Arhive etichete: Balada

Adrian Munteanu: „LA MARGINEA LUMII (Baladă pentru nașterea lui Pătruț)”

În tinerețe, înainte de 89, eram directorul Clubului Cultural al celebrei uzine Steagul Roșu din Brașov.

Atunci, printre altele, m-am hotărât să construiesc un spectacol de teatru poetic. Ideea a încolțit mai întâi firav, ca o mlădiță căreia nu-i știam suișul. Apoi, pe măsura orelor atinse cu mirare, din tulpina încă nesigură a început să se înalțe și să se întărească lujerul, devenind trunchi de arbore tânăr dar tot mai viguros. Copacului îi creșteau crengi ample pe care le puteam îmbrățișa cu aceeași senzație de trăinicie. Gândul de început, ideea devenită arbore era să parcurg tot felul de antologii de poezie populară, ca să descopăr variante din Transilvania ale baladei Miorița. Mă atrăgea tare noutatea formulei, deosebirile față de varianta Alecsandri, cu specificul așezărilor ardelene, cu inovația în expresie a țăranului de la munte.

Pe măsură ce extrăgeam secvențe care mi se păreau fertile, se mai urzea un înveliș, al imaginii pe care o vedeam deja înălțată pe scenă.
Spectacolul se construia odată cu textul. L-am numit „La marginea lumii”.
L-am jucat împreună cu un tânăr apărut pe neașteptate din magma uzinei constructoare de camioane. Vroia să joace teatru. I-am intuit imediat calitatea, una mai presus de cele pe care le găsești de obicei prin preajmă.

Îl chema Zoltan Octavian Butuc. Avea să devină, peste câțiva ani, actor profesionist.
Iată-l acum pe Zoli Butuc, la 50 de ani, interpretând singur textul nostru din tinerețe, la Chișinău, ca invitat al excepționalului band al lui Vali Boghean.

Pentru știința sau deliciul unora dintre voi, am adăugat textul în ataș. Poate-l vom publica într-o revistă interesată de începuturile noastre.

Recital de poezie populară alcătuit de ADRIAN MUNTEANU
după variante din Transilvania ale baladei „Miorița”.

Pe-un picior de munte-n sus
Grea turmă de oi s-o dus
Colo-n josu, mai în jos,
Grea turmă de oi s-o-ntors
Colo-n jos de șesurele
Grea turmă de oi se vede.

Colo sus, la munte
Neaua-i de-un genunche.
Colo jos, la vale
Neaua-i și mai mare….

Întorcu se-ntorcu…întorcu se-ntorcu…

Pre munții cei mari
Sunt trei păcurari…
Unu-i mai strinuț
Ce-l cheamă Pătruț.

Trei păcurărei
La trei stâni de oi
Unu-i strinărel
Doi îs frățiori
Mult se gomonesc
Și se sfătuiesc
Pe cel strinărel
Cum l-or omorî,
Cum l-or potopi.

Pe strin să-l omoare –
Moarte de topoare –

Oile toate păștea
Numai oaia
Nici nu bea, nici nu mânca,
Numai sta și tot ofta.
– Ce nu paști, ce nu mănânci,
Numai după mine plângi?
– Cum oi bea, cum oi mânca,
Cum ți-au făcut legea ta?
Spânzura-te-or, anina-te-or,
Ori capul luați-l-or (bis)

– Dragi frătuții mei,
Nu mă omorâți,
Că și eu voi da
Turmulița mea.
– Nouă nu ne trebe,
Că și noi avem
Turmă ca și-a ta.
– Dragi frătuții mei,
Nu mă omorâți,
Că eu vouă voi da
Pușculița mea.
– Nouă nu ne trebe,
Că și noi avem
Pușcă ca și-a ta.
– Dragi frătuții mei,
Nu mă omorâți,
Că eu vouă vă dau
Fluierașul meu.
– Nouă nu ne trebe
Că și noi avem
Fluier ca și-al tău.

