Arhive etichetă: fotografia

Vernisajul expoziției ,,Portretul unei țări. România Mare în fotografiile lui Hoppé”

Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului vă invită vineri, 25 octombrie 2019, orele 18:00, la vernisajul expoziției ,,Portretul unei țări. România Mare în fotografiile lui Hoppé”, care va avea loc la sediul din Piața Sfatului nr. 15 și poate fi vizitată la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, în perioada 25 octombrie 2019 – 15 februarie 2020.

Emil Otto Hoppé a fost unul dintre cei mai importanți fotografi în prima jumătate a secolului douăzeci. Născut în Germania și educat inițial ca desenator după natură, Hoppé s-a apucat de fotografie în 1902 și s-a mutat la Londra unde, anul următor, a devenit membru în Societatea Regală Fotografică, epicentru al fotografiei de artă.
În iulie 1923 Hoppé ajungea în București, unde a întreprins, timp de șase săptămâni, un studio etnografic și tipologic al populației și culturii României. Aici a încercat să-i observe pe români în rolurile lor tradiționale și să exploreze în profunzime ideile sale despre definirea identității naționale.

Hoppé a prezentat diversitatea culturii românești, ilustrând specificitatea costumului tradițional, a obiceiurilor și ceremoniilor de pe întinsul țării și bogăția monumentelor istorice, biserici, moschei și sinagogi.

Prezentarea în expoziția de față și în catalogul însoțitor a selecției de fotografii românești din Arhiva Hoppé de la Curatorial Assistance din Pasadena, California, este o premieră pe plan mondial deoarece aceste imagini nu au fost vreodată expuse public și nici nu au părăsit, de 95 de ani, portofoliul fotografului apoi s-au rătăcit în Biblioteca Mansell din Londra, unde autorul le-a vândut în 1954.

 

VIA: pagina evenimentului

Ziua Mondială a Poștei – 9 octombrie

În 9 octombrie 1874, la Berna, 22 de țări au semnat actul de constituire a Uniunii Poștale Universale (UPU). România a fost una dintre ele, în condițiile în care Poșta Română exista deja de 12 ani. În cei peste 150 de ani de existență, Poșta Română a marcat substanțial societatea românească.

Ziua Mondială a Poștei a fost declarată oficial în cadrul Congresului Uniunii Poştale Universale, desfăşurat la Tokyo, în 1969.

Scopul marcării acestei zile este de a conştientiza rolul sectorului poştal în viaţa oamenilor şi a societăţilor de afaceri, contribuţia sa la dezvoltarea socială şi economică a ţărilor. De asemenea, să încurajeze statele membre ale Uniunii Poştale Universale să întreprindă programe prin care să transmită mesajul lor şi să facă cunoscute activităţile lor în rândul publicului şi a mass-media la nivel naţional.

În fiecare an, peste 150 de ţări sărbătoresc Ziua Mondială a Poştei

Administraţiile poştale lansează emisiuni filatelice dedicate acestei date sau noi servicii poştale, organizează festivităţi şi evenimente speciale, conferinţe şi seminarii cu specific poştal şi filatelic. Alte activităţi includ postarea de afişe în oficiile poştale şi în alte locuri publice, zile ale porţilor deschise la oficii poştale, centre de e-mail şi muzee poştale, organizarea de activităţi recreative culturale, sportive şi altele.

Serviciul poștal rămâne cea mai mare rețea fizică din lume și o infrastructură fundamentală care permite ca largi segmente ale economiei să funcționeze.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Poștei, în incinta Oficiului Poştal Braşov 1, s-a deschis expoziţia ,,Fotografia – între album de familie și document istoric”, curator: Ovidiu-Constantin Savu.

Video: YouTube

Credit foto: Dan Strauti

Fotografia – între album de familie și document istoric

CNPR – Sucursala Braşov şi Muzeul ,,Casa Mureşenilor” Braşov vă invită miercuri, 9 octombrie 2019, ora 12:00, cu ocazia Zilei Mondiale a Poștei, în incinta Oficiului Poştal Braşov 1, situat pe str. Nicolae Iorga nr. 1, la deschiderea expoziţiei Fotografia – între album de familie și document istoric, curator: Ovidiu-Constantin Savu.

Expoziția prezintă un scurt istoric al fotografiei și al evoluției sale. Sunt prezentate cărți poștale ilustrate cu Brașovul vechi, cu unele din monumente istorice ale orașului care nu mai există astăzi. Astfel, iată, fotografia veche devine document istoric.

Prezentul demers imagistic face parte dintr-un proiect mai vechi prin care ne dorim prezentarea către publicul larg a patrimoniului lăsat moștenire de „Dinastia culturală a Mureșenilor”.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 9 octombrie-31 decembrie 2019.

Imagine: Muzeul ,,Casa Mureşenilor” Braşov

VIA: Muzeul ,,Casa Mureşenilor” Braşov

Expoziția „Un secol de artă brașoveană. 1815-1918”

Expoziția „Un secol de artă brașoveană. 1815-1918” prezintă evoluția centrului artistic brașovean în secolul XIX și la începutul secolului XX, perioadă de tranziție spre modernitate. Din primele decenii ale secolului XIX ne este cunoscută cu certitudine activitatea unui singur artist local, Georg Gottlieb Schnell (1791-1843), profesor de desen la Şcoala Medie Evanghelică. Absența artiștilor brașoveni a fost suplinită de artiștii călători: Andreas Benedict Höflich (1838), Adalbert (Béla) Schäffer (1838-1839), Karl Diehl (1842-1843), Isidor Neugass (1845-1847), Johann Nepomuk Horrak (1847) și Wilhelm Berg (1847).

