Medicament pentru orice vârstă: ,,Capsula de cultură” sau ce pot face și, mai ales, ce au făcut elevii în pandemie?

6 luni, 73 de ateliere, 420 de elevi

În perioada noiembrie 2020 – aprilie 2021, în plină pandemie, 420 de elevi, dintre care 191 proveniți din categorii vulnerabile cu risc de abandon școlar și discriminare, au fost atrași în ,,starea de bine” a proiectului ,,Capsula de cultură”.

Elevii au fost aleși din comunitățile comunelor Hoghiz, Feldioara, Prejmer și Vulcan.

Cu scopul descoperirii și promovării patrimoniului cultural și natural local dar și pentru valorizarea culturii ca ,,leac” pentru starea negativă în care se află copiii în contextul pandemiei, refuzând pasivitatea, imaginând legături online originale, prietenoase și atractive, proiectul ,,Capsula de cultură” a dedicat copiilor 73 de ateliere creative și meștesugărești !

Proiectul ,,Capsula de cultură” a fost derulat de Asociația Forums și finanțat prin programul „În stare de bine”, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

Partenerii proiectului au fost Inspectoratul Școlar Județean Brașov, Liceul ,,Petru Rareș” Feldioara, Școala Gimnazială Hoghiz, Școala Gimnazială Prejmer, Școala Gimnazială Vulcan.

Proiectul a fost realizat cu sprijinul Arhivelor Naționale ale României – Serviciul Județean Brașov și al Muzeului Județean de Istorie Brașov.

Cultura este viață ! Cultura este esență ! Cultura este călătorie !

Prima etapă a proiectului a cuprins atelierele de documentare a patrimoniului cultural în care elevii au învățat într-un mod interactiv noțiunile esențiale de patrimoniu cultural și cum se face o documentare pe teren și în mediul familial sau în cercul de cunoscuți, rezultatul concret fiind o listă bogată de ,,comori” locale realizată de copii.

Micuții ,,cercetători” au avut ca suport un ,,îndrumar” metodogic elaborat de specialiștii proiectului, un caiet de educație culturală, original și atractiv, realizat după un concept al managerului cultural Nicolae Pepene, cu o ilustrație personalizată, desenată de artistul Octav Ungureanu.

Au urmat atelierele online de desen, ținute chiar de ilustratorul Octav Ungureanu. După o introducere în universul graficii, fiecare copil participant la atelier a învățat să deseneze un monument istoric din propria localitate și un personaj istoric, avându-l ca model pe Brăduț, ,,ghidul” proiectului nostru, ,,îmbrăcat” grafic în dac, roman, cavaler teuton, meșter medieval, țăran, nobil și chiar… tătar. Astfel, pe lângă sublinierea importanței/ semnificației monumentului desenat, copiii au învățat, desenând, informații despre stilul arhitectural și alte elemente de patrimoniu pe care nu le ,,vizualizaseră” anterior. Totodată, ei au învățat care sunt etapele în desenarea unui personaj.

În cadrul atelierelor de proiectare și modelare 3D, 48 elevi, dintre care 20 de elevi aparținând grupurilor vulnerabile, au dobândit primele cunoștințe despre geometria spațială și instrumentele de lucru în modelarea 3D și au învățat să interpreteze grafic arhitectura istorică locală. Cunoștințele dobândite de elevi au fost folosite pentru desenarea 3D a unor elemente de arhitectură și, în final, la realizarea planului 3D pentru un ,,suvenir” sub formă de breloc, inspirat din sigla Capsulei de cultură, un micuț ,,templu” 3D realizat de fiecare participant la curs. Coordonatorul cursului de arhitectură 3D a fost arh. Irina Stoican.

Chiar dacă au fost ținute online, atelierele meșteșugărești au ,,țesut” legături frumoase cu copiii participanți datorită ambiției, pasiunii dar mai ales îndemânării cu care și-au făcut ,,temele”.

La atelierele de podoabe, copiii au învățat să-și facă brățări cu motive tradiționale. Apoi, în premieră într-un mod adaptat mediului online, alți copii au deprins noțiunile de bază specifice meșteșugului țesutului în casă, iar rezultatele finale ale muncii lor au fost semne de carte.

