Arhive etichete: Prejmer

Obiceiuri de Lăsatul Secului la Șinca Nouă, Ormeniș, Apața (video), Cincu, Cristian (video) și Prejmer

Roata în flăcări sau strigarea peste sat – Șinca Nouă

Un obicei tradițional ce se desfășoară la cumpăna dintre iarnă și primăvară, marcând începutul Postului Paștelui. La lăsarea întunericului, tinerii se adună pe culmile dealurilor din apropierea satului, se împart în două grupuri care ,,strigă peste sat”, aducând la cunoștința sătenilor numele fetelor care se țin încoronate. Aprind paiele cu care au fost învelite roțile și le dau drumul la vale.  Roata, simbolul solar, semnifică evoluția ciclică a timpului, iar focul este elementul purificator.
Comunitățile maghiare din Ormeniș și Apața au împrumutat de la sașii transilvăneni, obiceiul numit ,,Fărșang”. Anul acesta, în ambele localități au defilat feciori care au purtat măști animaliere (lup, urs). Au fost prezente la pregătiri și fetele din sat care au ajutat la confecționarea măștilor, la împodobirea animalelor și a carului alegoric care a condus alaiul pe ulițele satului. Zarva asurzitoare, produsă de alai, avea rostul de a alunga răutățile, întunericul, anotimpul rece.

În comunitățile săsești, în localitățile Cincu, Prejmer și Cristian se pregăteau înainte de pandemie, următoarele obiceiuri: Fuga Lolelor, Fashingul și Roaina.

Fuga Lolelor – Cincu

A fost reluat în anul 2017, după o pauză de mai bine de 20 de ani. Acest obicei este strâns legat de activitatea breslelelor meșteșugărești. Se constituia o procesiune de însoțire a lăzii de breaslă, care conținea banii și secretele profesionale ale fiecărei bresle. Alaiul Lolelor era condus de un tractor alegoric pe care se afla ,,Tribunalul nebunilor”. Aceștia cântau pățaniile de peste an ale locuitorilor. Costumele Lolelor erau realizate din cârpe negre, cu o mască pictată în jurul căreia era prinsă o blăniță de iepure și cozi împletite din cânepă. Lolelor făceau un zgomot infernal din talăngile legate de mijloc și bicele săsești din piele împletită.

Fashingul sau Caravana Clătitelor – Prejmer

Locuitorii acestei localități păstrează amintirea acestui vechi obicei săsesc, Fasching (Carnaval). Grupuri de băieți mascați defilează călări pe străzi și în căruțe, în Caravana Clătitelor. Trecătorii abia așteaptă să primească clătitele preparate de către gospodine, în Prejmer.

Roaina – Cristian 

În Cristian, acest obicei săsesc este organizat împreună cu copiii cu vârste cuprinse între 12 și 14 ani. Rolul lor este de a trage pe străzi, o roată – roaina pe care erau așezate două păpuși din paie, femeie și bărbat.
Spiritele rele erau alungate datorită talăngilor și clopoțeilor. Sensul acestei sărbători era de încercare a oamenilor de a alunga toate relele, pentru a ajuta lumina să răzbească.

Texte despre Obiceiuri de Lăsata Secului de Paște în comunitățile românești, maghiare și săsești sunt extrase din broșura ,,Obiceiuri tradiționale din județul Brașov”  realizată de Centrul Cultural Reduta – Serviciul Cultură Tradițională.
Video: YouTube (inregistrari din anul 2019)
Credit foto: Dan Strauti (fotografii realizate in anul 2019)

De astăzi, transportul metropolitan se extinde în alte 4 localități

Astăzi, 23 decembrie, primarul George Scripcaru a avut o întâlnire cu reprezentanții autorităților publice locale din Codlea, reprezentată de viceprimarul Erwin Albu, Râșnov, prin primarul Liviu Butnariu, Feldioara, reprezentată de primarul Sorin Taus și din comuna Prejmer, reprezentată de primarul Șerban Todorică, pentru a discuta ultimele detalii cu privire la extinderea transportului metropolitan și în aceste localități. La întâlnire au mai participat directorul Asociației Metropolitană pentru Dezvoltarea Durabilă a Transportului Public Brașov, Aurelian Danu, și directorul RAT, George Cornea.

