CONAF: „Antreprenorii nu-și mai permit să suporte costul unui nou lockdown! Trebuie apăsată pedala de accelerație a vaccinării, singura metodă validată științific, care poate proteja societatea!”

Pandemia de COVID-19 a afectat serios economia României, de aceea, companiile susțin că nu vor mai rezista la încă un lockdown. Primul lockdown, instituit în primăvara anului 2020 de autorități, s-a soldat cu un impact puternic nu doar asupra vieții sociale, dar și asupra activității antreprenoriale. Suntem cu toții de acord că distanțarea fizică este necesară și imperativă pentru sănătatea întregii comunități. În egală măsură, trebuie să recunoaștem și faptul că această măsură are un efect secundar în mediul de business, devastator pe alocuri, manifestat asupra multor afaceri care se bazau pe interacțiunea cu publicul pentru a-și desfășura activitatea. De la hoteluri la restaurante, de la mici buticuri de haine și cadouri, la florării, saloane de înfrumusețare și servicii de curățătorie, companiile au fost nevoite să-și amâne strategiile pe care se bazau în mod obișnuit și să găsească, contra-cronometru, noi soluții de supraviețuire. Unele au reușit, altele nu!

În luna aprilie 2020, mediul de afaceri din România a înregistrat o scădere drastică în ceea ce privește inițiativa antreprenorială, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul de înființări de firme ajungând la cel mai mic nivel din ultimii 5-10 ani (Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului). De la începerea crizei actuale, care a afectat puternic mediul de afaceri, 22,5 miliarde euro s-au pierdut din cifra de afaceri a companiilor, un milion de oameni au intrat în şomaj tehnic şi 35.000 de companii din industria HoReCa sunt închise. În luna martie 2020, criza COVID-19 a afectat puternic inițiativele antreprenoriale, indiferent de forma juridică a acestora (SRL, PFA, II etc.), înregistrându-se scăderi de până la 74% în comparație cu anul 2019.

Conform studiului „Cum s-au descurcat companiile românești în 2020”, realizat de Association of Risk Professionals, cele mai afectate afaceri au fost cele din industria de spectacole culturale și recreative (scădere cu 37% a cifrei de afaceri), hoteluri și restaurante (minus 35%), industria extractivă (scadere de 21%), urmată de învățământ (minus 17%), industria prelucractoare și cea din sectorul de transport și depozitare. Dacă privim cu atenție cifrele, același studiu indică faptul că cei mai mari contributori la bugetul de stat au înregistrat pierderi importante ale cifrei de afaceri.

În ceea ce privește evoluția IMM-urilor, acestea au avut o scădere semnificativă a ritmului de creștere. În 2019, IMM-urile înregistrau un plus al afacerilor cu 30%, în timp ce anul trecut ele erau în scadere cu 46%. Dacă în cazul marilor companii evoluția pe industriile de mai sus indică scăderi sub 50%, nu același lucru se întamplă și în cazul IMM-urilor, care au avut pierderi de 60% sau chiar 80% în cazul industriei textile.

Sectorul IMM a fost unul dintre cele mai afectate sectoare pe timpul crizei, atât în România, cât și la nivel global. Acest lucru a determinat guvernele statelor lumii, inclusiv din România, să ia măsuri urgente pentru menținerea lor pe linia de plutire. Potrivit statisticilor oficiale, în România, trei din zece companii sunt în zona de risc, cu cheltuielile mai mari decât veniturile (Asociația Analiștilor Financiar-Bancari), însumând 850.000 de angajați (o cincime din numărul total de angajați în sectorul privat). În tot acest timp, în administrația publică și de apărare, numărul angajaților a crescut în perioada pandemică cu 42%. Dacă ne uităm la datele Ministerului Finanțelor Publice, în august 2021, numărul posturilor se cifrează la peste 1.230.000, din care în administrația publică centrală circa 780.000 și în cea locală puțin peste 450.000.

*** Pandemia a anulat cinci ani de progres

Pierderea masivă a joburilor a accentuat inechitatea globală, femeile, tinerii și angajații din sectorul informal fiind cei mai grav afectați.

