Toate articolele scrise de Dan Strauti

Patinaj artistic: sportivii Coronei participă la Cupa Europeană „Skate Helena”

A doua competiție din turneul European Criterium 2021/2022 se va desfășura la Belgrad, între 19 și 23 ianuarie.

Cupa Europeană „Skate HELENA” din Belgrad, Serbia, a ajuns la 15-a ediție și va reuni la start sportivi din Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, Irlanda, Israel, Kazahstan, Mexic, Macedonia, România, Slovenia, Serbia, Slovacia și Turcia.

La competiția din Serbia vor participa șase patinatori ai Coronei Brașov: Cristiana Mainea, Zara Grapă, Natalia Runcanu, Petra Costea, Daria Cocan și Răzvan Cionac.

Vă reamintim că la prima competiție a circuitului European Criterium, desfășurată la Celje, în Slovenia, patinatorul Coronei, Răzvan Cionac, a ocupat poziția secundă la categoria Basic Novice.

Întrecerea face parte din turneul European Criterium 2021/2022 care cuprinde cinci concursuri: Skate Celje 2021 (Slovenia), Cupa Europeană de Patinaj HELENA ediția 15 (Belgrad/ Serbia), Trofeul Sofia 2022 (Bulgaria), Memorialul Bellu – București, Cupa Europa ediția 33 (Folgaria/ Italia).

Turneul competițional European Criterium, aflat la a 34-a ediție, are scopul declarat de a promova patinajul artistic și de a oferi oportunități pentru tinerele talente din diferite țări de a se întâlni în competiții. În sezonul 2021/2022, 5 orașe diferite din 5 țări diferite vor găzdui una dintre etape, în următoarea ordine: Celje, Belgrad, Sofia, București și Folgaria.

Sportivii sunt antrenați de Simona Pungă. Mult succes!

Sursa si imagine: comunicat remis La pas oprin Brasov

Evenimente pentru toate vârstele, în această săptămână, la Opera Brașov!

Miercuri, 19 ianuarie 2022, de la ora 11.00, în Sala Operei, cei mici sunt invitați să se bucure de cea mai nouă premieră a Operei Brașov, ce le este dedicată, „Peter Pan”, un spectacol pe muzică de Laurențiu Profeta și libretul scris de Eugen Rotaru, după James Matthew Barrie. Peter Pan, băiatul care nu vrea să crească mare, și-a pierdut umbra. Wendy îl pândește și chiar îl așteaptă pe Peter Pan, deoarece are un secret: ea este cea care a găsit umbra lui Peter Pan și, pentru a-l ajuta, ea îi va coase umbra, ca Peter să nu o mai piardă. Peter Pan îi invită pe Wendy și pe frățiorii ei în Țara de Nicăieri, o țară a visurilor și a întâmplărilor minunate, unde pot ajunge doar în zbor.

În Țara de Nicăieri, însă, sunt și pericole: Căpitanul Hook, dușmanul lui Peter Pan și Crocodilul Tic-Tac, care îl urmărește pe Căpitan. Cântecul lui Wendy le trezește celor doi frați, John și Michael, un dor aprins de casa părintească și cu toții își doresc să se întoarcă la părinții lor. Peter Pan nu li se va alătura, dar îi va ajuta să se salveze. În distribuție, artiștii Operei Brașov: Emil Dumbravă (Peter Pan), Alina Ichim (Wendy), Irina Iftene (John), Mădălina Lucaciu (Michael), Anca Panait (Mama), Dan Ionescu (Tata), Lorand Cristian (Căpitanul Hook), Sonia Hazarian (Crocodilul), Valer Lucaciu/Daniel Vâlcoci/Mihai Burlacu/Florin Grama (copiii pierduți). Își dă concursul Baletul Operei Brașov. Regia artistică este semnată de Iulian-Ioan Sandu. Scenografia: Rodica Garștea. Coregrafia: Alexandru Fotescu. Mișcare scenică: Cristina Rotundu. Asistent regie: Lăcrămioara Schuller. Regie scenă: Marilena Aldea.

Preț bilet: 15 lei

Vineri, 21 ianuarie 2021, de la ora 18.30, în Foaierul Operei Brașov, vă așteptăm la primul Recital vocal-instrumental din acest an, al cărui program care este dedicat exclusiv muzicii românești.

Veți putea asculta: „Știi tu, mândro”, „Îngerelul” de Gheorghe Dima, „Cine m-aude cântând”, „Dragu-mi-i, mândro, de tine” de Tiberiu Brediceanu, „M-ai sărutat”, „Din vise dragi, poeme” de Sabin Păutza, „O, rămâi” de George Stephănescu, „Ce te legeni” de Nicolae Bretan, „Am plecat” și „Te știam numai din nume” ale lui Eugen Doga. Vor interpreta solistele Operei Brașov: Maria Catrina, Nicoleta Chirilă, Corina Klein, Valentina Mărgăraș, Silvia Micu, Anda Pop, Sonia Hazarian, Carmen Topciu, acompaniate la pian de Lioara Frățilă. Prezintă: Simona Manole.