– Voi, ortacii mei,
Păcurari la miei și la mândre oi
Care dintre voi
Doriți a rămâne,
De azi ori de mâne,
Și pe al meu țol
Și-n al meu ocol,
Care vă gândiți
Să mă d-omorâți,
De mi-ți omorî,
De mi-ți potopi,
Eu vă rog așa:
Groapa să mi-o sape
Și să mă îngroape
În târla de oi,
Să dorm printre voi,
Coperit cu ploi.
Să dorm colo șa,
Coperit de nea
În mijloc de stână
Ca să am hodină,
În țărcuț de miei,
Nicicând să nu piei
De dintre ai mei.
Toporașul meu
Mie să mi-l puneți în mâna de-a dreapta.
Fluierița mea
Mie să mi-o puneți în mâna de-a stânga.
Când ploaia-o ploua
Toporul meu a tăia,
Când neaua va ninge
Fluiera va zice,
Oile vor plânge
Prin pădurea rară
Cu inima-amară,
Prin pădurea deasă
Cu inima arsă.

Și vi-ți d-întâlni
O mamă bătrână
Cu cârpă de lână,
Lacrimi lăcrămând,
Păru-și despletind,
De fiu întrebând.
Aceea-i maica
Și ea v-o-ntreba:

– N-ați văit, văit,
Nu mi-ați întâlnit pe al meu Pătruț?
Cu păr, firicele
Ce scapăt ca stele,
Cu dor și cu jele
Pe zilele mele,
Dulce la privire
Și frumos la fire?
– Voi spuneți așa:
Că neaua o nins,
Drumu mi l-o-nchis
Și nu pot veni
Până s-o topi.

– Da, noi l-am văzut
Aici, mai napoi,
Tot vânzând la oi,
La târguț la beci
Vânzând la berbeci
Și-acolo-s pe veci.
– Și l-am mai văzut
Numărând la bani
Pe aripa șubii,
La lumina lunii,
La marginea lumii.

Da, noi l-am văzut,
Mergând spre trecut

– La lumina lunii,
La marginea lumii!

Video: YouTube

Lansare de carte: „Balada”de Adrian Lesenciuc

EDITURA CREATOR, alături de partenerii săi, vă invită la evenimentul de lansare a romanului semnat de ADRIAN LESENCIUC, cu prefață de Gabriel Croitoru și postfață de Vlad Rădescu:

Romanul „Balada” este scris de Adrian Lesenciuc, descendent din familia Golembiovschi-Porumbescu. Povestea acestei familii, în parte ilustrată prin filmul românesc Ciprian Porumbescu (1973), regizat de Gheorghe Vitanidis, cu Vlad Rădescu și Emanoil Petruț în rolurile lui Ciprian și Iraclie, este dusă mai departe, la fel cum ecourile cântecelor marelui compozitor român sunt amplificate mereu.

Ca element inedit, celebra compoziție, Balada, însoțește acest roman ce ilustrează una dintre cele mai frumoase povești de dragoste din literatura română și poate fi ascultată accesând codul QR tipărit pe copertă.

„Salut apariția „Baladei” lui Ciprian Porumbescu, carte scrisă cu mult har de către unul dintre descendenții familiei. Nu e numai o carte pe care o citești cu plăcere, ci este povestea adevărată a unuia dintre cei mai cunoscuți compozitori români, care, chiar dacă s-a mutat între Îngeri mult prea devreme, a rămas în conștiința tuturor românilor drept cel care a scris melodiile cele mai cunoscute, alături de cele ale lui George Enescu.” Gabriel Croitoru.

Miercuri, 14 octombrie 2020, ora 16:00. Terasa din fața sediului Uniunii Scriitorilor din România. Clădirea Teatrului „Sică Alexandrescu” Brașov (intrarea str. Vlad Țepeș).

„Am cunoscut Bucovina în urmă cu aproape jumătate de secol(!), ca protagonist al filmului Ciprian Porumbescu – regizat de Gheorghe Vitanidis, binecuvântată fie-i și lui memoria – și pentru mine paginile cărţii se mistuie în amintirile adolescentului care la nici 20 de ani debuta într-o creaţie cinematografică pe care nu are cum să o uite. Scriitorul Adrian Lesenciuc reface cu atâta dragoste de adevăr timpul lui Ciprian și al tatălui său, Iraclie, al întregii familii, al celorlalte personaje, de parcă ar fi fost parte din echipa de filmare sau, mai miraculos, ar fi fost prezent la evenimentele și frământările celor de acum 150 de ani, contemporani cu marele muzician.” Vlad Rădescu