Agenția ONU pentru muncă și securitate socială apreciază că, la nivel global, ar fi putut fi create 30 de milioane de noi locuri de muncă dacă n-ar fi fost pandemia. În schimb, multe firme mici și mijlocii au dat faliment sau se confruntă cu dificultăți care le amenință existența pe piață.

Cristina Chiriac, președintă CONAF, a declarat: „Șomajul nu arată și impactul asupra pieței muncii.  Adevăratul impact, mult mai dur, l-a avut reducerea programului de lucru în majoritatea afacerilor cât și disponibilizările din cauza restrângerii sau închiderii activității în perioada pandemică. Antreprenorii au obosit să își țină în viață afacerile. Deși macro economic economia crește exponențial, la nivel micro, companiile românești sunt într-o situație mult mai proastă decât în criza anterioară, datoriile ajungând la cel mai ridicat nivel din istorie, și nimeni nu știe cum vor fi plătite. Toate aceste lucruri vor exploda în următorii ani, pentru că există, economic vorbind, un decalaj de doi ani între o criză şi când încep să se vadă efectele. Ca urmare, încurajez Guvernul României să adopte măsuri ferme pentru evitarea unui nou lockdown. Mediul de business românesc și societatea în ansamblu nu-și mai permit să suporte costul unui nou lockdown care să afecteze economia. În prima parte a anului 2021, economia României a recuperat pierderea din 2020 și este în interesul tuturor să fim proactivi pentru a menține această tendință de revenire la normalitate. Cred că trebuie apăsată pedala de accelerație a vaccinării, singura metodă validată științific, care poate proteja societatea și care se află într-un raport de interdependență cu starea de sănătate a economiei românești”.

Problema în perioada pandemică o reprezintă, în continuare, forța de muncă. Pierderea locurilor de muncă din cauza pandemiei a distrus „cinci ani de progres”, subliniază un nou raport al ONU. Din păcate, specialiștii nu se așteaptă ca situația să se remedieze prea curând.

*** 2 din 10 IMM-uri s-au închis în România de la începutul pandemiei. Afacerile mici sunt de trei ori mai predispuse să rămână închise față de companiile mari

95% dintre companii au luat măsuri pentru a supraviețui crizei provocate de COVID-19, iar 90% le-au luat imediat după începerea situației de urgență. Cele mai frecvente sunt măsurile financiare, ce protejează cashflow-ul pe termen scurt și mediu, urmate de măsurile de protecție a angajaților și măsurile pentru pivotarea activității.

Două din zece IMM-uri care s-au închis în România la începutul pandemiei au rămas închise şi după 6 luni, faţă de o pondere de doar 13% în cazul întreprinderilor mari, potrivit unui studiu realizat de Mastercard în 19 ţări, care arată că afacerile mici sunt de trei ori mai predispuse să rămână închise faţă de întreprinderile mai mari.

România, ca de altfel întreaga lume, se află la 19 luni de la primul val al pandemiei de COVID, cel care a dus, în martie 2020, la decretarea primelor stări de urgență, la primele măsuri drastice de limitare a interacțiunilor, la carantina cunoscută acum în întreaga lume ca „lockdown”. După 19 luni, autoritățile nu mai au scuza unei situații noi și încă neexplorate, au văzut contestațiile, publice sau legale, au beneficiat de experiența altora și au avut suficiente pârghii pentru a interveni. 

În anul 2019, Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) împreună cu Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) lansau unul dintre cele mai ample proiecte de anvergura, „Pactul pentru Muncă”, ce a dezbătut problematica deficitului forței de muncă.

Anul acesta, din nevoia de a găsi soluții pentru revenirea la normalitate în ceea ce privește turismul, a luat naștere proiectul național „Turismul Românesc: Între impas și oportunitate!”, organizat de către CONAF alături de Alianța pentru Turism și Asociația Națională a Antreprenorilor.

CONAF este singura confederație care susține și promovează antreprenoriatul feminin și care are ca obiectiv apărarea drepturilor şi intereselor economice, sociale, financiare, juridice și culturale ale femeilor de afaceri în relaţiile cu autoritățile publice şi dezvoltarea unor relaţii de afaceri.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.