,,În această dimineață am avut o discuție cu primarii din Râșnov, Feldioara, Prejmer și cu viceprimarul din Codlea cu privire la extinderea transportului metropolitan în aceste localități. Am fixat toate detaliile, inclusiv cele financiare, astfel că din această seară, începând cu ora 18.00, operatorul de transport RAT BV va începe primele curse spre aceste localități, care se adaugă celorlalte 4 localități unde deja RAT BV asigură acest tip de transport: Cristian, Ghimbav, Sânpetru și Bod.

Extinderea transportului în zona metropolitană face parte din Planul nostru de mobilitate urbană durabilă. Trebuie să fim conștienți că cea mai mare parte a persoanelor active din aceste localități vin la Brașov, fie pentru a muncii, fie pentru a își aduce copii la grădiniță sau școală. Mulți dintre aceștia utilizează autoturismul propriu, ceea ce crează o presiune și mai mare în ceea ce înseamnă circulația în interiorul orașului și implicit, creșterea poluării.

Prin asigurarea unui transport metropolitan de calitate, încercăm să îi facem pe o parte dintre aceștia să opteze pentru transportul în comun. În timpul întâlniri am discutat cu domnii primari și domnul viceprimar despre posibilitatea ca pentru anumite categorii de cetățeni din aceste localități să se identifice soluții de acordarea a unor subvenții, de exemplu pentru elevi.

Este un efort important pentru Municipalitate, dar sper ca toate aceste măsuri să facă din Brașov un oraș cu un aer mai curat”, a declarat primarul George Scripcaru, la finalul întâlnirii, citat de La pas prin Brasov.

Extindere 4 trasee metropolitane:

Linia 120: Brasov (Stad. Municipal) – Cristian – Râșnov. Prima cursă va pleca astăzi, de la Stadionul Municipal, la ora 18.20.

Linia 220: Brasov (Stad. Municipal) – Codlea Nord. Prima cursă va pleca astăzi, de la Stadionul Municipal, la ora 18.35.

Linia 310: Brasov (Stad. Municipal) – Feldioara – Rotbav. Prima cursă va pleca astăzi, de la Stadionul Municipal, la ora 18.00.

Linia 520: Brasov (Triaj) – Prejmer – Lunca Câlnicului (pentru localnici ,,Vizaviu”). Prima cursă va pleca astăzi, de la Terminalul RAT Triaj, la ora 18.05.

Important: Linia 120 înlocuiește actuala linie 110 (Brașov – Cristian), iar locuitorii din Cristian trebuie să verifice orarul de circulație și să utilizeze titlurile de călătorie specifice pentru comuna Cristian (din portofel electronic se debitează valoarea pentru Rășnov, 5 lei/calatorie).

De menționat că pentru toate cele 4 trasee se pot achiziționa călătorii și prin aplicația 24 Pay. Bilete de hârtie se vor putea procura și de la șoferii acestor linii.

Valoare bilete:

Brasov – Râșnov: 5 lei.

Brasov – Codlea Nord: 5 lei.

Brasov – Feldioara: 6 lei.

Brasov – Prejmer: 6 lei.

Carduri incarcate cu abonamente sau calatorii se vor putea procura numai de la chioșcurile RATBV (de ex. la Terminalele Stadionul Municipal si Triaj). începând cu data de 24 decembrie.

Parametrii trasee:

Linia Lungime traseu Durata Cursei Frecventa Luni-Vineri (ore varf) Frecventa Sambata-Duminica
120 – Rasnov 30,3 km 80 min. 40 min. 90 min.
220 – Codlea 26,2 km 70 min. 35 min. 70 – 120 min.
310 – Feldioara 46,6 km 120 min. 60 min. 120 min.
520 – Prejmer 36,5 80 min. 40 min. 40 – 80 min.

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Festivalul Internațional Suflet Românesc, ediția a II-a

Primăria și Consiliul Local al comunei Prejmer (judeţul Braşov), în parteneriat cu Agenția Metropolitană Brașov organizează în perioada 29 iunie – 8 iulie 2018 a doua ediţie a Festivalului Internaţional SUFLET ROMÂNESC – tradiţie – artă – spiritualitate, reunind ansambluri folclorice din zonă, din ţară şi din străinătate, solişti vocali, instrumentişti, meşteşugari şi producători locali.