Adrian Lesenciuc, n. 21 august 1975 la Câmpulung Moldovenesc, este un poet, prozator, critic literar și eseist stabilit la Brașov. A debutat cu poezie în 1998 și a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România în 2000. Din 2013 este președintele Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor, iar din 2017 redactorul-șef al Revistei Literare Libris. A publicat numeroase cărți, printre care: Postmodernitatea. Un posibil model de structurare a mozaicului a-valoric, eseu (Ed. Antet, 2005); Moartea noastră cea de toate zilele, roman (Ed. Minerva, 2008); Cartea de apă. Cu Borges, privind râul, poezie (Ed. Cartea Românească, 2016); Cimitirul eroilor, roman (Libris Editorial, 2017); Limbile vântului, roman (Ed. Cartea Românească, 2018); gEneida, poezie (Ed. Școala Ardeleană, 2019). Cimitirul eroilor a fost distins cu Premiul „Romanului anului 2017-2018” la Colocviul Romanului Românesc Contemporan (2018), Limbile vântului a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din România (2019), iar pentru gEneida (în manuscris) i s-a decernat Marele Premiu „Octavian Goga” la festivalul omonim (2017). În curs de apariție de Editura Creator: romanul „Diez”.

Invitați, alături de autor:
– Simona Preda, istoric și critic literar, jurnalist cultural;
– Laurențiu-Ciprian Tudor, poet și jurnalist cultural;
– Cristian Muntean, pr. profesor și scriitor;
– Virgil Oniță, administrator Grup Libris.

Program artistic susținut:
– Grupul vocal Anatoly: Andrada Mureșan (alto), Gabriel Baciu (tenor I), Ciprian Cucu (tenor II), și Marius Modiga (bas).
– Violonistul Bogdan-Alexandru Costache, Filarmonica Brașov.

Moderator: Dana Anghelescu, manager Editura Creator. Volumul este disponibil în Librăria Șt. O. Iosif și pe Libris.ro. Echipa Editurii Creator.

“Balada, un secol de muzica” în cadrul “Turneului International Stradivarius”

Cele mai inspirate creații ale muzicii clasice românești. Cea de-a XI-a ediţie a ”Turneului Internațional Stradivarius ”,”BALADA, UN SECOL DE MUZICĂ” este gata de lansare. În perioada 9 mai – 11 iunie 2018, vor avea loc 17 concerte în România și o serie de concerte în străinătate, un adevărat regal muzical care face din turneul Stradivarius unul dintre cele mai așteptate evenimente culturale ale anului.

Cel mai cunoscut violonist român contemporan, Alexandru Tomescu, întrunește, în conștiința publicului, amprenta unei vocații și a unui destin artistic, dublate de o energie puțin obișnuită pentru a le traduce în faptă, și, în plus, cu șansa de a cânta pe *Vioara Stradivarius Elder-Voicu*.

În acest an dedicat Centenarului Marii Uniri, alături de pianista Angela Drăghicescu, Alexandru Tomescu prezintă, în premieră, cele mai valoroase și apreciate creații ale muzicii clasice românești dintr-un secol, aparținând lui Enescu, Porumbescu, Lipatti, Jora, Nottara, Olah, Capoianu sau Mircea Chiriac.

Spectacolul muzical al Turneului Internațional Stradivarius 2018, aduce în fața publicului un aranjament muzical special, unic pentru vioară, pian și cor al *Baladei* lui Ciprian Porumbescu, cu participarea extraordinară a Corurilor Naționale din programul Cantus Mundi și Corului de Copii Radio, aranjament realizat de Maestrul Grigore Cudalbu.

În seria concertelor, Turneul va ajunge la Filarmonica Brașov în data 11mai 2018 și va începe de la ora 19.00.

Turneul va continua în străinătate în Belgia, Franța, Italia, Spania, Suedia, USA. Totodată, pe 20 mai va avea loc și un concert la Casa lui George Enescu, Mihăileni,Botoșani, un proiect social și educațional în care violonistul este implicat din 2015.

Proiect dedicat Centenarului Marii Uniri ”BALADA, UN SECOL DE MUZICĂ”este o oportunitate de a ne aminti și celebra cele mai importante și unice momente ale națiunii noastre, Iar Turneul Internațional Stradivarius 2018, ca ‘brand cultural național’, își dorește să prezinte cele mai valoroase și inspirate creații ale muzicii clasice românești, creații care trăiesc peste timp și inspiră generații de muzicieni la nivel mondial.

