Arhive etichetă: Giuseppe Verdi

Cea de-a 67-a stagiune a Operei Brașov se deschide cu „La Traviata”!

Sâmbătă, 14 septembrie 2019, de la ora 18.30, în Sala Operei, deschiderea oficială a noii stagiuni, cea de-a 67-a a Operei Brașov, 2019 – 2020, va avea loc cu opera „La Traviata” de G. Verdi, un obicei devenit tradiție pentru Opera Brașov.

Premiera operei „Traviata” a avut loc la Teatro La Fenice din Veneția, pe 6 martie 1853. Libretul operei este scris în limba italiană de Francesco Maria Piave.

„Încarnarea celei mai absolute femei care a existat vreodată”, nota compozitorul Franz Liszt despre personajul principal al operei, Violetta Valery, fragilă, dar înzestrată cu o puternică forță de caracter. „Traviata” descrie scurta, dar agitata viață, precum și moartea tragică a unei celebre curtezane din înalta societate a secolului al XIX-lea din Paris. Povestea Violettei Valery impresionează de peste un secol şi jumătate, datorită ideii nobile pe care o transmite: sacrificiul de sine.

Violetta Valery devine victima societăţii în care trăieşte, acceptând, din dragoste pentru Alfredo Germont, un compromis care îi va grăbi sfârşitul. Despre această femeie specială şi despre gestul său scria însuşi Dumas-fiul: „Dacă nu ar fi făcut acest sacrificiu, nu ar fi meritat să scriu despre ea”. Muzica verdiană, într-un context pur romantic, transmite în egală măsură pasiune, frumuseţe, dramatism, eleganţă și o umanitate profundă. „Când a plecat, m-am înspăimântat de singurătatea în care mă lăsase”, scrie Al. Dumas – fiul în „Dama cu camelii”. Violetta apare ca o eroină clasică, al cărei sacrificiu transcende dragostea și moartea, în fapt, cele două teme în jurul cărora se desfășoară opera.

„La Traviata” este singura operă compusă de Giuseppe Verdi, a cărei acțiune se desfășura contemporan cu viața compozitorului. Chiar în timp ce Verdi scria partitura, au început să circule zvonurile despre conținutul scandalos al lucrării. Temându-se ori de proteste legate de etică, ori de o revărsare a imoralității, cenzorii venețieni l-au obligat pe compozitorul italian să schimbe perioada în care se petrece povestea, cu o sută de ani înainte. Chiar și susținătorii lui Verdi au fost de acord cu acest lucru. Astăzi, însă, cele mai multe producții „tradiționale” au acțiunea plasată la mijlocul secolului al XIX-lea, așa cum intenționase Verdi.

Considerată astăzi drept cea mai de succes operă din întreaga lume, „La Traviata” a parcurs un drum lung de la debutul său din 1853, când a fost considerată un imens eșec. Primirea negativă a primei reprezentații s-a datorat, în parte, distribuirii sopranei Fanny Salvini-Donatelli, care ar fi fost prea în vârstă și prea „plinuță” pentru a o întruchipa pe tânăra Violeta, cea care moare de tuberculoză, o boală care îi face pe cei suferinzi să slăbească în mod drastic.

Giuseppe Verdi a compus opera având la bază romanul cu accente autobiografice „Dama cu camelii”, publicat în 1848 de Alexandre Dumas – fiul. În lucrare, scriitorul francez s-a folosit de povestea romantică pe care a trăit-o cu Marie Duplessis, celebra curtezană a vremii. Duplessis ar fi fost amanta unor oameni importanți și bogați din Paris ai epocii, printre care compozitorul Franz Liszt și, conform relatărilor, chiar tatăl lui Alexandre Dumas, autorul cărților „Cei trei mușchetari” și „Contele de Monte Cristo”. La fel ca personajul Violetta, din „Traviata”, Marie moare la doar 23 de ani.

„La Traviata” a fost cea mai interpretată operă din lume în multe dintre stagiunile anterioare ale teatrelor, în sute de producții diferite la nivel mondial. „La Traviata” a avut o viață bogată și variată și dincolo de scena lirică, fiind sursă de inspirație pentru numeroase filme, iar muzica din operă figurând pe mai multe coloane sonore.