Accentul principal este pe tradiţiile populare, dar festivalul a inclus şi diverse alte manifestări: concerte de muzică populară, schimburi de experiență cu ansambluri din Republica Moldova, proiecții, ateliere de meșteșugărit, show culinar în aer liber. Programul detaliat poate fi urmărit pe www.sufletromanesc.com şi pe pagina de facebook: Suflet Românesc – Festival Internaţional.

Pentru ultima parte a Festivalului, programul este următorul:

Vineri, 06 Iulie: Concert Ionuț și Doinița Dolănescu – în centrul comunei Prejmer, începând cu ora 20.00. Pe aceeași scenă va mai avea loc și un spectacol cu ansambluri ale etnicilor români din Bulgaria, Serbia, Ungaria, Moldova și Ucraina. Tot în această zi va avea loc și un Bal caritabil, ”Femina în ie”, începînd cu ora 19.00.

Sâmbătă, 07 Iulie: Acestă zi va fi deschisă cu o paradă a portului popular, începând cu ora 11.00, eveniment pentru care vor participa mai multe ansambluri naționale și internaționale, implicate în programul Festivalului. Seara va continua cu un concert al artistei Matilda Pascal Cojocărița – în centrul comunei Prejmer, începând cu ora 19.00. Anterior acestui concert, va avea loc un concurs național al ansamblurilor folclorice de copii, urmat de un spectacol al Colegiului Național de Coregrafie din Chișinău. Totodată, pe scenă vor mai urca ansambluri folclorice din Polonia, Grecia și Croația.

Duminică, 08 Iulie: Spectacol artist Dinu Iancu Sălăjanu – în centrul comunei Prejmer, începând cu ora 20.00.  Anterior acestui concert, va avea loc un concurs național de interpretare muzică populară, pentru copii, începând cu ora 14.00.

Festivalul Internațional Suflet Românesc este organizat cu ocazia Centenarului Marii Uniri, toate activitățile având ca scop conștientizarea importanței respectului față de neamul românesc, a respectului față de înaintași, iubirea portului popular și a tradițiilor.

Dimensiunea internațională de anul acesta a creat premisele unor colaborări viitoare în cadrul unor proiecte culturale ce vor implica schimburi de experiență între artiști din Țara Bârsei și artiști din alte țări europene, preocupați de conservarea tradițiilor și promovarea acestora.

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Programul Festivalului Internaţional ,,Suflet Românesc” – Prejmer, ediţia a II-a

În an centenar, cetatea Prejmerului, sărbătorește Sufletul Românesc! Un cadou de suflet pentru toți românii în 6, 7 și 8 iulie – Ţara Românească, Moldova și Ardealul aduc muzica populară în sufletul romanilor de pretutindeni, alături de ansambluri folclorice ale românilor din Serbia, Bulgaria, Ungaria, Ucraina si Republica Moldova. Invitați speciali, ansambluri folclorice din Grecia, Polonia și Croația! Hai și tu în cetatea Prejmerului! La Multi Ani, România!

Vara vine cu 8 zile de folclor internațional, concerte extraordinare, artă și spiritualitate, ansambluri folclorice, soliști vocali și instrumentali, concerte de orgă, proiecții de film în aer liber, meșteșugari, potrivit sufletromanesc.com.

Vineri, 29 iunie:
9:00-12:00 – Hramul Bisericii Sf. Apostoli Petru şi Pavel. Deschiderea oficială a Festivalului. (la Biserica Ortodoxă nouă)

Sâmbătă, 30 iunie:
20:00 – Proiecţie de film şi meci – pe terenul de sport din Lunca Câlnicului

Duminică, 1 iulie:
17:00 – Spectacol la Căminul Cultural din Lunca Câlnicului (sat)
20:00 – Proiecţie de film şi meci – pe terenul de sport din Lunca Câlnicului

Luni, 2 iulie:
9:00 – 12:00 – Sărbătorirea unui an de la Sfinţirea Bisericii Ortodoxe noi.
19:00 – Concert de Pricesne cu părintele Marius Ciprian Pop, la Biserica Ortodoxă.
20:00 – Proiecţie de film şi meci – pe terenul de sport din Lunca Câlnicului