Preț bilet: 20 lei 

Sâmbătă, 22 ianuarie 2022, de la ora 18.30, în Sala Operei, vă invităm la o capodoperă: „Bărbierul din Sevilla”, lucrare bufă de Gioachino Rossini, pe un libret, scris în limba italiană, de Cesare Sterbini, bazat pe comedia francezului Pierre Beaumarchais. Premiera operei a avut loc pe 20 februarie 1816, la Teatro Argentina din Roma.

„Bărbierul din Sevilla” s-a dovedit a fi una dintre cele mai mari capodopere comice în muzică, deși se presune că Rossini a compus-o în doar trei săptămâni, și a fost descrisă ca „opera buffă a tuturor operelor bufe”. După mai mult de două sute de ani de la premieră, rămâne o operă la fel populară, apreciată și îndrăgită.

Acțiunea are loc în orașul Sevilla din Spania secolului al XVIII-lea și se învârte în jurul inteligentului și întreprinzătorului Figaro, bărbier, un adevărat factotum. Contele Almaviva o curtează pe Rosina, nepoata și protejata lui Don Bartolo – care intenționează să se căsătorească cu ea. Așa că încearcă să-l țină pe Almaviva departe de Rosina și de casa lui. Dar Figaro, contra unor recompense substanțiale și folosindu-se de deghizări inteligente, va reuși să găsească soluțiile cele mai potrivite pentru a rezolva situația.

Distribuția: Contele Almaviva – Liviu Iftene, Rosina – Asineta Răducan, Figaro – Adrian Mărcan, Bartolo – Ștefan Schuller, Berta – Cristina Roșu, Basilio – Dan Popescu, Fiorello/Ofiţerul – Valentin Marele, Notarul – Emil Dumbravă, Ambrogio – Cristian Dicu. Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Traian Ichim. Regia artistică poartă semnătura lui Carmen Dobrescu. Scenografia: Rodica Garștea. Dirijor cor: Dragoș-Mihai Cohal. Coordonator spectacol: Anda Tabacaru. Regie scenă: Silvia Papadopoulos.

Preț bilet: 50 lei (Pentru acest eveniment, nu mai sunt bilete disponibile!) 

Biletele se vând atât online, pe site-ul www.bilet.ro, cât și la sediul Operei Brașov din str. Bisericii Române nr. 51. Program Casierie: Luni – Vineri 10 – 17 şi cu o oră înainte de începerea spectacolelor (în cazul în care rămân bilete disponibile).

Informații se pot obține la telefon: 0268-419380. 

În stagiunea 2021 – 2022, accesul copiilor la spectacolele de operă și operetă este permis începând cu vârsta de 7 ani!

Participarea la evenimentele Operei Brașov este permisă pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, pentru persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv pentru persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARSCoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARSCoV-2 nu mai vechi de 48 de ore – în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii și al ministrului sănătății, emis în temeiul art. 44 și al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare. Certificatul verde va fi însoţit de un act de identitate.

Desfăşurarea spectacolelor este permisă conform reglementărilor legale în vigoare cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a sălii.

Pe toată durata desfășurării spectacolelor, purtarea măștii este obligatorie! Va fi respectată distanțarea între scaune. Vă rugăm frumos, în cazul în care prezentați simptome de infecție respiratorie, să rămâneți acasă pentru a nu vă pune în pericol nici pe dumneavoastră și nici pe ceilalți participanți la eveniment. Vă mulțumim pentru înțelegere! 

Evenimente desfășurate cu sprijinul Primăriei Municipiului Brașov.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Mihaela Malea Stroe „Intersectări: Floare albastră și Crăiasa Zăpezii”

Să asociezi un poet român, fie el și „ultimul mare romantic european”, cum îl consideră G. Călinescu pe Mihai Eminescu, unui prozator danez – H. C. Andersen – celebru în special prin basmele pe care le-a scris, pare o aventură literară ușor riscantă. O paralelă între o poezie de iubire – „Floare albastră” – și un basm cult – „Crăiasa zăpezii” – așijderi. Dar, dacă textele îngăduie apropieri și oferă puncte de intersectare, de ce nu?!

Înainte de-a purcede la demersul comparatist, se cuvine o precizare: nu voi opera cu interpretarea consacrată (prezentă în manuale de literatură română), conform căreia, în „Floare albastră”, el reprezintă geniul, spiritul net superior, iar ea chemarea telurică, vicleană, seducătoare. A o asimila pe copila ingenuă, visătoare și jucăușă din poezie unui prototip de curtezană versată este total impropriu. La fel, a-l cataloga pe tânărul (mai plauzibil – adolescentul!) din „Floare albastră” un geniu neînțeles mi se pare mult exagerat, el neavând nici pe departe complexitatea lui Hyperion din amplul poem filosofic sau profunzimea bătrânului dascăl din „Scrisoarea I”. Însăși întoarcerea propriei priviri, analitic, asupra unui moment anterior al vieții susține ideea că schimbarea de perspectivă s-a produs odată cu trecerea timpului, (a)percepția s-a limpezit ca urmare a maturizării lui și a asumării unei erori de demult („Ah! Ea spuse adevărul/ Eu am râs…” – pag. 45). Cuplul din poezie este – mai degrabă – unul inocent, asemănător celui reprezentat de Greta și Karl în basmul danez amintit. El se așază sub semnul ludicului nealterat, nicidecum sub acela al vicleniei ori al seducției, iar decorul terestru amintește, în ambele texte, de cadrul paradisiac: verdeața, codrul, trestia, foile de mure – în poezia eminesciană, respectiv grădinița improvizată, mica oază cu verdețuri și trandafiri – în basmul lui Andersen (în grădiniță se află „verdețuri de care aveau nevoie la gătit și […] câte un trandafir; era câte unul în fiecare cutie și înflorea frumos”- pag. 143).