Pe lângă numeroasele adaptări cinematografice, cea mai apreciată fiind a regizorului Franco Zefirelli, intriga din „La Traviata” a fost reconvertită în filmul din 1936 – „Camille”, având-o în distribuție pe Greta Garbo, în povestea romantică din „Pretty Woman”, cu Julia Roberts și Richard Gere în rolurile principale sau în fantezia muzicală „Moulin Rouge” a regizorului Buz Luhrmann, din 2001. Muzica din operă se regăsește în coloanele sonore ale câtorva pelicule importante: „Nașul”, „În bătaia puștii” sau „La La Land”.

Opera are numeroase momente muzicale care au devenit celebre și sunt foarte îndrăgite de public; dintre acestea, poate cel mai cântat, este „Libiamo Ne’ Lieti Calici” sau „Brindisi”, cum mai este cunoscut, duetul Alfredo – Violetta din actul I.

În distribuția spectacolului de deschidere a stagiunii 2019 – 2020, îi vom regăsi pe artiștii Operei Brașov: Cristina Radu – Violetta Valery, Mihai Irimia – Alfredo Germont, Adrian Mărcan – Giorgio Germont, Gabriela Hazarian – Flora Bervoix, Sonia Hazarian – Annina, Claudiu Bugnar – Gastone, Nicolae Zaharia – Baronul Douphol, Paul Tomescu – Marchizul d’Obigny, Marian Rește – Dr. Grenvil, Dan Ionescu – Majordomul, Adrian Stănilă – Grădinarul.

Soliști balet: Iulia Coșeriu, Dorin Mirea. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Traian Ichim, iar regia artistică este semnată de Dimitrie Tabacaru. Scenografia și costumele: Rodica Garștea. Coregrafia: Nermina Damian. Dirijor cor: Leonard Boga. Își dau concursul Orchestra, Corul și Baletul Operei Brașov.

Preț bilet: 45 lei – în sală; 35 lei – la balcon lateral.

În stagiunea 2019 – 2020, accesul copiilor la spectacolele de operă și operetă este permis începând cu vârsta de 7 ani!

Biletele se vând la sediul Operei, str. Bisericii Române nr. 51, tel. 0268/419380. Program: Luni – Vineri 10 – 17 şi cu o oră înainte de începerea spectacolului (în cazul în care rămân bilete disponibile).

Eveniment susținut cu sprijinul Primăriei Municipiului Brașov.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Premieră la Festivalul de Operă, Operetă și Balet, ediția a XVI-a: „Rigoletto” de Giuseppe Verdi

Vineri, 2 noiembrie 2018 și sâmbătă, 3 noiembrie 2018, de la ora 18.30, în Sala Operei, Festivalul de Operă, Operetă și Balet, ediția a XVI-a, organizat de Opera Brașov, cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei Municipiului Brașov, se încheie cu o premieră extraordinară a operei „Rigoletto” de Giuseppe Verdi.

Premiera mondială a lucrării a avut loc pe 11 martie 1851, la Teatrul „La Fenice” din Veneţia, bucurându-se de un succes extraordinar chiar de la prima reprezentaţie. Deși Verdi a ținut să fie secretă pe toată perioada repetițiilor, celebra arie „La donna è mobile din actul al treilea, a fost cântată, în acea seară, de patru ori, la cererea publicului!

„Rigoletto”, alături de „Il Trovatore” şi „Traviata”, face parte dintr-o trilogie pe care Verdi a compus-o într-o perioadă extrem de scurtă – doi ani (1851 – 1853) – dacă stăm să ne gândim la monumentalismul acestor opere.

Muzica lui Verdi, străbătută de un romantism pur, este de un rafinament aparte, iar compozitorul a reuşit să empatizeze deplin cu personajele pe care le-a creat. Povestea tragică se centrează pe licențiosul duce de Mantova, pe Rigoletto și pe frumoasa fiică a lui Rigoletto, Gilda.

