Arhive etichetă: Tampa

Ziua Pământului, acțiune de curățenie pe Tâmpa

Salut! Joi, 22 Aprilie e Ziua Pământului și te invităm să o sărbătorim împreună.

Și pentru că #afibrașovean înseamnă să iubești Tâmpa, începând de anul acesta ne dorim să dăm start unei tradiții alături de brașoveni. Aceea de a ecologiza Tâmpa în fiecare an, pe 22 aprilie.

Ne mândrim cu cea mai faină terasă din Brașov cu vedere spre Tâmpa, ne dorim să ne mândrim și cu faptul că avem grijă de acest simbol al comunității brașovene.

Este o acțiune de conștientizare asupra atenției pe care ar trebui să o arătăm planetei noastre și naturii din jurul nostru, zi de zi pentru că ne găzduiește și ne dă dreptul la viață. Oricine dorește să participle la această activitate este bine venit în echipa noastră.

Pentru a curăța o arie cât mai largă, ne dorim să cooptăm și cât mai mulți voluntari din Brașov. Astfel vom reuși să ne îndeplinim misiunea de igienizare a Tâmpei pe cât mai multe trasee.

În măsura în care timpul vă permite, vă invităm să vă alăturați acestei acțiuni de ecologizare joi 22 aprilie de la ora 10.00, turnul artelor (parcarea din proximitatea Clubului Copiiilor). AFI Brașov pune la dispoziție toate cele necesare, kitr-uri cu măști, mănuși de unică folosință, saci de gunoi, apă, coordonare pe trasee cu grade diferite de dificultate și colectarea gunoiului.

Punctul de întâlnire este la Turnul Artelor (fostul Olarilor) de pe Aleea de sub Tâmpa de la ora 10.00 pentru a oferi voluntarilor kit urile necesare și instrucțiuni despre trasee și colectarea gunoiului strâns.

Participarea la astfel de acțiuni va face fiecare persoană sau echipă să simtă că face parte dintr-o comunitate frumoasă și asumată și va avea motive de mândrie și apartenență.

Ne dorim ca această activare să-i inspire și pe alții din comunitatea locală, motiv pentru care v-am fi recunoscători dacă ne-ați putea susține cu promovarea și comunicarea acestei acțiuni de ecologizare în publicația d-voastră. După Ziua Pământului vom reveni și cu un follow up al acțiunii, cu cifre despre câți voluntari s-au alăturat acțiunii și câți saci de gunoi am reușit să strângem de pe minunata noastră Tâmpa.

Credit foto: Dan Strauti

Cele două drapele, de pe Tâmpa și de la Turnul Alb, sunt vizibile și noaptea

Zilele acestea au fost finalizate lucrările de montare a proiectoarelor pentru iluminarea celor două drapele de pe muntele Tâmpa și de lângă Turnul Alb. Pentru iluminarea lor sunt utilizate câte 3 proiectoare speciale, High Brightness ReachElite , special concepute pentru a ilumina structuri exterioare la scară largă, de la poduri și fațade la monumente și zgârie-nori.

Poate atinge „ținte” la înălțimi de peste 100 m cu o putere de numai 100w. Cele 6 proiectoare sunt conectate la un sistem inteligent de control, care permite accesarea de la distanță a corpurilor de iluminat, schimbarea intensității luminii sau a culorilor.

Foto: Primaria Brasov

Fântâna arteziană de pe pietonalul din Valea Cetății capătă contur

Ieri s-a turnat placa de suprabetonare a fântânii arteziene care se amenajează pe pietonalul din Valea Cetății, partea dinspre strada Tâmpei. Această lucrare face parte dintr-un proiect mai amplu al Municipalității de modernizare și adaptare a pietonalului, astfel încât acesta să redevină un spațiu de petrecere a timpului liber pentru locuitorii din acest cartier.

