Despre celebrul fotograf Emil Otto Hoppé

În 1923, celebrul fotograf Emil Otto Hoppé (1878-1972), reputat portretist de studio pentru care pozaseră star-urile Baletelor Ruse, Ana Pavlova și Tamara Karsavina, literații Thomas Hardy, Henry James, George Bernard Shaw, Rabindranath Tagore, Maurice Maeterlinck, sculptorul Jacob Epstein și teoreticianul mișcării futuriste Filippo Tommaso Marinetti, compozitorii Pietro Mascagni, Jules Massenet, Edward Elgar, și basul rus Feodor Chaliapin, precum și suveranii Marii Britanii, a întreprins o călătorie în România Mare la sugestia unui diplomat din țara noastră, Gheorghe Boncescu, prieten apropiat și vecin din Londra.

În București a fost bine primit de Nicolae Mișu pe care îl cunoștea de la Londra, încă din vremea Marelui Război când acesta fusese reprezentantul României pe lângă curtea Regatului Unit iar în 1923 deținea funcția de Ministru al Palatului; apoi a avut o întrevedere cu ministrul de externe, I. G. Duca, a luat ceaiul cu prof. Grigore Antipa la Muzeul de Istorie Naturală și a fost prezentat la Academia Română. A fost apoi invitat să ia prânzul la Castelul Pelișor, la Sinaia.

Acolo a fost primit cu multă curtoazie și a cunoscut pe toți membrii Familiei Regale cărora le-a luat portretele, la solicitarea Reginei Maria. Conversația, dusă mai mult în limba engleză, a fost foarte vie. Maestrul fotograf a admirat trăsăturile nobile și ochii blânzi ai suveranului precum și frumusețea și eleganța suveranei, care purta costum național.

Cu regina a discutat, pe larg, planul publicării unei cărți despre România. În însemnările ei zilnice, regina a așternut rânduri pline de admirație și entuziasm la adresa fotografului pe care l-a avut drept oaspete și căruia avea să-i prefațeze cartea.

Zilele următoare a însoțit-o pe regină la Castelul Bran, unde a executat o nouă serie de portrete, apoi a făcut parte din suita regală în timpul unei vizite la Sibiu, ocazie cu care a imortalizat mai multe colțuri ale orașului medieval, atât de spectaculos și bine păstrat. După care, înarmat cu scrisori de recomandare, a făcut un lung turneu prin țară pe care l-a documentat cu obiectivul fotografic și cu desene așternute în carnetul său de schițe: Brașov, Făgăraș, din nou Sibiu, apoi Săliște, Alba Iulia, Zlatna, Abrud – de unde a făcut o deplasare la Detunata spre a admira formațiunile de bazalt – Brad, Deva, Simeria, Vințul de Jos, după care s-a îndreptat spre sud-est, în Balta Brăilei, la Măcin, Tulcea și pe malul Lacului Razelm și apoi, în nord, în ținutul Herței, unde i-a întâlnit pe țăranii ruteni.

Cu trenul, cu automobilul, cu trăsura ori căruța sau chiar călare, el a acoperit, în decurs de șase săptămâni un spațiu vast din țară, pe care puțini localnici îl călcaseră vreodat în asemenea ritm alert. A portretizat țărani, țigani, călugări și călugărițe, tătari la rugăciune sau stând la o cafea, pescari lipoveni, forme de habitat, peisaje naturale sau vederi de orașe, de fortificații, lăcașuri de cult și vestigii istorice.

În anul următor, Hoppé avea să dea la lumină un memorial de voiaj intitulat In Gipsy Camp and Royal Palace, o lucrare de 240 de pagini, ilustrată cu 32 de fotografii și multe vignete executate de graficanul Bold după schițele autorului. Prefața a fost semnată de regina Maria al cărei portret era inserat lângă pagina de titlu.

Cu aparatul de fotografiat, E. O. Hoppé a realizat un magistral portret de țară, portretul României Mari și al glorioșilor ei suverani.

Prezentarea în expoziția de față și în catalogul însoțitor a selecției de fotografii românești din Arhiva Hoppé de la Curatorial Assistance din Pasadena, California, este o premieră pe plan mondial deoarece aceste imagini nu au fost vreodată expuse public și nici nu au părăsit, de 95 de ani, portofoliul fotografului apoi s-au rătăcit în Biblioteca Mansell din Londra, unde autorul le-a vândut în 1954.

Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului vă invită vineri, 25 octombrie 2019, orele 18:00, la vernisajul expoziției ,,Portretul unei țări. România Mare în fotografiile lui Hoppé”, care va avea loc la sediul din Piața Sfatului nr. 15 și poate fi vizitată la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, în perioada 25 octombrie 2019 – 15 februarie 2020.

Sursa si imagini; comunicat remis La pas prin Brasov

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.