Marţi, 3 iulie:
10:00-13:00 – Seminar cu tema: Centenarul Marii Uniri, la Centrul Multifuncţional St. L. Roth.
20:00 – Proiecţie de film – pe terenul de sport din Lunca Câlnicului

Miercuri, 4 iulie:
19:00 – Impressione. Balet. La Centrul Multifuncţional St. L. Roth.
20:00 – Proiecţie de film – pe terenul de sport din Lunca Câlnicului

Joi, 5 iulie:
10:30: Jocuri din Ţara Bârsei, în Lunca Câlnicului
18:00 – Concert la Biserica Evanghelică
20:00 – Proiecţie de film – pe terenul de sport din Lunca Câlnicului

Vineri, 6 iulie:
10:30: Jocuri din Ţara Bârsei, în Stupinii Prejmerului
18:00 – Spectacol în aer liber pe scena mare: CENTENAR – seară MUNTENIA:
Recital IONUŢ DOLĂNESCU şi Ansambluri folclorice din BULGARIA, SERBIA, UNGARIA, UCRAINA ŞI Republica MOLDOVA.
19:00 – Femina în Ie – Bal caritabil, în Sala Cetate.
20:00 – Proiecţie de film – pe terenul de sport din Lunca Câlnicului

Recital: DINU IANCU SĂLĂJANU
13:00 – 18:00 – Jocuri în Ţara Bârsei, în Parcul Central din Prejmer.

Sâmbătă, 7 iulie:
10:00 – 22:00 – Spectacol în aer liber pe scena mare: CENTENAR – seară MOLDOVA
10:00 – 12:00: PARADA COSTUMELOR POPULARE (vor participa sute de tineri, din mai multe ţări, membri ai Ansamblurilor Folclorice invitate)
12:00-16:00 – Concurs pentru Ansamblurile Folclorice de tineri din zonă (6-10 şi 10-14 ani) – Înscriere pe www.sufletromanesc.com
16:00-22:00 – Ansambluri Folclorice din străinătate şi Recital: MATILDA PASCAL COJOCĂRIŢA
22:00 – Proiecţie de film (la scenă)
ATELIER de meşteşugărit pentru copii.

Duminică, 8 iulie:
12:00 – 21:00 – Spectacol în aer liber pe scena mare: CENTENAR – seară ARDEAL
12:00 – 14:00 – Spectacol oferit de Şcolile din Prejmer
14:00 – 17:00 – Concurs de interpretare vocală şi instrumentală (pe 4 categorii de vârstă: şcoala primară, gimnaziu, liceu şi peste 18 ani) – Înscriere pe www.sufletromanesc.com
17:00 – 21:00:
Cenaclul Lumină Lină
Ansambluri Folclorice şi Interpreţi

VIA: sufletromanesc.com

Afisul festivalului

Cetatea Ţărănească Prejmer şi Biserica Evanghelică

Principalul obiectiv turistic al localităţii este ansamblul arhitectural Cetatea Ţărănească Prejmer şi Biserica Evanghelică, inclus în patrimoniul UNESCO din anul 1999. Aşezarea adăposteşte o remarcabilă biserică a cărei construire a început în secolul XIII, în anul 1218, din Ordinul Cavalerilor Teutoni, având la bază un plan în cruce greacă cu abside închise poligonal şi fiind dedicată hramului ,,Sfânta Cruce’’. Ulterior, în secolul XVI, după alungarea ordinului de către regele ungur Andrei al II-lea, biserica a fost modificată de către cistercieni, în stilul goticului timpuriu burgund.

Între secolele XIII şi XV, în jurul bisericii a fost construită o masivă cetate ţărănească de refugiu de către ţăranii şi meseriaşii saşi stabiliţi în Ţara Bârsei în acea perioadă. Zidul cetăţii are o lungime de 480 de metri şi o înălţime de 12 metri, iar în interiorul cetăţii au fost construite 272 de încăperi pentru provizii şi refugiu aşezate pe 4 nivele. Interiorul zidului este numit “drumul străjii” şi prezintă un număr însemnat de breşe pentru tragere şi jgheaburi de turnare a apei clocotite. O atracţie deosebită a acestui drum de strajă o reprezintă aşa-numita “orgă a morţii”, care nu este altceva decât o scândură groasă, ce pivotează în jurul unui ax metallic.