Lucrările din proiectul de reamenajare a pietonalei Răcădău au fost demarate în toamna anului trecut, după un sondaj sociologic efectuat de echipa de proiectare, sondaj adresat punctual cetățenilor din Răcădău. Proiectul a fost apoi prezentat Consiliului Local și aprobat de forul legislativ al municipiului.

,,Am ajuns într-o etapă destul de avansată cu fântâna arteziană din Valea Cetății (zona pietonalului dinspre str. Tâmpei, n.n.). Astăzi s-a turnat placa de suprabetonare, iar după întărirea acestuia se va face cofrarea și montarea dispozitivelor pentru prinderea plăcilor de granit. Deși termenul de finalizare a lucrărilor este de 160 de zile, conform contractului, avem asigurări de la prestator că acest termen va fi substanțial redus. Este vorba despre o fântână muzicală de aproximativ 80 de m.p., cu 25 de jeturi de apă, a căror înălțime poate fi reglată până la 2,5 metri, fiecare jet fiind prevăzut cu lumini. Înălțimea jetului de apă, intensitatea și culoarea luminii pot fi reglate în funcție de ritmul muzicii. Fântâna va fi la nivelu solului și va fi acoperită cu plăci de granit de 5 centimetri grosime”, a declarat Raul Negoiță, directorul Direcției Tehnice.

Lucrările la fântâna arteziană sunt realizate de firma clujeană Aqua Design, valoarea fiind de 280.000 de lei fără TVA.

Etapa a doua a reabilitării – care cuprinde restul spațiului pietonalei, până la fântâna „de la „Ursu’ ” (în lungime de 310 metri) va continua același concept, de creare de spații verzi, de zone de petrecere a timpului liber, de accesibilizare a întregii zone. Se vor realiza rampe pentru persoane cu dizabilități cu pante potrivit normativelor în vigoare, care vor permite accesul de la strada Tâmpei până la parcul Ursu’, pe absolut tot pietonalul, de la un capăt la altul. Se vor amenaja peste 2.300 de metri pătrați de spații verzi, vor fi plantați 96 de arbori de mari dimensiuni și arbuști. Va fi amplasat mobilier de mari dimensiuni din lemn exotic (mobilier tip decking) și va fi amenajată o altă fântână arteziană la nivel cu solul, de aproximativ 75 mp, în celălalt capăt al pietonalului, similară celei la care se lucrează astăzi. Totodată sunt prevăzute și două zone speciale: o piațetă pentru expoziții, unde elevii liceului de artă să își poată expune lucrările, și o zonă cu mese pentru jocuri de societate (șah, table etc.) .

,,Conform contractului pe care îl avem cu firma din Cluj (S.C. Aqua Design n.n.), suntem în grafic și sper ca până la sfârșitul lunii august, această fântână să fie funcțională. Este ultima lucrare din primul tronson al pietonalului, după care vom începe lucrările la partea a doua, care va continua conceptul, astfel încât să avem zone verzi cu copaci de mari dimensiuni, să se poată sta la umbră, rampe pentru cei cu cărucioare sau cu biciclete și trotinete și o altă fântână arteziană, în capăt, spre Ursu’. Am avut o discuție cu proiectantul și în maxim două săptămâni ne va preda proiectul tehnic, astfel încât să putem lansa licitația de lucrări. Cu siguranță, după finalizarea lucrărilor, acest pietonal va fi un spațiu viu, în care cetățenii din Răcădău să își petreacă timpul liber, să se relaxeze, iar copiii să aibă la dispoziție un spațiu de joacă imens, în care să poată fi în siguranță”, a declarat primarul George Scripcaru.