Titlul original al operei, „La maledizione” (Blestemul), se referă la blestemul adresat Ducelui și lui Rigoletto de către un curtean a cărui fiică a fost sedusă de duce, cu încurajarea lui Rigoletto. Blestemul are loc când Gilda se îndrăgostește de duce și își sacrifică viața pentru a o salva pe a acestuia de asasinii angajați de tatăl ei.

Noua montare de la Opera Brașov îi aparține regizorului Italian Matteo Mazzoni, cel care a mai pus în scenă aici, în 2013, „Tosca”, de G. Puccini. Cu acest „Rigoletto” actual, instituția brașoveană are în repertoriu doar producții noi, de după anul 2000.

Revenind la premiera din acest week-end, Matteo Mazzoni dezvăluie doar câteva dintre subterfugiile la care a apelat ca regizor: recrearea atmosferei tipic italiene a unei străzi de Ev Mediu din orașul Mantova, cu natura și clădirile specifice, reproducerea picturii „Căderea Titanilor” a discipolului lui Michelangelo, Giulio Romano, apelarea la tehnici moderne cum ar fi bodypainting-ul – realizat de Giusy Campolungo (campioană europeană și vicecampioană mondială la bodypainting) și Lucia Postacchini din Italia, dar și prin introducerea unui personaj surpriză. Scenografia și costumele au fost create de Rodica Garștea, care a avut o misiune dificilă fie și numai pentru faptul că decorurile se schimbă des pe parcursul desfășurării acțiunii. Însă se achită onorant de această datorie, dând dovadă de un excelent simț artistic și practic.

Conducerea muzicală a celor două reprezentații ale premierei îi aparține maestrului Traian Ichim, o prezență riguroasă și fermă, de fiecare dată admirată, la pupitrul Orchestrei Operei Brașov.

Premiera operei „Rigoletto” va beneficia de două distribuții diferite, foarte valoroase, în ambele seri, cu invitați remarcabili.

Distribuția (2 noiembrie 2018):

Lucian Petrean (Opera Națională București) – Rigoletto

Nicoleta Chirilă – Gilda

Liviu Iftene – Ducele de Mantova

Petru Burcă (Opera Națională Română Cluj-Napoca) – Sparafucile

Gabriela Hazarian – Maddalena

Sonia Hazarian – Giovanna

Marian Rește – Contele de Monterone

Nicolae Zaharia – Marullo

Dan Ionescu – Borsa

Lorand Cristian – Contele de Ceprano

Anca Panait – Contesa de Ceprano

Mihaela Marele – Pajul

Distribuția (3 noiembrie 2018):

Fülöp Marton (Opera Maghiară Cluj-Napoca) – Rigoletto

Fülöp-Gergely Tímea (Opera Maghiară Cluj-Napoca) – Gilda

Mihai Irimia – Ducele de Mantova

Dan Popescu – Sparafucile

Asineta Răducan – Maddalena

Cristina Roșu – Giovanna

Ștefan Schuller – Contele de Monterone

Paul Tomescu – Marullo

Cristian Dicu – Borsa

Marian Rește – Contele de Ceprano

Simona Manole – Contesa de Ceprano

Alina Ichim – Pajul

De asemenea, în cele două seri ale premierei, pe scena Operei Brașov, îi puteți vedea pe Victor Panțuru – figurație extraordinară, Emilia Mirea – Eva și pe Sara Györfi, Maria Manea – Copiii.

Își dau concursul Orchestra, Corul (dirijat de maestrul Leonard Boga) și Baletul Operei Brașov. Pregătirea muzicală a premierei le-a aparținut pianiștilor: Sena Ducariu, Simona Patriche și Ovidiu Mezei. Asistența de regie și regia tehnică îi aparțin Silviei Papadopoulos.

Preț bilete: 50 lei; 40 lei (Pentru aceste spectacole mai sunt foarte puține bilete disponibile!)

Biletele se vând la sediul Operei, str. Bisericii Române nr. 51, tel. 0268/419380. Program: Luni – Vineri 10 – 17 şi cu o oră înainte de începerea spectacolelor (în cazul în care rămân bilete disponibile).

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov