bucura de armonia și intimitatea casei țărănești.

Muzeul „Vatra Hărmanului” se află la 11 km-tri de localitatea Brașov – str. Pieții nr. 1, la 50 de metri de Biserica Fortificată Hărman. Adrian Micu, custode muzeu.

Video:  YouTube

Credit foto: Dan Străuți