Proiectul de reabilitare a pietonalei a fost realizat de arhitectul Lucian Păltănea și peisagistul Christian Voinescu. Cei doi au plecat de la concluziile studiului sociologic efectuat în cartier și de la idei noi, contemporane, în ceea ce privește funcționalitatea spațiilor publice. Reamintim aceste idei, prezentate și Consiliului Local Brașov, anul trecut:

  • „Mobilitatea pe mai multe viteze“ include nevoia de deplasare ale tuturor celor care vor tranzita acest spațiu, fie ca pietoni, fie cu bicicleta, pe role sau cu un cărucior de copii de exemplu, astfel încât fiecare categorie să poată utiliza spațiul având la dispoziție elemente specifice nevoii sale de mobilitate și fără a împiedica celelalte categorii. Acest concept a fost pus în practică prin construirea de rampe care respectă ultima legislație europeană în domeniu, trepte și taluzuri
  • Elementul apă – fântâna arteziană dinspre strada Tâmpei va f înlocuită cu o fântână de pardoseală cu joc de apă și lumini, astfel încât utilizatorii spațiului că poată interacționa direct cu apa și să aibă posibilitatea reală să se răcorească în zilele toride. De asemenea, în partea superioară a pietonalului va fi construită o a doua fântână, similară celei de la strada Tâmpei.
  • Fântâna (de la strada Tâmpei) este înconjurată de un amfiteatru cu o capacitate de aproximativ 100 de locuri, care va putea fi utilizat fie ca loc de socializare, fie ca tribună pentru diferite evenimente, caz în care scena va putea fi amenajată chiar pe platforma fântânii arteziene, desigur, cu apa oprită.
  • Pentru asigurarea ritmului zonei, forma fântânii și dimensiunile sale sunt replicate în nivelul superior, la nivelul pardoselii pietonalului, unde amprenta acesteia, de aproximativ 100 mp, este realizată din lemn de ipe (un lemn de origine braziliană, extrem de dur și foarte rezistent în timp) și este mărginită de arbori și arbuști, constituind astfel o nouă grădină urbană care echilibrează culorile și va oferă o zonă naturală, contrabalansând spațiile de plimbare
  • Combaterea insulelor de căldură, prin mărirea suprafețelor verzi și plantarea de arbori cu talia mare (arborii au 3-4 metri încă de la plantare și au deja coroana formată), care vor oferi umbră, oxigen, vor reține praful și, desigur, vor avea și un rol estetic. Au fost aleși arbori adaptați la microclimatul urban și la zona de climă specifice Brașovului (arțar, jugastru, scoruș, magnolie, măr pădureț etc). Zona de vegetație este completată cu arbuști floriferi (plante perene) care vor asigura înflorire și vor avea aspect decorativ pe tot timpul anului (alun, ienupăr, jneapăn etc)
  • creșterea vizibilității și atractivității zonei pentru utilizatori, în special pentru copii, și crearea unei identități vizuale ușor de observat de pe înălțimile din jur (Tâmpa și Dealul Melcilor). Pardoseala este colorată iar pavajul este realizat din asfalt acoperit cu material termoplastic, care va asigura nu numai impermeabilitate și ușurință în drenarea apelor pluviale, ci și o suprafață potrivită pentru pentru mersul pe rotile, cu rol de amortizare a șocurilor și reducere a zgomotului.

Foto: Primaria Brasov

Sursa; comunicat remis La pas prin Brasov

Zona de sub Tâmpa, amenajată pentru activități de agrement

Municipalitatea a început prima etapă de reamenajare a zonei de sub Tâmpa, pentru extinderea zonelor puse la dispoziția celor care doresc să-și petreacă timpul în natură și pentru împiedicarea accesului autovehiculelor.

„Ceea ce urmează să se desfășoare în această zonă sub Tâmpa se rezumă la împărțirea fostului carosabil și a fostului trotuar pe mai multe funcțiuni, respectiv promenadă, zonă pentru mese de șah, locuri de practicarea sporturilor fizice, locuri de joacă pentru copii, dar și zonă pentru copiii cu role sau biciclete și diverse alte activități, care nu vor genera modificări structurale pe acest amplasament.