În aceste condiții, este mai firesc să diferențiem în ambele situații principiul feminin care optează pentru cunoașterea intuitivă, afectivă (luciferică, protectoare a tainelor, în formularea lui Blaga) și principiul masculin, care optează, cel puțin temporar, pentru cunoașterea de tip rațional, rece (varianta paradisiacă, menită să spulbere misterele). Atributele angelicului aparțin, la ambii scriitori, personajelor feminine, atributele demonicului (demonic derivat, aici, de la daimon – gr. daímonas,δαίμονας – cu sensul de spirit neliniștit, cercetător, pasionat, eventual răzvrătit, nu de la diavol/drac, cuvinte cu sens strict negativ, indicând o creatură funciarmente rea) – celor masculine.

La Eminescu, tânărul „se cufundă” în stele, în nori, în „ceruri ’nalte”, altfel spus – se adâncește în înălțimi, „grămădește” în a sa gândire cunoștințe, date și informații raționale, verificabile, ignorând, pe moment, că, pentru „mititica” îndrăgostită, pe care o privește condescendent, el este sufletul, esența vitală („De nu m-ai uita, încalte/ Sufletul vieții mele”- pag. 44).

În cazul lui Karl, atracția pentru cunoașterea rațională se clarifică după ce crește atât încât copilul are voie să se joace departe de casă și îl lovesc în ochi și în inimă cioburile oglinzii diavolești care distorsionează, urâțind prin falsă reflectare, imaginea lumii și oamenilor. Din acea clipă, sufletul băiatului, respectiv latura emoțională, afectivă, „îngheață”, în schimb mintea lui devine mai sprintenă, aptă să rețină multitudine de informații și să opereze matematic, fără greș, tot felul de calcule dificile. Cunoscuții îl apreciază ca „foarte deștept”, iar el începe să fie obsedat de perfecțiune (în particular, identifică perfecțiunea în feluritele forme ale fulgilor de nea), nu mai poate savura poveștile bunicii, le sabotează taina și tâlcul vrând să le verifice, să știe cu dinadinsul dacă ce spun poveștile (inclusiv cea despre Crăiasa zăpezii) este adevărat.

Și tânărul din poezia eminesciană, și Karl, din basm, manifestă, mai mult sau mai puțin explicit, dispreț față de tot ce înseamnă sentiment și/sau expresie a emoției. Astfel, tânărul mărturisește, privind în urmă, că, atunci când fata l-a sfătuit „Nu căta în depărtare/ Fericirea ta, iubite!”, el a râs și a tăcut, considerând că ea este doar o copilă, o „mititică” (diminutiv grăitor) naivă, neștiutoare („Astfel zise mititica/ Dulce netezindu-mi părul/ […]/ Eu am râs, n-am zis nimica” – pag. 45). Karl râde, la rândul lui, de Gretchen, o ironizează pentru că o pot bucura cărțile cu flori și animale care sunt, în opinia lui, cărți neînsemnate, bune „pentru copiii de țâță” sau o disprețuiește când o vede plângând, considerând plânsul o formă de slăbiciune infantilă. Sedus și răpit de Crăiasa Zăpezii, speriat când constată că nu-și poate desprinde săniuța de sania vizitiului necunoscut care i-a făcut semne prietenești (însăși Crăiasa… incognito), el încearcă „să spună o rugăciune în gând, dar degeaba, nu-și aducea aminte decât de tabla înmulțirii” s.n., pag. 147). Rugăciunea, întrucât presupune participare afectivă intensă, nu mai poate fi rostită, amănunt ce confirmă blocajul sufletesc al băiatului; până și spaima inițială, ca formă de manifestare emoțională, dispare. Se înregistrează, în cazul lui, o biruință temporară a cifrelor/ numerelor asupra cuvintelor.

Ideea de adâncire/ cufundare în înălțimi, în nori, apare, oarecum, și în basm. Odată răpit, Karl își dorește să știe cât mai mult, iar Crăiasa îl ridică în văzduh „sus de tot, până în norii cei vineți” (pag. 142), apoi îl duce pe insula Spitzbergen (în traducere – insula munților cu vârf ascuțit, toponimul sugerând o lume care tinde spre înalt, dar, după cum ni se va dezvălui, o lume izolată, contondentă, viforoasă, întunecată, o lume agresivă, a orgoliilor și ambițiilor nemăsurate, a pretențiilor trufașe).

