Arhive etichete: Costum tradițional

FCTF lansează „Acasă, la origini”, proiect-mărturie despre apartenenţa la o cultură tradiţională de excepţie

Fundaţia Comunitară Ţara Făgăraşului a lansat un proiect-mărturie despre apartenenţa noastră la o familie, un neam și o cultură tradiţională extrem de bogată şi variată în zonele specifice Ţării Făgăraşului. Parte dintr-o idee mai amplă, ediția din acest an a Zilei Universale a Iei pune în centru fotografia ca eveniment, ca celebrare, ca artă. Invităm pe toţi doritorii să participe la crearea celei mai mari expoziții naționale online.

CUM ne organizăm în Țara Făgărașului?

Vă propunem crearea albume ale comunității (familia, un grup căruia aparțineţi sau satul dumneavoastră) și un album al Țării Făgărașului (ce le va cuprinde pe toate cele realizate de comunități) și care va face parte din albumul național pe care îl pregătește comunitatea La Blouse Roumaine. Avem nevoie de: fotograf (pe cont propriu sau într-o caravană pe care o vom organiza în perioada următoare), lider de comunitate (persoană care își dorește să se implice pentru comunitatea din care face parte, identifică oameni şi promovează proiectul, organizează comunitatea pentru o eventuală ședință foto), partener de promovare, subiect – „manechin viu, autentic” (dispus să îmbrace cele mai valoroase haine de zestre și „să stea la poză”) şi grafician (care să ajute cu editarea pozelor sau designul materialelor promoționale).

CUM fotografiem?

Vom face fotografii în fața casei, a clădirii unde locuiţi, la poartă, în grădină, pe prispă, la fântână, într-un parc din apropiere sau oriunde înseamnă ACASĂ pentru fiecare. Trebuie să purtați o ie, o cămașă sau, de preferat, întreg portul tradițional și autentic, lăsând astfel o moștenire valoroasă generațiilor următoare.

CÂND?

Fotografiile vor fi realizate înainte de Ziua Universală a Iei, dar nu pot fi publicate decât începând cu 24 iunie 2020. Dacă, din diverse motive, nu puteți finaliza fotografiile până pe 24 iunie, lăsăm proiectul deschis toată vara, până pe 15 septembrie. Intenția noastră este crearea unui album online al Țării Făgărașului, care să cuprindă albumele tuturor comunităților participante și, la final, să realizăm o expoziție și un album, în print, de zestre contemporană.

CINE participă?

Se poate înscrie orice doritor din zona Ţării Făgăraşului, fiecare bunică ce are-n şifonier un costum tradiţional bine păstrat, poate cu povestea dobândirii lui, fiecare nepot mândru de moştenirea primită sub forma unor haine-document de la înaintaşi; poate participa orice asociaţie, grup de iniţiativă, fundaţie, precum şi fotografii pasionaţi de bine şi frumos, dar şi fiecare individ care are un costum tradiţional care îi spune lui, înainte de toate, o poveste de suflet.

Avem înscrişi, deocamdată, comunitățile din: Mândra, Sebeș, Șercaia, Ileni, Dăișoara, Copăcel, Lisa, Șona, Râușor, Drăguș precum și Grupul Șezători în Țara Făgărașului.

Te ALĂTURI?

Înscrie-te aici. Detalii la email office@fundatiactf.ro.
Pentru a urmări desfăşurarea proiectului, ne puteţi fi alături pe site sau pe pagina de Facebook ori hashtag-urile #acasalaoriginiTaraFagarasului şi #tarafagarasuluieacasa.

Foto document din colecțiile Muzeului Țării Făgărașului „Valeriu Literat”. Familia văduvei Ana Jiga din Beclean.

Autor: Atelier Foto Făgăraș, 1915

 

Mama Eta

Zilele acestea s-au împlinit 4 ani de când bunica mea nu mai este însă o port mereu în suflet și în gând pentru că era o Zână bună. Nepoții nu îi spuneau Bunica ci Mama Eta, de la numele Saveta. Conjunctura din săptămâna încheiată – mă refer la sărbătoarea Unirii Mici, la evenimentele de la Muzeul Județean de Istorie Brașov dedicate Reginei Maria și la șezătoarea de la Casa Junilor – m-a determinat să îi dedic episodul de astăzi al Clipei de emoție. Evenimentele enumerate au avut ca numitor comun costumul popular, care face parte din moștenirea noastră culturală.

Pentru că iubea poporul căruia îi era regină şi pentru că fusese fascinată de tradiţiile acestuia, Regina Maria a României (1875 – 1938) a purtat cu mândrie costumul popular românesc.

Bunica mea, născută în 1922 și-a cusut și țesut propriul costum, așa cum făceau fetele și femeile în timpurile acelea. Astăzi readucem în actualitate motivele tradiționale la șezători sau alte tipuri de întâlniri și le coasem pe ii sau pe articole moderne.

În anul centenarului Marii Uniri de la 1918 am găsit potrivit să onorăm memoria înaintașilor, îmbrăcând costumul tradițional românesc, la Balul Unirii Mici organizat de Societatea Junilor Brașovecheni. Și pentru că a îndrăgi și a promova ceva înseamnă în primul rând a îl cunoaște, iată descrierea celor două costume din imagine:

În partea stângă este varianta feminină a hainelor românești din Șcheii Brașovului, respectiv costumul purtat de Lia Stănescu compus din: ciupag – o cămașă de borangic cu mâneci largi, prinse la încheieturi cu pumni – manșete din catifea brodate cu fir auriu, o fustă de brocart denumită sucnă sau sumnă și un laibăr din același material. Ca podoabă, un brâu cu paftale și nafte din argint aurit, prins cu o panglică cu rol decorativ.

În partea dreaptă regăsim costumul bunicii, provenit de pe Valea Târnavelor, la limita județelor Mureș și Sibiu, compus din: ie cu cheițe cusute, rochier, peste care sunt prinse foițele, cea din față terminată la partea inferioară cu ciucuri iar cea din spate cu cipcă – dantelă lucrată manual și o panglică tricoloră la brâu. Este o onoare pentru mine să îl port!

Sursă foto „Costum tradițional”, la Balul Unirii 2018: Societatea Junilor Brașovecheni