În mai multe încăperi sunt prezentate aspecte din viaţa locuitorilor cetăţii. O încăpere este dedicată “Vechii Şcoli” (primii dascăli sunt menţionaţi în 1460 şi 1556) în care s-a predat în perioada asediilor cetăţii, până în 1853, când a fost construită o altă şcoală. Mobilierul şcolar expus este de dată mai recentă. In încăperea alăturată este prezentat un interiorul tradiţional săsesc (piesele provin dintr-o gospodărie din Gârbova,judeţul Alba), compus din: patul pe care sunt piese textile din zestre, bancă, dulap de bucătărie (blidar), peretar şi furci de tors.

Tot aici pot fi admirate piese de mobilier pictat ţărănesc provenind din comunele Miercurea Sibiului, Câlnic (judeţul Alba), Beia (judeţul Braşov), Prejmer şi Tăure (judeţul Bistriţa-Năsăud). Mai multe încăperi prezintă unelte specifice meşteşugurilor din zonă. Intr-o încăpere, este prezentat un război de ţesut din Gârbova, alături de alte unelte de ţesut (răşchilaie, dărace, piepteni de lână, scândurele de ţesut bete). Pentru prelucrarea cânepii a fost amenajată o încăpere în care sunt expuse diverse tipuri de meliţă, piepteni de cânepă sau darci din comune cu populaţie săsească, dar şi piese provenind din atelierul unui funar (datat sec. XX) din Homorod, judeţul Braşov: carul, maşină de răsucit funii groase şi ciocane de răsucit.Tot din sfera meşteşugurilor se numără şi o încăpere expoziţională cu uneltele unui rotar şi a unui dogar din Beia (judeţul Braşov), respectiv a unui şelar şi curelar din Alţâna (judeţul Sibiu).

Activitatea agricolă este prezentată în două încăperi, una cu unelte pentru agricultură şi alta pentru viticultură şi pomicultură. Sunt prezentate într-o încăpere un plug de lemn din Gherdeal (jud. Sibiu), mai multe tipuri de pluguri de lemn cu brăzdar de fier, diverse juguri etc. Tot aici sunt expuse lăzile de grâu. Utilajele şi uneltele folosite în viticultură şi pomicultură sunt prezentate într-o cameră alăturată, cum ar fi: un teasc cu crăcană din Târnăvioara, judeţul Sibiu, din 1839; un teasc cu şurub mobil din Gârbăvioara, judeţul Alba, din sec. XIX dar şi o moară de zdrobit fructe din Cristian, judeţul Braşov. Din 1992, întregul ansamblu arhitectural este sub patronajul Fundaţiei Saşilor Transilvăneni din München.

Până în secolul al XVII-lea cetatea a fost prevăzută, în exterior, cu un şanţ de apă, intrarea în cetate făcându-se cu ajutorul unui pod mobil. În secolul al XVII-lea cetatea a fost extinsă, construindu-se primăria şi curtea acesteia. În secolul următor, mai exact în 1788, cetatea a fost prevăzută cu o poartă din lemn masiv de stejar, placată cu fier. Tot în acea perioadă a fost construit şi pasajul cu coloane de la intrare.

Pentru a se păstra moştenirea culturală, în anul 1992, Patronatul asupra cetăţii din Prejmer a fost preluat de către Fundaţia Saşilor Transilvăneni (Siebenburgish – Sachsische Stiftung Munchen), fundaţie ce finanţează şi în prezent lucrările de restaurare şi renovare ale ansamblului. În cetate este amenajat un muzeu etnografic care redă diferite aspecte ale vieţii comunităţilor săseşti. Această biserică evanghelică este cea mai bine păstrată şi cea mai puternică biserică-cetate medievală din estul Europei.

Coordonate: 45°43′12″N 25°46′20″E45°43′12″N 25°46′20″E

Pentru a  vedea mai multe imagini vă aşteptăm pe pagina de facebook La pas prin Braşov.

VIA: Primăria Prejmer, ghidulmuzeelor.cimec.ro

Credit foto: Dan STRAUTI

Video: YouTube