Opțiunea pentru cunoașterea exclusiv rațională rigidizează ființa, care devine insensibilă, incapabilă de tresăriri sufletești. Tânărul din „Floare albastră” nu intră în jocul propus de fată („Și mi-i spune-atunci povești/ Și minciuni cu-a ta guriță/ Eu pe-un fir de romaniță/ Voi cerca de mă iubești” sau „Și de-a soarelui căldură/ Voi fi roșie ca mărul,/ Mi-oi desface de-aur părul/ Să-ți astup cu dânsul gura” – pag. 45). Refuzând să spună „povești” și „minciuni” (se subînțelege: nevinovate, incluse în povești – ca ficțiuni decorative, fără efect negativ), el zădărnicește un ritual ludic al iubirii inocente, necondiționate, pe care fata îl proiectează din cuvinte și gesturi, un ritual în note șăgalnice, candide, care necesită participarea amândurora, tot așa cum, pentru a avea acces la un întreg al cunoașterii este deopotrivă nevoie de rațiune și de intuiție. „Ca un stâlp eu stam în lună!” reprezintă exteriorizarea imobilității sufletești a tânărului, urmată de plecarea fetei și sfârșitul idilei: „Și te-ai dus, dulce minune/ Și-a murit iubirea noastră” (pag.46).

Similar, Karl uită de Greta, de părinți, de bunică, iar când fetița, pornită să-l caute prin lume, îl găsește în palatul Crăiesei, băiatul „stătea neclintit și țeapăn, ai fi crezut că-i și el un sloi de gheață”(pag.166). „Stâlpul” și „sloiul” indică o aceeași păgubitoare rigiditate emoțională, fie ea autoimpusă (în poezie) ori indusă din exterior (în basm). Karl pare iremediabil pierdut, ciobul din ochi îl împiedică s-o recunoască pe Gretchen și nimic nu-l perturbă din jocul în care l-a atras Crăiasa, jocul de gheață al inteligenței: să alcătuiască, din cuburi de gheață, cuvântul „veșnicie”. Miza este eliberarea lui din mrejele viclenei Crăiese, redobândirea sinelui, dar singur, înstrăinat de cuvinte, nu izbutește.

Dacă avem în vedere ceea ce s-a spus frecvent despre tipologia feminină din poemele eminesciene, portretul „florii albastre” este angelic – părul „de aur”, ochii de culoarea cerului nemărginit. Greta are și ea trăsături angelice: părul strălucitor, cârlionțat, chipul ei „rotund și bucălat era ca trandafirul” (pag. 145). Oricum, ambele personaje sunt ființe ludice și solare, întruchipări ale candorii. În poezie, cea mai mare parte a ritualului proiectat ar urma să se desfășoare sub lumina solară, lumina lunii fiind, „în noaptea cea de vară”, veghetoarea drumului de întoarcere spre vatră, spre „al casei prag”, drum ce s-ar cuveni parcurs împreună de tinerii îmbrățișați: „ Mi-i ținea de subsuară,/Te-oi ținea de după gât” (pag. 46). În basm, după regăsirea și recuperarea lui Karl (lacrimile Gretei au virtuți exorcizante, îi „mistuie” ciobul de oglindă din inimă, apoi propriile lacrimi – pe cel din ochi și, în clipa în care băiatul își redobândește memoria afectivă, sufletul, harul lacrimilor și sinele, cuburile de gheață scriu singure cuvântul cerut de Crăiasă), cei doi, mână în mână, se îndreaptă tot spre casă, iar „pe unde ajungeau era primăvară cu iarbă verde și flori” (pag. 169).

De bună seamă, între textele puse în discuție, sunt și diferențe notabile. Îndrăgostitul din poezie pare mai degrabă dispus să-și reprime iubirea pentru „frumoasa dulce floare”, pentru „dulcea minune”. Iubirea sălășluiește în ființa lui, chiar dacă el, vanitos, refuză să răspundă îndemnului fetei în virtutea unei priorități de moment: cunoașterea rațională. Karl, după ce ochii și inima i-au fost străpunse de cioburile oglinzii vrăjitorești, pierde capacitatea de a iubi, se înrăiește, devine brutal, cârcotaș, se îndepărtează de toți cei mai înainte dragi lui, Gretei îi spune, cu duritate, că e urâtă când plânge.

În „Floare albastră” fata îi reproșează iubitului o atitudine de „absență” repetată („– Iar te-ai cufundat în stele/ Și în nori și-n ceruri nalte?”- s.n., pag. 44), îl sfătuiește să nu caute fericirea „în depărtare” și îl cheamă spre spațiul cu vădite ecouri edenice, ocrotitor al unei posibile perechi aidoma perechii primordiale. Întrucât el tace, ea pleacă, abandonează: „Și te-ai dus, dulce minune” (pag. 46). Privit retrospectiv, după ce idila s-a sfârșit, momentul impune o reconsiderare a propriei opțiuni și atitudini „absente”, disprețuitoare sau încremenite de mai demult. Este o recunoaștere matură a greșelii de odinioară, a șansei ratate („Ah, ea spuse adevărul” – p. 45, s.n.), dar tardivă, pentru că iubirea… a murit. Iar lumea, fără iubire, devine depozitara tristeții: „Floare-albastră, floare-albastră/ Totuși este trist în lume”(pag. 46). Deși respinsă, pierdută, iubirea continuă, de dincolo de sfârșitul idilei, să-l modeleze lăuntric, să-l recupereze afectiv, trezindu-i nostalgii. Este prea puțin relevant, în acest context, dacă „plecarea”, „moartea”, „abandonul” au sens propriu sau figurat, dacă există, în rădăcinile textului, un filon real, un biografem, sau dacă avem de-a face cu imaginarul poetic. Mesajul rămâne același.