Accesul mașinilor va rămâne ocazional, pentru situații de urgență și pentru aprovizionare. Tocmai aceasta a fost și ideea, de a amenaja această zonă cu mobilier urban, mai ales că nu toți cetățenii au înțeles că accesul mașinilor nu mai este permis de când această decizie a fost luată în comisiile reunite de Circulație și Amenajarea teritoriului și urbanism. Această zonă este una care se pretează foarte bine la activități de timp liber“, a explicat Marilena Manolache, Arhitect șef al municipiului Brașov.

Lucrările au început în urmă cu aproximativ o săptămână, prin pavarea cu piatră cubică a trotuarului de acces către Bastionul Postăvarilor. Carosabilul a fost lărgit, prin coborârea celorlalte trotuare la nivelul acestuia și amenajarea unor alveole care au rolul de a încetini circulația auto și a descuraja șoferii care, deși nu au voie să circule pe acolo, mai încearcă vigilența poliției, mai ales în timpul nopții. Apoi se va trece la amenajarea zonelor de agrement și montarea de mobilier urban adecvat diferitelor tipuri de activități.

„Lucrările constau în amenajarea platformei (fostul carosabil, n.n.) prin repararea ei, crearea de noi alveole în care se vor planta diverse specii de arbuști și arbori, și care au și rolul de a reduce viteza mașinilor care vor tranzita ocazional zona, cu mențiunea că vor acea acces doar mașinile care fac aprovizionarea restaurantelor, mașinile de intervenție și ale riveranilor.

Am început prin a repara trotuarul și a-l coborî la nivelul platformei actuale, prin a marca și repara toate defecțiunile acestei platforme, s-au reparat de altfel toate aleile de sub Tâmpa, vom delimita zona astfel încât mașinile să meargă pe partea dinspre ziduri, unde au fost deja formate alveole, iar în partea dinspre Tâmpa se vor amenaja locuri de agrement, dedicate celor care joacă șah, o zonă pentru work-out, dorim să creăm și un mic teren de baschet, pe baza numeroaselor solicitări primite din partea cetățenilor, și vom marca și o pistă pentru biciclete și pentru cei care vor să meargă cu rolele.

Aceasta este o primă etapă, urmând ca apoi să punem în valoare turnurile și bastioanele din zonă“, a explicat Raul Negoiță, directorul Direcției tehnice a primăriei.

Reamintim că Primăria Brașov a demarat un proiect mai amplu de extindere a zonelor pietonale, de agrement și de practicare a sportului, precum și de punere în valoare a turnurilor și bastioanelor vechii cetăți, recent preluate de la Consiliul Județean. Și în zona După Ziduri a început curățarea pârâului Graft, se amenajează piața Brassai (care oferă o legătură între Piața Sfatului și Aleea După Ziduri) și există un proiect în parteneriat cu o asociație neguvernamentală pentru accesibilizarea zonei și punerea în valoare a turnurilor și a grotelor.

Foto: Primaria Brasov

Sursa; comunicat remis La pas prin Brasov

Drapelul de pe Tâmpa, cel mai mare drapel arborat permanent în Brașov, la cea mai mare altitudine din oraș

Pe 26 iunie este marcată în România Ziua Drapelului Naţional, proclamată prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Din păcate, măsurile luate împotriva răspândirii coronavirusului au făcut ca autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului să nu mai organizeze obișnuitele parade și ceremonii militare specifice, chiar dacă el a fost însă arborat pe străzi.

Drapelul naţional este unul din cele trei simboluri naţionale ale României, parte a identităţii naţionale, alături de Stema naţională şi Imnul naţional. Drapelul României este tricolor: roşu vermillon, galben crom şi albastru cobalt, plasate vertical, albastrul fiind aşezat la lance, galben la mijloc şi roşu în exterior.

În îndelungata istorie a ţării, drapelul României nu a suferit transformări majore, cu excepţia proporţiilor şi poziţiilor culorilor. Potrivit unor mărturii, istorice, prima atestare a folosirii celor trei culori pe teritoriul actual al României datează de pe vremea împăratului bizantin Justinian, care a înfinţat în anul 535 d.H., două cetăţi dunărene, locuite de luptători descendenţi ai dacilor, care şi-au păstrat emblema stindard de luptă a strămoşilor, în culorile roşu, galben şi albastru.