Repertoriul propus publicului în acest an este un regal muzical, de 70minute, care cuprinde piese unice și valoroase din creațiile lui Mihail Jora – Mica suita, Dinu Lipatti – Tema cu variațiuni din Sonatina op.1, George Enescu –Legenda, George Enescu –Aubade, George Enescu – Hora Unirii, Nottara –Siciliana, Mircea Chiriac –Serenada, Dumitru Capoianu –Habanera, Tiberiu Olah –Sonatina, Ciprian Porumbescu – Balada cu cor, aranjament Maestrul Grigore Cudalbu.

O dominantă a profilului de artist al lui Alexandru Tomescu este abnegația de a duce marea muzică către oamenii obișnuiți și de a dedica activității caritabile o parte însemnată din evenimentele muzicale în care evoluează. Artistul e vizibil însuflețit de pasiunea cauzelor nobile și prezența lui pe scena publică românească se distinge odată mai mult prin acest altruism.

Turneul Stradivarius 2018 susține o cauză socială și de interes public – „Sunet pentru sănătatea copiilor”, derulată de ONG-ul Life Educational for All,care se preocupă de dotarea cu audioteci a saloanelor pentru copii din spitalele din ţară, dar și cu aparatură electronică tv, dvd player, audioplayer, căști, dvd, cd-uri, cu jocuri, instrumente muzicale pentru copii, cărți de desenat și de citit și diverse consumabile (carton colorat, hârtie creponată, plastilină etc).

„Ca în fiecare an, aștept cu mare bucurie si nerăbdare reîntâlnirea cu publicul iubitor de muzică și de frumos, la concertele Turneului Stradivarius! Anul acesta vom sărbători cu toții Centenarul, așa că muzica românească este mai aproape de inima noastră ca oricând. Voi cânta, împreună cu pianista Angela Drăghicescu, lucrări spectaculoase semnate de Lipatti, Jora, Enescu si alții, iar momentul surpriză al serii va fi întâlnirea, în fiecare oraș, cu coruri din rețeaua națională Cantus Mundi – pentru a cânta împreună celebra Baladă de Ciprian Porumbescu. Este piesa pe care am îndrăgit-o încă din copilărie. Am visat mulți ani la această întâlnire magică – a sunetului viorii cu puritatea vocilor de copii – mă bucur că acum o pot împărtăși românilor  și lumii întregi!” spune Alexandru Tomescu.

Tomescu a ales România, propunând publicului, an de an, în concerte live, fără pauză și fără partitură – cele mai ample și dificile integrale pentru vioară solo – Paganini, Ysaÿe, Bach.

Angela Drăghicescu – Apreciată de presa internatională ca o pianistă „elegantă și spectaculoasă“ (New York Times) demonstrând“…o suplețe a artei acompaniamentului, cu totul inedită”(Frettabladid, Islanda), pianista și-a stabilit rapid o reputație internațională ca unul dintre cei mai importanți tineri pianiști originari din România.

Din vasta literatură camerală a susținut în recitaluri programe ce acoperă atât repertoriul clasic, cât şi creația modernă şi contemporană. Debutul sau la Carnegie Hall (Weill Recital Hall) a promovat muzica compozitorului contemporan William Bolcom, câștigător al premiului Pulitzer si a două premii Grammy, întorcându-se pe marea scenă din nou în 2017, pentru a prezenta premiera americană a sonatinei pentru vioară și pian a marelui pianist, Dinu Lipatti.

A interpretat pe marile scene ale lumii și piese ale marilor compozitori de secol XXI precum Augusta Read Thomas și Donald Grantham și a colaborat cu compozitorii William Bolcom, John Corigliano, Dan Welcher și John Mackey. Un pedagog pasionat, în prezent ocupă funcția de professor universitar de pian și muzică de cameră la Universitatea din Alabama (SUA), iar anterior a ocupat postul de conferențiar universitar la Universitatea din Puget Sound (Seattle), lector la Conservatorul din Seattle, professor asociat la Washington University si Seattle Pacific University.

Este pianist coordonator de programe muzicale pentru distinsa serie Embassy Series din Washington DC, care lucrează îndeaproape cu oficialii Departamentului de Stat American și internațional unul din acompaniatorii oficiali ai concursului George Enescu.

Sursa: comunicat remis La pas prin Brașov