În basm, Gretchen nu abandonează, nu ostenește. În pofida comportamentului ostil, urâcios, al lui Karl și a convingerii tuturor că băiatul a murit, ea străbate lumea să-l caute, trece prin tot felul de întâmplări/ probe cu valențe inițiatice (traseul pe care îl parcurge și personajele întâlnite au semnificațiile lor tainice, merită – separat – o analiză detaliată). Devotamentul ei pentru dragul prieten dispărut/rătăcit este desăvârșit. Perechea se reface prin stăruința și consecvența Gretei, iar revenirea lor, împreună, acasă, după periplul sinuos prin lume, înseamnă triumful iubirii și al inocenței, redobândirea paradisului pierdut, a spațiului dominat de lumina solară: „Erau acuma amândoi oameni în toată firea și totuși copii în inimile lor; și acum venise vara, vara caldă și binefăcătoare”(pag. 169).

„Acasă” poate desemna (atât în „Floare-albastră” cât, încă mai explicit, în basmul lui Andersen) nu doar locuința pământeană – reper important, totuși vulnerabil și efemer –, ci și lumea atemporală, a începutului perpetuu, arealul primordial, sacru, cu desăvârșire stăpânit de iubire atotcuprinzătoare și puritate. Un „acasă” biblic, intrinsec veșniciei.

Bibliografie:

1) Andersen, H.Chr., Crăiasa Zăpezii, trad. Al. Philippide și I. Cassian – Mătăsaru, colecția Biblioteca pentru toți copiii, Ed. Ion Creangă, Buc., 1974

2) Eminescu, Mihai, Poezii – Proză literară, vol. I, colecția Mari scriitori români, Ed. Cartea Românească, Buc., 1978

Mihaela Malea Stroe

 

 

Ania Caill (Corona Brașov) participă în weekend la Cupa Mondială

  • Ania Caill ia startul în Cupa Mondială care debutează mâine la Zauchensee (Austria)

Pe 15 și 16 ianuarie, Zauchensee devine terenul de înfruntare a celor mai bune schioare de viteză din lume: coborâre și super-G.

La startul competiției se va afla și sportiva Coronei Brașov, Ania Caill, care va concura în ambele probe. Cursa de coborâre va avea loc mâine, 15 ianuarie, iar cea de Super-G în data de 16 ianuarie.

„Am făcut deja primele antrenamente ieri și astăzi. Pârtia este grea, cu sărituri foarte mari și viraje foarte tehnice. Se simte încă faptul că am lipsit în luna decembrie din circuitul Cupei Mondiale. Acesta este foarte greu și trebuie să reintru în ritm. Fac pas după pas, iar obiectivul este să obțin un rezultat cât mai frumos. Sunt bucuroasă că m-am reîntors acolo unde îmi este locul, în Cupa Mondială!” a declarat Ania Caill, sportiva Coronei Brașov.

Traseul întrecerii din Zauchensee este considerat unul dintre cele mai spectaculoase și mai solicitante trasee din întreaga Cupă Mondială de schi feminin.

Pe panta de pornire extrem de abruptă sportivele accelerează în doar cinci secunde la o viteză de peste 100 km/h, după care urmează un traseu marcat de sărituri și viraje care necesită extrem de multă forță și concentrare din partea concurentelor.

Prima cursă de Cupă Mondială a avut loc la Zauchensee în 1980, la acel moment încă pe „vechea” coborâre FIS, coborârea Gamskogel de est. Din 1990, cursele au loc pe „noul” traseu al Cupei Mondiale de la Gamskogel, prin Kälberloch.

Ania se află în top 100 al celor mai bune schioare din lume în proba de coborâre, alături de schioare provenind din țări cu mare tradiție în schiul alpin. Prezența ei la cupele europene și în Cupa Mondială duce numele României la unele dintre cele mai puternice competiții de schi alpin din lume.

Ania Caill este antrenată de fostul schior de performanță Ioan Achiriloaie.

Baftă, Ania!

Su rsa si imagineȘ comunicat remis La pas prin Brasov

Schiorul Coronei Brașov luptă pentru calificarea la Jocurile Olimpice

  • Raul Danciu calificări pentru Jocurile Olimpice
  • Diana Rențea, componentă a lotului național, s-a accidentat înaintea calificărilor

Schiorii Coronei se află în cantonament la Kronplatz, în Italia, unde începe lupta între sportivii lotului național pentru un loc pe lista sportivilor participanți la Jocurile Olimpice.

Misiunea este una dificilă, ținând cont că România dispune de un loc la feminin și unul la masculin la schi alpin.