O altă prezenţă a celor trei culori datează din anul 1185, când fraţii valahi Petru, Asan şi Caloian, au condus o armată contra bizantinilor, ai cărei oşteni aveau pe suliţe flamuri cu reproducerea dragonului-lup al dacilor, plus cele trei culori. Albastrul, galbenul şi roşul se regăsesc mai târziu şi pe diplomele de înnobilare emise de Mihai Viteazul, apoi, în anul 1821, cele trei culori se regăseau pe drapelul de luptă al lui Tudor Vladimirescu. Tot de atunci moştenim semnificaţia celor trei culori: Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor) şi Frăție (roșul sângelui). Când Revoluţia a fost înăbuşită, căpitanii lui Tudor au hotărât arderea steagului.

Însă în anul 1882, steagul a fost găsit, recondiţionat şi adus la Bucureşti, capitala ţării, fiind depus, în urma unei ceremonii speciale, la Casa Armatei, Cercul Militar Central de astăzi. (î București) În anul 1861, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca drapel oficial al Principatelor Unite, afirmând că: „Steagul este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii şi unde se vor naşte copiii voştri. Steagul este, încă, simbolul devotamentului, credinţei, ordinei şi al disciplinei ce reprezintă oastea”.

În anul 1867 este adoptat drapelul cu forma pe care o are şi astăzi, în timpul domniei lui Carol I. Astfel albastrul apare lângă lance, galben în mijloc, roşu în partea exterioară, culorile fiind aşezate pe verticală, în cele patru colţuri se aflau ghirlande din frunze de laur, cifrul domnitorului Carol I, iar în centru era aşezată stema ţării.

În 9 ianuarie 1948, comuniştii au interzis însemnele regatului şi au aşezat pe steag noua stemă a republicii, cu elemente sovietice, fără nicio legătură cu tradiţia stemelor sau cu heraldica.

În timpul Revoluției de la Timișoara, încă din 17 decembrie 1989, stema Republicii Socialiste România a fost îndepărtată de pe drapele prin decupare, gest simbolic privit ca rupere de regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu.

La sfârşitul anului Revoluţiei, Decretul-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale și a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale prevedea, la articolul 1, între altele, faptul că „drapelul țării este tricolorul tradițional al României, având culorile așezate vertical, în următoarea ordine, pornind de la lance: albastru, galben, roșu.”

Conform legii, drapelul României are formă dreptunghiulară, laţimea lui fiind egală cu 2/3 din lungimea acestuia, iar dimensiunile fîşiilor culorilor sunt egale.

Drapelul României se arborează în mod permanent pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional şi ca pavilion pentru navele de orice fel şi alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc.

Cel mai mare drapel arborat permanent în Brașov este cel de pe Tâmpa. Pânza are 35 mp, dimensiunile laturilor fiind de 5×7 metri. Este și cel mai dificil de arborat, întrucât este fixat de catarg și nu există un sistem pentru coborârea lui în bernă. Schimbarea drapelului este realizată voluntar de un reprezentant al Agenției Metropolitane Brașov, împreună cu jandarmii montani, care au oameni antrenați pentru lucrul la înălțime. Un singur jandarm se poate urca pe catargul înalt de 25 de metri pentru a schimba drapelul vechi, sfâșiat de vânt, cu unul nou, iar operațiunea aceasta îi ia aproximativ o oră.

