Expoziția „Atelier 17”, ediția a XIII-a, la Galeria Kron-Art

„Expoziția de pictură și grafică „Atelier 17” – Ediția a XIII – a, care se desfășoară în perioada 2-7 iunie 2025 la Galeria de Artă Kron-Art, rămâne un punct de reper pe harta culturală a Brașovului.

În cadrul expoziției expun 39 de elevi (cu vârste cuprinse între 8 -19 ani), de la secțiile de pictură și grafică coordonați de profesor MIHAELA MODÂLCĂ în cadrul Școlii Populare de Artă și Meserii „Tiberiu Brediceanu” din Brașov.

Expoziția cuprinde 95 de lucrări cu tematică diversă: natură statică, compoziție figurativă, peisaj, studiu de fragment anatomic și portret.

Tehnicile folosite sunt creion, tuș, creioane acuarelate, grafit colorat, pastel cretat și acrilic pe hârtie.

Vernisajul expoziției „Atelier 17” a avut loc joi, 5 iunie 2025, de la ora 16 la Galeria Kron-Art- Strada Postăvarului nr.18, Brașov.

Expoziția a fost deschisă de Alina Mușină, redactor și curator al expoziției „Atelier 17”.

Într-o societate hiper-tehnologizată în care Inteligența Artificială devine o amenințare tot mai pregnantă, ce activează frica și incertitudinile în ceea ce ne rezervă viitorul, arta se încăpățânează să-și păstreze statutul privilegiat și rămâne o formă de reziliență, de supraviețuire, care obligă în permanență privitorul să caute răspunsul la întrebarea firească: Încotro ne îndreptăm?

În cadrul expoziției se remarcă o serie de lucrări de pictură și grafică care confirmă acest fapt.

Melancolie, a elevei Andreea Neamțu, este o pictură care activează o galerie întreagă de personaje feminine, devenite în timp repere ale literaturii victoriene a unor autori precum Thomas Hardy, Jane Austen sau Emily Brontë. Punctul terminus este celebrul roman – „Departe de lumea dezlănțuită” (ce a beneficiat de o ecranizare de excepție în anul 2015, în regia lui Thomas Vinterberg, cu Carey Mulligan în rol principal).

În prim plan ni se dezvăluie „Femeia în roșu”, purtând o rochie voluminoasă a cărui drapaj impunător aproape că acoperă, trecând în plan secund, postura de profil a personajului ce privește din depărtare către conacul din care pare a evada, în încercarea aproape disperată a găsirii unei identități proprii. În jurul ei în tonuri de verde smarald, se remarcă un dans al copacilor, care trec în plan artistic de la lumină la umbră, alcătuind o pădure ce pare interminabilă și care oferă cadrul perfect unei rătăciri eterne, completat pentru privitor de un cer amenințător, executat în diferite tonalități ale griului.

Printr-un ansamblu de culori suprapuse în contrast, adecvate subiectului ales, eleva reușește să redea sentimentul unei melancolii dublate de zbucium și o apăsare viscerală.

Prezentă pe simeze cu lucrarea Domnița și Cavalerul, Valentina David trece dincolo de partea inițială a demersului artistic, aceea a încadrării subiectului ales într-o anumită perioadă istorică. În această compoziție cu personaje, Cavalerul păstrează o latură convențională, aceea de războinic neînfricat pregătit să o apere “cu prețul propriei vieți” pe Domnița de lângă el, înscriindu-se astfel în tiparul celebrei povești a Cavalerilor Mesei Rotunde. Cu toate acestea personajul feminin este o Guinevere modernă, al cărei gest de a-și poziționa mâna în dreptul inimii iubitului ei aduce o transformare imediată și iremediabilă. Ea devine la rândul ei o neînfricată , când vine vorba de a menține vie, vraja dragostei.

Constantin Șuteu demonstrează precizie și tenacitate în alcătuirea portretului lui Rembrandt. Originalitatea stilului său se poate observa în modul în care alege să construiască secvențial vestimentația acestuia, de la pălăria cu pană impunătoare până la întretăierea firească între drapaj și haina regală a personajului imortalizat. Nuanțele alese fac o trecere iscusită de la ocru-galben la griuri colorate greu de obținut în tehnica folosită : grafit colorat / hârtie.

Trecând mai departe la lucrări de grafică executate în creion, de un rafinament și o rigoare ieșite din comun, se cuvine a remarca două lucrări.

Prima este lucrarea de grafică a elevului Tudor Botescu Sirețeanu, care aduce în fața privitorului o parte din relația intimă a artistului cu câinele său „Bujor”, de a cărui prezență este fascinat și pe care alege să o expună publicului larg.

Lucrarea “Bujor” recompune imaginea idilică a unui câine credincios și devotat familiei din care face parte. Chipul său, exprimă prin naturalețea și spontaneitatea construcției artistice trasate în linie, prin definirea firelor de blană , aceea loialitate specifică relației speciale dintre animale și oameni.

În cazul celei de-a doua,„Natură statică” a elevei Ana-Maria Roman, se poate observa pe lângă precizia liniilor și a evidențierii elementelor, o ipostază a obiectelor cu care suntem familiari și pe care o putem încadra într-o scenă domestică. Fructele, elementul central al întregului ansamblu compozițional, trasează o linie de demarcație și devin în mod surprinzător, centrul de greutate al întregii lucrări.

Reunind o serie de lucrări speciale care se transformă pe rând, sub ochii privitorului, în mici universuri artistice greu de ignorat, Expozitia „Atelier 17” așteaptă să fie descoperită și îmbogățită cu interpretările unice, personale și diverse ale celor care vor alege cu bucurie să-i treacă pragul.”

ALINA MUȘINA – redactor și curator al expoziției „Atelier 17”

Video: YouTube