Corona Brașov are doi sportivi, Diana Rențea și Raul Danciu, în loturile naționale. Din păcate însă, Diana Rențea, aflată în cantonament în Italia, s-a accidentat ieri, înaintea începerii calificărilor și nu va mai putea lua startul în cursa pentru Beijing.

Raul Danciu va concura în fiecare dintre cele cinci manșe la slalom și slalom uriaș, pentru calificare contând cele mai rapide trei manșe din fiecare probă. Concursul este organizat de Federația Română de Schi Biatlon.

Diana Rențea și Raul Danciu sunt antrenați Emilian Focșeneanu și de Bogdan Barbu.

Baftă, Raul! Capul sus, Diana!

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Opera Brașov – Evenimente noi 21 și 26 ianuarie 2022

Vineri, 21 ianuarie 2022, ora 18.30, Foierul Operei

Recital vocal-instrumental

Soliști: Maria Catrina, Nicoleta Chirilă, Corina Klein, Valentina Mărgăraș, Silvia Micu, Anda Pop, Sonia Hazarian, Carmen Topciu

La pian: Lioara Frățilă.  Prezintă: Simona Manole

Preț bilet: 20 lei.

Miercuri, 26 ianuarie 2022, ora 18.30, Sala Operei

MISSA ÎNCORONĂRIIConcert vocal-simfonic de W. A. Mozart

Soliști: Aurelia Florian – soprană, Antonela Barnat (invitată) – mezzosoprană, Mihai Irimia – tenor, Dan Popescu – bas

Corul și Orchestra Operei Brașov 

Dirijor: Mircea Holiartoc. Dirijor cor: Dragoș-Mihai Cohal

Preț bilet: 30 lei

În stagiunea 2021 – 2022, accesul copiilor la spectacolele de operă și operetă este permis începând cu vârsta de 7 ani! 

Biletele pentru aceste evenimente se pun în vânzare de joi, 13 ianuarie 2022, ora 10.00, atât online, pe site-ul www.bilet.ro, cât și la sediul Operei Brașov din str. Bisericii Române nr. 51. Program Casierie: Luni – Vineri 10 – 17 şi cu o oră înainte de începerea spectacolelor (în cazul în care rămân bilete disponibile).

Informații se pot obține la telefon: 0268-419380. 

Participarea la evenimentele Operei Brașov este permisă pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, pentru persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv pentru persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARSCoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARSCoV-2 nu mai vechi de 48 de ore – în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii și al ministrului sănătății, emis în temeiul art. 44 și al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare. Certificatul verde va fi însoţit de un act de identitate.

Desfăşurarea spectacolelor este permisă conform reglementărilor legale în vigoare cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a sălii.

Pe toată durata desfășurării spectacolelor, purtarea măștii este obligatorie! Va fi respectată distanțarea între scaune. Vă rugăm frumos, în cazul în care prezentați simptome de infecție respiratorie, să rămâneți acasă pentru a nu vă pune în pericol nici pe dumneavoastră și nici pe ceilalți participanți la eveniment. Vă mulțumim pentru înțelegere!

Evenimente desfășurate cu sprijinul Primăriei Municipiului Brașov.

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

De Ziua Culturii Naționale vă invităm la „REDUTA POETICĂ 2022”

După succesul on-line al ediției din 2021, sunteți așteptați în data de 15 ianuarie, de la ora 19.00, la Centrul Cultural Reduta.

Ca și anul trecut, miza acestui eveniment este de a scoate la iveală  creativitatea, versatilitatea și vitalitatea poeziei brașovene contemporane.

În 2021 au participat 10 poeți și poete care trăiesc și scriu în Brașov.

Anul acesta, organizatorii au decis să includă în spectacol și texte ale unor autori brașoveni consacrați, care din păcate nu mai sunt printre noi (Gheorghe Crăciun, Alexandru Mușina, Andrei Bodiu, Claudiu Mitan), dar și lecturi ale unor tineri autori care s-au format în cadrul școlii poetice de la Brașov și care, fiecare în felul lor, duc mai departe tradiția acesteia (Dósa Andrei, Ioana Zenaida Rotariu, Robert Gabriel Elekes, Denisa Păun).

Textele autorilor care nu mai sunt printre noi vor fi citite de actorul Andrei Netejoru.

Toate lecturile vor fi acompaniate muzical de trupa brașoveană Bulz Brotherz și de producătorul de muzică brașovean George Pandrea.

Filarmonica Brașov începe anul 2022 cu trei concerte!

Melomanii din Brașov se pot bucura de vești bune! În luna ianuarie, Filarmonica Brașov a pregătit o serie de concerte pentru toate gusturile.

După succesul pe care l-au avut concertele Filarmonicii Brașov de Crăciun și de Anul Nou, principala instituție de muzică din oraș propune publicului brașovean o lună ianuarie plină de evenimente muzicale noi și originale.

Seria acestora începe joi, 13 ianuarie, cu un concert de valsuri, arii și lieduri. Brașovenii și turiștii din oraș vor putea asculta piese de Johann Strauss, Piotr Ilici Ceaikovski, Franz Lehar și alți compozitori celebri. Orchestra simfonică a Filarmonicii Brașov va fi dirijată de maestrul Adrian Morar, iar soliștii serii vor fi Diana Țugui (soprană), Florin Estefan (bariton) și Hector Lopez (tenor).