Primăvara a adus și atelierele de descoperire a patrimoniului natural. Au fost ateliere de ,,recunoaștere” și evaluare în teren a patrimoniului natural local, îndrumate de specialiștii Centrului de educație Schubz. Astfel, copiii au obținut o imagine unitară și întreagă a hărții ,,comorilor” comunităților lor și a legăturii dintre cultură și natură cu responsabilitățile reale pe care trebuie să le cunoască fiecare membru al comunității, începând chiar de la vârsta școlară.

În final, în atelierele de scenografie, elevii au ,,trasat” coordonatele fiecărei ,,capsule de cultură”, acordând jocurilor, bineînțeles, cea mai mare importanță. Rezultatul a fost câte un spațiu cultural-educativ prietenos, atractiv, interactiv, vioi, deschis și simpatic în fiecare din școlile-partenere, pregătit să fie la dispoziția tuturor elevilor din momentul mult doritei reveniri la normalitatea școlară.

Nicolae Pepene, managerul proiectului ,,Capsula de cultură”:

,,Sute de familii au avut o stare de bine văzându-și copiii nerăbdători să deschidă calculatoarele si tabletele pentru a participa la atelierele proiectului, pentru a intra într-o Capsulă de cultură virtuală în care au dobândit abilități și cunoștințe greu de accesat și în vremuri normale.

Sute de copiii au avut o stare de bine descoperind o Capsula de cultură prietenoasă, în care cu răbdare și pasiune au fost învățați să descopere comorile de lângă ei, din comunitatea lor, să înțeleagă ce înseamnă cultura și faptul că ei sunt parte din ea, fără deosebire; în care au învățat să modeleze, să deseneze sau să meșteșugărească.

De fapt, pentru noi toți cei implicați în acest proiect, stare de bine a înseamnat mai ales pasiunea și ambiția cu care toți copiii au vrut să-și ducă la bun sfârșit lucrările din cadrul activităților (desene, piese 3 D, podoabe sau semene de carte țesute), încântarea să ne spună și să ne arate câte locuri frumoase există în satele lor, și altele decât cele de pe hărțile turistice, și, nu e de uitat acest aspect, chipurile lor zâmbitoare, relaxate, mulțumite, după ce munca lor a fost apreciată de noi.

Apoi, prin criteriul selecției copiilor, starea de bine a Capsulei de cultură a fost transmisă în comunitate mai ales celor care au nevoie nu doar să li se spună ci și să li se arate prin fapte că da, ne pasă de voi și venim lângă voi pentru a susține educația copiilor, iar faptul că am ajuns în casele lor și în vreme de pandemie cred că a fost și este o dovadă serioasă că ne-am dorit cu adevărat să împărtășim cu ei starea noastră de bine”.

prof. Gabriela Suciu, director Liceul ,,Petru Rareș” Feldioara:

,,Un proiect serios, cu o abordare creativă și originală a patrimoniului local, la care copiii au participat cu mare bucurie”.

prof. Nicoleta Oprea, director adjunct Școala Gimnazială Vulcan:

,,Un proiect minunat de care ne-am bucurat cu toții, de la mic la mare. Ați adus zâmbete pe buzele copiilor !”.

prof. Cristina Sălăjean, profesor coordonator Școala Gimnazială Hoghiz:

,,A fost un proiect care în aceste vremuri grele ne-a unit și ne-a dat o stare pozitivă. Mai mult, au fost activități în care capsula de cultură s-a extins la familii întregi, pasiunea și ambiția cu care copiii s-au implicat câștigând și interesul și apoi implicarea părinților și bunicilor”.

prof. Roxana Mîzgaciu, profesor coordonator Școala Gimnazială Prejmer:

,,În această perioadă dificilă pe care o traversăm proiectul ,, Capsula de cultură” a fost pentru mine «o gură de oxigen».  Obișnuită să desfășor în cadrul Centrului de Informare și Documetare al școlii diverse activități cu elevii, dintr-o dată restricțiile mi-au luat această bucurie. Astfel proiectul a  reușit să îmi mențină vie activitatea de profesor documentarist. Personal, am învățat lucruri frumoase și interesante de la persoane cu o înaltă pregătire profesională pe care cu siguranță le voi transmite și altor generații de elevi”.

Proiect derulat de Asociația Forums și finanțat prin programul „În stare de bine”, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

Video: YouTube

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.