De anul trecut, Primăria Brașov a preluat această obligație de la Consiliul Județean Brașov (la fel ca și în cazul drapelului tricolor de pe drumul Poienii, în apropierea Turnului Alb), și răspunde de asigurarea consumabilelor pentru întreținerea catargului și de achiziția drapelelor. Drapelul este schimbat cam o dată la trei luni, în funcție de condițiile atmosferice. Este fabricat dintr-un polimer în amestec cu bumbac, la fel ca și celelalte drapele amplasate în oraș, însă beneficiază de o serie de ranforsări pentru a-l face mai rezistent la vântul puternic, principala cauză care face necesară schimbarea drapelului. Costul unui singur steag amplasat pe Tâmpa este de 1.100 de lei.

În Brașov, primăria asigură schimbarea drapelelor tricolore în 14 locații: cele 5 intrări în oraș, Tâmpa, Drumul Poienii, Cetățuie, clădirile primăriei din Bd Eroilor (câte un drapel la fiecare intrare, plus cel de pe catargul aflat deasupra ceasului) și Centrul Civic, Piața Tricolorului (la statuia Lupoaicei), Monumentul eroilor de la gara Bartolomeu, Monumentul soldatului necunoscut din Piața Unirii (Șchei) și în Parcul Trandafirilor. În 26 iunie, 29 iunie și 24 ianuarie, se arborează drapeluri și în zona centrală, între Teatrul Dramatic și Casa Armatei. De 1 Decemmbrie, ziua națională a României, cât și la Zilele Brașovului, se arborează drapeluri în întreg orașul, de-a lungul arterelor principale (aproximativ 800 de steaguri).

Sursa documentării istorice: radioromaniacultural.ro

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

De astazi circulă telecabinele Kanzel si Tâmpa

De astazi circulă telecabinele Kanzel si Tâmpa. Conform unei informări a operatorului de transport pe cablu, Ana Teleferic, de astazi au fost puse în circulație telecabina Kanzel (Poiana Brasov – Postavarul) si telecabina Tâmpa.

Cele doua telecabine vor circula, cel putin in prima perioada, de joi pana duminica, in intervalul orar 9.00-16.00.

Reprezentanții firmei de transport pe cablu fac un apel la cei care vor sa utilizeze cele doua telecabine sa respecte regulile pentru reducerea riscului de raspandire a coronavirusului, inclusiv cele de distanțare sociala si de purtare a maștii. În această perioada numarul de persoane care pot urca in aceeasi cabina a fost redus, astfel in telecabina Kanzel pot urca maxim 12 persoane, iar în telecabina Tâmpa, maxim 7.

Tarifele sunt urmatoarele: Telecabina Kanzel – tarif urcare sau coborare adulti: 25 lei, tarif urcare sau coborare copii: 12 lei, tarif urcare și coborâre 35 de lei adulți, 20 de lei copii; Telecabina Tâmpa – tarif urcare sau coborare adulti: 10 lei, tarif urcare sau coborare copii: 6 lei, tarif urcare și coborâre 18 lei adulți, 10 lei pentru copii.

Crosul Hospice “Alearga tu pentru ei!” editia a VII-a

A saptea editie a Crosului HOSPICE se va desfasura sambata, 11 iulie 2015, pe aleea de sub Tampa. Alergătorii, de toate varstele, vor lua startul în cele patru curse din competiție. Toti participantii vor alerga pentru a darui speranta celor care sunt angajați intr-o cursa mult mai dificilă, cea cu o boală incurabila. Pe langa alergătorii care s-au inscris individual, la cros, vor putea să se inscrie la curse alergători din partea unor companii.

Banii proveniti din sponsorizări si taxe de inscriere vor fi folosiți de HOSPICE Casa Sperantei pentru a acorda in continuare servicii de ingrijire paliativa copiilor si adultilor diagnosticati cu boli incurabile.

Inscrie-te si daruieste speranta celor angajati in cursa cu o boala incurabila!

Persoanele care se inscriu pana la 30 iunie 2015 beneficieaza de o reducere de 5 lei din taxa de inscriere.

HCS_Cros_2015_poster140x200cmPentru detalii va invitam sa accesati pagina: hospice.ro/cros/

VIA: hospice.ro/cros/