A doua zi, pe 14 ianuarie, Filarmonica Brașov propune un recital intitulat ‘Un american la Paris’, cu Ciprian Dancu (clarinet), Anca Preda (pian), Attila Fazakas (contrabas) și Gabriel Barani (percuție). Recitalul este conturat în jurul muzicii lui George Gershwin prin lucrări precum ‘Un american la Paris’ sau ‘Rhapsody in Blue’. Programul va include și piese de jazz ale unor clarinetiști celebri precum Paquito d’Rivera, Benny Goodman sau Béla Kovács.

Pe 15 ianuarie, la Sala Patria va avea loc un concert dedicat Zilei Culturii Naționale. În cadrul acestuia, se vor cânta piese de compozitori români precum Dan Dediu, Anton Șuteu, Horia Moculescu și Ionel Tudor. Cei ce urmăreau pe vremuri emisiunea Teleenciclopedia vor putea asculta și piesa ‘Moment muzical din patru studii de concert pentru pian și orchestră’ de Nicolae Kirculescu, care a fost folosită în genericul emisiunii.

Luna ianuarie va continua la Filarmonica Brașov cu alte evenimente muzicale: Marți, 18 ianuarie, Gaudeamus Quartet Filarmonica Brașov® va oferi un nou recital din Integrala Șostakovici, iar pe 20 ianuarie, publicul îl va putea asculta pe violoncelistul Ștefan Cazacu, care va cânta alături de orchestra Filarmonicii Brașov, dirijată de maestrul Radu Popa.

Pe 27 ianuarie, Filarmonica Brașov va colabora cu Opera Brașov și va aduce publicului brașovean un concert dedicat aniversării lui Wolfgang Amadeus Mozart, care s-a născut pe data de 27 ianuarie 1756. Pe scenă vor urca orchestra Filarmonicii Brașov, dirijată de maestrul Steffen Schlandt; corul Operei Brașov, dirijat de Dragoș-Mihai Cohal și soliștii Aurelia Florian (soprană), Antonela Barnat (mezzosoprană), Mihai Irimia (tenor) și Dan Popescu (bas).

Luna se va încheia cu un recital de chitară Duo HESPERUS, care va avea loc tot la Sala Patria pe 28 ianuarie de la ora 19.

Biletele pentru toate concertele se găsesc la casieria Filarmonicii Brașov sau online pe bilet.ro. Mai multe informații despre acestea se găsesc pe pagina de Facebook a Filarmonicii Brașov la https://www.facebook.com/FilarmonicaBrasov.

Toate evenimentele se desfășoară în conformitate cu toate normele aflate în vigoare.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Arta în spații publice din România: lansare de carte și expoziție de artă urbană cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2022

Save or Cancel te invită, cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2022, să descoperi exemple remarcabile de artă urbană în cadrul lansării online a unei noi ediții a cărții Un-hidden Street Art in Romania și vizitând expoziția Arta în spații publice din România.

Proiectul Arta în spații publice din România promovează, în contextul Zilei Culturii Naționale 2022, arta ca actor în viața urbană și investighează regenerarea participativă a spațiului public ca spațiu cultural multi-disciplinar prin reinterpretări ale societății contemporane, invitând publicul să participe la lansarea online a ediției trei a publicației tipărite Un-hidden Street Art in Romania prin intermediul unui panel de discuție cu Pisica Pătrată, Irlo, Petre Ghiocel, autorii, urmată de retrospectivă video, și să viziteze o expoziție în spațiul public din București, compusă din planșe și lucrări originale.

Evenimentul online de lansare a cărții Un-hidden Street Art in Romania ediția trei,

Data: 15 Ianuarie 2022, 18:00 – 20:00

Loc: online, pe website-ul și pagina de facebook feeder.ro – link aici

Lansarea publicației este compusă dintr-un panel de discuție cu autorii Cristina Popa și Andrei Racovițan, fotograful Petre Ghiocel, artiștii Pisica Pătrată și Irlo, și din retrospectiva video alcătuită din 55 de montaje video making-of ale unora dintre cele mai remarcabile lucrări artistice independente din spațiul public din București, Brașov, Constanța, documentate de autori și colaboratori în perioada 2014 – 2021.

Noua ediție a cărții Un-hidden Street Art in Romania, tipărită cu sprijinul Ministerului Culturii, va fi distribuită gratuit în rețeaua Bibliotecii Metropolitane București. 

Expoziția Arta în spații publice din România

Perioada: 20 – 31 Ianuarie 2022

Loc: Lente, strada Dionisie Lupu, nr. 78, București

Expoziția este compusă din 10 planșe, dispuse la exterior, vizibile din stradă, care prezintă hărți ale artei independente din spații publice din Brașov, București, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Târgu Jiu și România, și peste 20 de fotografii, lucrări de artă din spațiul public românesc, realizate de artiști precum Pisica Pătrată, Livi Po, Serebe, Sandi Bălășoiu, în cadrul proiectelor produse de Save or Cancel, și din 10 lucrări originale de Serebe, John Dot S, Pasr, iZZY iZVNE, Aeul, Nesk, Oh Boy, Krips, Homeboy LDJ și Livi Po, din colecția solicitantului, dispuse în interior sufrageriei urbane Lente.

