Arhive etichete: la origini

Sonetoterapie: „Dezbrac cămaşa”, de Adrian Munteanu – text și interpretarea autorului

DEZBRAC CĂMAŞA

DEX 4: abluţiune s. Spălare rituală pe corp

Dezbrac cămaşa, lepăd orice urmă
De trist veşmânt ferind răsuflul pielii.
Mă-nclin supus şi neclintit greşelii
Ce-n trupul meu cu-nfrigurare scurmă.

Cu mierea strânsă-n floarea de camelii
Îmi ung sfiala când un gest se curmă.
Alung poveri țâșnind ades, în turmă,
Ca să răzbun prigoana îndoielii.

Şi lacrimi mari din cer coboară, calme,
Pe glezne, pe genunchi, pe umeri goi.
Îmi scaldă fierea urii din sudalme,

Sfinţesc pojarul patimii. Apoi
Irup tulpini şi frunze verzi din palme.
Cu foşnet stins cerşesc eterne ploi.

(„Casa fără ziduri, Sonete 2”, Arania, 2006)

Video: YouTube

Credit foto: Dan Străuți – Proiectul național „Acasă, la origini”

Moștenirea străbunilor, albitul pânzelor la Sâmbăta de Jos – Județul Brașov (video și foto)

În satul românesc agricultura şi creşterea animalelor era un mod unic de viață. În pas cu vremurile, oamenii s-au adaptat noilor dimensiuni.

În Sâmbăta de Jos, la fel ca în toate localitățile rurale, au existat mereu oameni pricepuți. Din când în când, seniorii din localitate se adună și împărtășesc comunității din tainele moștenirii spirituale și culturale punând accent pe valorile morale, pe respectul față de locul natal și trecut.

Străbunicii sau bunicii sunt alături de familie, de cei tineri și folosesc fiecare prilej pentru a le oferi din înțelepciunea și experiența lor de viață.

Am poposit în cadrul proiectului „Acasă, la origini” și în localitatea Sâmbăta de Jos. Bucuria și entuziasmul celor tineri sau bătrâni a fost nemărginită. Gătiți în straie de sărbătoare m-au invitat la râu să-mi arate cum se albeau pânzele.

În vâltoarea apei, pânzele țesute iarna în razboi, sunt săpunite, bătute cu maiul, scufundate în apă în mod repetat și introduse în vinețeală. Acest procedeu, la care nu participă bărbații, necesită mult efort din partea femeilor. La terminarea lui pânzele sunt întinse pe iarbă la soare iar seara când sunt adunate trebuie sa fie albe ca neaua. Când pânza este uscată și înălbită se strânge în suluri și se folosește în casă în funcție de necesități.

Acum se vede munca de o iarna a unei femei, tot ce a țesut în timpul iernii la războiul de țesut: fețe de masă, pături, cămeși, saci, ștergare, cuverturi, poale etc.

Vă invit să urmărim câteva fotografii și un clip referitor la albitul pânzelor:

Foto: Dan Străuți – La pas prin Brașov – „Acasă, la origini”

Video: YouTube

FCTF lansează „Acasă, la origini”, proiect-mărturie despre apartenenţa la o cultură tradiţională de excepţie

Fundaţia Comunitară Ţara Făgăraşului a lansat un proiect-mărturie despre apartenenţa noastră la o familie, un neam și o cultură tradiţională extrem de bogată şi variată în zonele specifice Ţării Făgăraşului. Parte dintr-o idee mai amplă, ediția din acest an a Zilei Universale a Iei pune în centru fotografia ca eveniment, ca celebrare, ca artă. Invităm pe toţi doritorii să participe la crearea celei mai mari expoziții naționale online.

CUM ne organizăm în Țara Făgărașului?

Vă propunem crearea albume ale comunității (familia, un grup căruia aparțineţi sau satul dumneavoastră) și un album al Țării Făgărașului (ce le va cuprinde pe toate cele realizate de comunități) și care va face parte din albumul național pe care îl pregătește comunitatea La Blouse Roumaine. Avem nevoie de: fotograf (pe cont propriu sau într-o caravană pe care o vom organiza în perioada următoare), lider de comunitate (persoană care își dorește să se implice pentru comunitatea din care face parte, identifică oameni şi promovează proiectul, organizează comunitatea pentru o eventuală ședință foto), partener de promovare, subiect – „manechin viu, autentic” (dispus să îmbrace cele mai valoroase haine de zestre și „să stea la poză”) şi grafician (care să ajute cu editarea pozelor sau designul materialelor promoționale).

CUM fotografiem?

Vom face fotografii în fața casei, a clădirii unde locuiţi, la poartă, în grădină, pe prispă, la fântână, într-un parc din apropiere sau oriunde înseamnă ACASĂ pentru fiecare. Trebuie să purtați o ie, o cămașă sau, de preferat, întreg portul tradițional și autentic, lăsând astfel o moștenire valoroasă generațiilor următoare.

CÂND?

Fotografiile vor fi realizate înainte de Ziua Universală a Iei, dar nu pot fi publicate decât începând cu 24 iunie 2020. Dacă, din diverse motive, nu puteți finaliza fotografiile până pe 24 iunie, lăsăm proiectul deschis toată vara, până pe 15 septembrie. Intenția noastră este crearea unui album online al Țării Făgărașului, care să cuprindă albumele tuturor comunităților participante și, la final, să realizăm o expoziție și un album, în print, de zestre contemporană.

CINE participă?

Se poate înscrie orice doritor din zona Ţării Făgăraşului, fiecare bunică ce are-n şifonier un costum tradiţional bine păstrat, poate cu povestea dobândirii lui, fiecare nepot mândru de moştenirea primită sub forma unor haine-document de la înaintaşi; poate participa orice asociaţie, grup de iniţiativă, fundaţie, precum şi fotografii pasionaţi de bine şi frumos, dar şi fiecare individ care are un costum tradiţional care îi spune lui, înainte de toate, o poveste de suflet.

Avem înscrişi, deocamdată, comunitățile din: Mândra, Sebeș, Șercaia, Ileni, Dăișoara, Copăcel, Lisa, Șona, Râușor, Drăguș precum și Grupul Șezători în Țara Făgărașului.

Te ALĂTURI?

Înscrie-te aici. Detalii la email office@fundatiactf.ro.
Pentru a urmări desfăşurarea proiectului, ne puteţi fi alături pe site sau pe pagina de Facebook ori hashtag-urile #acasalaoriginiTaraFagarasului şi #tarafagarasuluieacasa.

Foto document din colecțiile Muzeului Țării Făgărașului „Valeriu Literat”. Familia văduvei Ana Jiga din Beclean.

Autor: Atelier Foto Făgăraș, 1915