Brașovul: calitatea vieții și calitatea aerului, în analiza Băncii Mondiale

Ieri, 29 mai, Marcel Heroiu, reprezentant al Băncii Mondiale, le-a prezentat consilierilor locali rezultatele studiilor pe care Banca Mondială le derulează în această perioadă în parteneriat cu Primăria Cluj-Napoca și cu Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltări și Administrației.

În ședința Consiliului Local, Heroiu a prezentat rezultatele care vizează Brașovul în cadrul celor două studii. Cercetările la care reprezentantul Băncii Mondiale a făcut referire sunt Elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a municipiului Cluj-Napoca și, respectiv, un proiect de politici urbane care cuprinde și evaluarea  calității aerului marilor orașe din România.

În ceea ce privește modul în care românii percep calitatea vieții în orașele din România, reprezentantul Băncii Mondiale a făcut următoarele precizări: ,,În proiectul cu Primăria Cluj-Napoca am făcut un chestionar pe care l-am aplicat și pentru alte municipalități – Brașov, Constanța și București – în care, ca să vedem cât de atractiv este Clujul, le-am pus românilor o serie de întrebări.

La final i-am întrebat care oraș consideră că sunt orașele de nota 10 din România. De interes pentru dumneavoastră este acest top al orașelor, unde pe primul loc a ieșit Brașovul. Este un rezultat care, pe de o parte, vă bucură, pentru că este rezultatul muncii dumneavoastră. Pe de altă parte, cred că acest rezultat vă și responsabilizează, pentru că așa cum spuneam noi în proiectul «Orașe magnet», lupta în următorii ani va fi pentru oameni, care să locuiască și să muncească într-un oraș.

Pe fondul declinului demografic, orașele de succes vor fi cele care reușesc să atragă oamenii, iar Brașovul, după cum vedeți, pornește din pole- position. Acum ține de dumneavoastră să acționați proactiv și să atrageți resursa umană necesară”.

În a doua parte a intervenției, Marcel Heroiu a prezentat concluziile analizei privind calitatea aerului la Brașov.

,,În proiectul de politici urbane derulat cu Ministerul Dezvoltării, noi am cules o serie de indicatori pe mai multe domenii. În ceea ce privește indicatorii de mediu, problema este cum se măsoară, cum se culeg aceste date. Știm că în Brașov este de actualitate problema poluării aerului și am stat de vorbă cu experții în mediu ca să înțelegem care sunt problemele și de acolo să identificăm soluțiile.

Ce ne spun acești experți este că poluarea aerului trebuie analizată pe mai multe elemente. Pe de o parte este concentrația de particule în suspensie, genul de poluare pe care oamenii o simt cel mai ușor. De exemplu, când merg la Brașov nu simt că sunt într-un oraș poluat, dar când mă întorc acasă, la Cluj, simt această poluare.

Am analizat și alți indicatori: concentrația de ozon troposferic, cea de plumb, cea de monoxid de carbon și de dioxid de sulf. Toți acești indicatori sunt în parametri în municipiul Brașov. Indicatorul la care Brașovul nu stă bine este concentrația de dioxid de azot, unde s-au constatat depășiri ale limitelor. Motivul pentru care nu stă bine la acest capitol este unul relativ simplu. Concentrația de dioxid de azot, de obicei, vine de la traficul rutier.

Ceea ce ne-au spus experții este că în Brașov problema o reprezintă faptul că aici este un nod rutier important. Pe de o parte este traficul care vine pe Valea Prahovei, iar pe de altă parte, traficul care vine din Moldova și Transilvania, iar Brașovul este așezat, practic, într-o cuvă.

Toate emisiile rezultate în urma acestui trafic rămân în această cuvă. Poluarea mare de care se vorbește la Brașov nu ține atât de ceea ce se întâmplă efectiv în oraș, ci de traficul rutier. Soluția evidentă este deturnarea traficului, prin finalizarea autostrăzii Transilvania, care practic mută circulația, mai ales traficul greu perimetral orașului, în afara localității, deci în afara «cuvei»“.

Credit foto: Alin Alberto

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.