“Arta în spații publice din România” este un proiect cultural Save or Cancel, realizat cu sprijinul Ministerului Culturii, cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2022.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Ministerului Culturii.

Parteneri: Biblioteca Metropolitană București, Lente

Parteneri media: Radio România Cultural, IQads.ro, The Institute, One Night Gallery, Revista Atelierul

Sursa si imagine; comunicat remis La pas prin Brasov

Sportivii Coronei au reprezentat cu succes România la Campionatul European de Patinaj Viteză

  • Heerenveen, Olanda – România a fost reprezentată doar de doi sportivi, ambii aparținând Clubului Sportiv Municipal Corona Brașov

Mihaela Hogaș și Cosmin „Mex” Nedelea au participat, în weekend, la Campionatul European de Patinaj Viteză, desfășurat în Olanda, la Heerenveen. Patinatorii Coronei au fost singurii sportivi români prezenți la prestigioasa competiție europeană.

Mihaela Hogaș s-a clasat pe poziția a 14-a în proba de 500m, cu un timp de 39.296s, la o diferență de +1,97s de ocupanta primului loc, olandeza Femke Kok. Podiumul probei a fost „pictat” în culorile alb, roșu și albastru și a fost întregit de rusoaicele  Angelina Golikova și Daria Kachanova.

În cadrul probei de 1000m, Mihaela a sosit a 15-a, înregistrând timpul de 1:19.097 min, la o diferență de +5.49s față de primul loc. Podiumul probei a fost, și aici, împărțit între sportivele olandeze și rusoaice: Jutta Leerdam (Olanda), Femke Kok (Olanda) și Daria Kachanova (Rusia).

Mihaela are un PB de 38.37 în proba de 500m și 1:16.19 în proba de 1000m, recorduri înregistrate la finalul anului 2021.

„Este o plăcere să revin la Heerenveen pentru Europene. Acolo, în Olanda, patinajul este foarte iubit. Din păcate, din cauza pandemiei, spectatorilor nu li s-a permis accesul, iar noi, sportivii, am stat în izolare. Este al treilea an consecutiv când particip la Campionatul European și simt că prind din ce în ce mai multă experiență. Îmi doream să pot aduce rezultate mai bune, dar fiecare pas înapoi mă face să muncesc mai mult. Mulțumesc echipei și antrenorului meu, Bogdan Stănescu, clubului CSM Corona Brașov și COSR. Mulțumesc pentru sprijinul și încrederea oferită de către sponsorul meu din acest sezon olimpic, Bilka” a declarat Mihaela Hogaș, sportiva Coronei Brașov.

Pentru prima dată la un campionat european, Cosmin „Mex” Nedelea a reînnodat, după mulți ani, șirul prezențelor masculine românești la un asemenea nivel. „Mex” a participat în cea mai spectaculoasă probă a patinajului viteză, mass start, și s-a clasat pe poziția 22, parcurgând cele 16 ture ale probei în 7:34.220 min.

„Mă bucur că am reușit să particip la Campionatul European, a fost o experiență nouă și interesantă. Am obținut locul 22 la proba de mass start, o probă foarte grea, dar captivantă. Sunt mulțumit de ce am realizat și continui pregătirea pentru Cupa Mondială de U23”, a declarat Cosmin „Mex” Nedelea.

Sportivii Coronei se luptă în patinajul viteză cu națiuni cu tradiție în această ramură sportivă și reușesc să înscrie numele României în selecția rarefiată a celor mai buni patinatori din Europa. Ei se antrenează între patru și șase luni pe an la Inzell, în Germania, din cauza lipsei de infrastructură sportivă din România.

„Sunt mulțumit că ne-am calificat a treia oară consecutiv la Campionatul European cu Mihaela Hogaș, iar la ediția aceasta și cu un băiat, Cosmin Nedelea. De asemenea, sunt mândru că pot reprezenta România la cele mai importante concursuri din lume, cu sportivii mei brașoveni, cu care lucrez neîncetat de 14 ani. Întotdeauna există loc de mai bine, dar rezultatele au fost bune. Toată pregătirea noastră este dirijată către un vârf  de formă în cadrul Jocurilor Olimpice și, intermediar, la Cupa Mondială de la Innsbruck de peste două săptămâni. Ne întoarcem la Inzell unde continuăm pregătirea specifică pe gheață. Mulțumim clubului CSM Corona Brașov pentru sprijinul acordat, municipalității, Comitetului Olimpic și Sportiv Român și nu în ultimul rând, partenerului nostru Bilka, care ne-a susținut performanța în acest an olimpic”, a declarat Bogdan Stănescu, antrenor principal secția de patinaj viteză Corona Brașov.

Mihaela Hogaș se află în cursa pentru calificarea la Jocurile Olimpice Beijing 2022. În data de 16 ianuarie va fi publicată lista sportivilor participanți la a 24-a ediție a Jocurilor Olimpice de Iarnă.

Sursa si imagini (credit foto neprecizat): comunicat remis La pas prin Brasov