La mijlocul secolului XIX revin de la studii și încep să-și desfășoare activitatea în oraș doi artiști brașoveni, Mișu Popp (1827-1892) și Wilhelm Kamner (1832-1901), iar pentru câțiva ani (1846-1849) a fost activ la Brașov și Constantin Lecca (1807-1887), fiul unui fruntaș al negustorilor brașoveni. Cei trei artiști au marcat evoluția artei brașovene, dezvoltată sub semnul clasicismului academist, modulat de influența stilului Biedermeier și a romantismului, devenit orientarea artistică dominantă până spre sfârșitul secolului XIX.

Vernisajul expozitiei:

În a doua jumătate a secolului XIX s-au stabilit la Brașov pentru o perioadă și alți artiști: Atanasie Istrătescu (1840-1868), Anton Fiala (1847-1861), Samuel Herter (1853-1879), Eduard Fritsch (1854-1857) și Csillági István (1869-1871). În a doua jumătate a secolului XIX pictura și fotografia au coexistat și au interferat la Brașov, fiind mijloacele prin care burghezia își afirma statutul social. Unii artiști au activat simultan în calitate de pictor și fotograf (Samuel Herter, Eduard Fritsch).

Spre sfârșitul secolului XIX arta brașoveană s-a diversificat. Începuturile peisagisticii moderne se leagă de activitatea lui Wilhelm Kamner și Mișu Popp. Începând din 1888 își va desfășura activitatea în oraș Elena Mureșianu (1862-1924), prima femeie artist profesionistă din spațiul cultural românesc. La Brașov au funcționat institutele litografice: Johann Gött și fiul Heinrich (1874-1893), Johann Gottlieb Lehmann și fiul Heinrich (1890-1916) și cel al lui Leopold Beer (1876-1883). Pe drumul deschis de Ioan Popp Moldovan de Galați și fiul său, Nicolae Popp, primii sculptori activi la Brașov în secolul XIX, în domeniul sculpturii s-au remarcat Friedrich Hermann (1841-1908) și Traian Mureșianu (1864-1901).

La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX arta brașoveană s-a înnoit prin activitatea unor artiști deschiși spre noile tendințe ale artei moderne: Hans Bulhardt (1858-1937), stabilit aici în 1889, Friedrich Miess (1854-1935), întors de la studii în 1894, tânărul Emerich Tamás (1876-1901) și Arthur Coulin (1869-1912), aflat la Brașov în anii 1901-1908. Prin intermediul lor arta brașoveană s-a îndepărtat de academism, afirmându-se curentele artistice moderne: realism, impresionism, simbolism şi arta 1900. Exemplul oferit de Arthur Coulin și Friedrich Miess a impulsionat începuturile unei vieți artistice active.

După 1900 s-au organizat periodic expoziții personale, dar și expoziții colective (expozițiile „Asociaţiei Sebastian Hann”). Acum au debutat numeroși tineri artiști: Fritz Kimm, Eduard Morres, Hermann Morres, Gustav Kollár, Ernst Honigberger, Margarete Depner, Nicolae Popp etc. Totodată, acum își încep activitatea Hans Eder și Hans Mattis-Teutsch, liderii generației interbelice, perioadă de apogeu a centrului artistic brașovean.

Video: YouTube

Credit foto: Dan Strauti

VIA: Muzeul de Arta Brasov

Prin obiectiv: Masivul Postăvarul

Comoara cea mai de preţ a omului este familia. Natura face parte din familia noastră.
Zăpada sculptată de vânt, plapumă a versanţilor situaţi între Valea Cheii, Valea Timişului şi Poiana Braşov, ne îndeamnă la contemplare.

Vă invităm să vă bucuraţi de măreţia, grandoarea peisajelor surprinse de obiectiv pe masivul Postăvarul. Admiraţi peisajele de vis, respiraţi prin intermediul peliculei aerul proaspăt de munte şi desfătaţi-vă sufletul cu imaginile realizate de Alin.

Munții Postăvarul fac parte din Carpații de Curbură, alcătuind împreună cu Masivul Piatra Mare grupul de Munți ai Bârsei. Sunt localizați între depresiunea intracarpatică a Brașovului, deasupra căreia se înalță cu peste 1.200 m și versantul nordic abrupt al Masivului Bucegi. Munții Postăvaru sunt cuprinși între următoarele coordonate: 45°29’47” și 45°39’45” latitudine nordică și între 25°39’44” și 25°26’20” longitudine estică.

Prezentul material nu este un ghid de călătorie. Informaţi-vă din timp despre traseele pe care vreţi să le parcurgeţi, dacă sunt marcate, dacă sunt accesibile, care sunt porţiunile periculoase etc. Învăţaţi regulile de deplasare, documentaţi-vă ce echipament, încălţăminte aveţi nevoie şi care sunt regulile generale de respectat. Deplasaţi-vă numai pe traseele turistice marcate cu semne convenţionale.

Respectaţi natura!

Credit foto: Alin ALBERTO

Video: YouTube