7 aprilie 2026

Galeria Artizanilor – Expoziția de ii cusute manual a Nataliei Topal

 Galeria Artizanilor – Expoziția de ii cusute manual a Nataliei Topal
Pentru promovarea meșteșugurilor tradiționale, Centrul Cultural Reduta, prin Serviciul Cultură Tradițională, organizează expoziția de ii cusute manual de artizanul Natalia Topal.

Cu această expoziție vom lansa proiectul Galeria Artizanilor prin care oameni obișnuiți care practică meșteșuguri, dar care nu acced neapărat la statutul de meșteșugar, realizând aceste activități ocazional ca pasiune pentru lucru manual, nu pentru a le comercializa, să aibă ocazia să își expună creațiile.

Galeria Artizanilor va avea locații diverse, în foaier, în Sala Arcadia, în foaierul de la parter, în Sala de Muzică și în viitoarea Galerie de la etajul 2.

Artizan: Natalia Topal

Perioada: 1 – 30 aprilie 2026

Locație: foaierul Centrului Cultural Reduta Brașov

Organizator: Serviciul Cultură Tradițională

Vernisaj: 1 aprilie 2026, ora 17.00

Natalia Topal, în vârstă de 39 de ani, va expune 5 cămăși cusute și se prezintă astfel:

„Întodeauna am admirat și îndrăgit lucrurile realizate manual. De mică am urmat cursuri de pictură, ateliere unde realizam tablouri din paie și alte activități de lucru manual. În mai 2021 am început să lucrez la prima mea cămașă de sărbătoare sub îndrumarea doamnelor din Măiestria, coordonate de Stela Moldovanu. Provocare a fost să cos această cămașă fără niciun pic de experiență, doar cu îndrumare online, timp de 6 luni. Cred că a fost cea mai provocatoare trăire, să-mi croiesc altițele, stanii, gulerașul, pavele din pânza de 4 metri care este necesară unei cămăși. Acolo am avut emoții foarte mari, să tai pânza fără să greșesc, la cusut a fost mai lejer, dacă greșeam undeva, puteam descoase și continua, la tăiat era o singură dată.

În 6 luni am terminat această cămașă din zona Moldovei, care pe atunci nu avea decât o soră undeva în țară, acum are mult mai multe, deoarece le-am văzut postate într-un grup dedicat persoanelor pasionate de cusut. Pot spune cu toată sinceritatea că este prima realizare majoră, după nașterea copiilor mei. Cusută cu teamă, iubire, dedicare și multă răbdare.

După terminarea acestei cămăși au urmat încă 6.  Imediat după prima ie, am început să cos la o cămașă urbană numită „Purple summer”, cu materiale gata croite de Ioana Corduneanu, fondatoarea comunității „Semne Cusute”.

O „cămașă urbană” este o  cămașă cu stil modern, casual și versatil, gândită pentru purtare zilnică, mai ales în oraș, este mai puțin formală decât o cămașă clasică de sărbătoare (care este de dorit să fie purtată ca și costum, cu poale, fote, brâu, etc.), ușor de asortat cu blugi, pantaloni, adidași sau ghete.

În 2022 a urmat o cămașă cu model floral de Teleorman pentru fetița mea și o cămașă de femeie „dunăreană” din zona de sud a țării, cusută pe o pânză de in foarte fin, fluidă și lejeră pentru perioadele calde ale anului.

În anul 2023 a urmat o cămașă de Vlașca, cusută cu mare drag pe o pânză cu dungi gălbui din bumbac, in și cânepă.

În 2024 am cusut o cămașă femeiască superbă din zona Bucovinei, numită „Ia cu bisericuțe” sau „Ia cu bufnițe”, depinde de viziunea celui care o privește. A fost o cămașă începută în 2022, lăsată la dospit o perioadă bună, după care am reluat lucrul la ea și mi-a luat un an să o termin. Cred că m-a speriat pânza care conținea mai multă cânepă și era destul de greu de cusut pe ea. Este cămașa pe care am visat să o cos după prima ie, dar a apărut când i-a venit timpul. O port cu mare drag la zile de sărbătoare.

În 2025 am cusut prima cămașă bărbătească pentru soțul meu, inspirată de izvoadele din albumul  Kolbenheyer. Acesta este un album de planșe color și modele de cusături populare tradiționale din regiunea Bucovinei, însoțit de texte explicative, publicată în secolul XIX / începutul secolului XX de Erich (Erich/Erwin) Kolbenheyer, un cercetător german.

Cămașa este unicat, izvoadele fiind alese de mine și combinate după cum am considerat. Un element pe care l-a dorit soțul meu pe cămașă este lupul „dacic”, unul dintre cele mai puternice simboluri ale dacilor, cu semnificații militare, spirituale și identitare. Are capul de lup și corpul de dragon / șarpe. De obicei era pe o pânză, purtat pe câmpul de luptă, iar atunci când bătea vântul, scotea sunete înfricoșătoare, menite să sperie inamicul.

Este prima cămașă bărbătească cusută fără îndrumare, am măsurat și croit fără a avea repere precise. În timpurile trecute femeile croiau fără metru și tăiau fără frică, deoarece ele simțeau materialele, firele, natura lucrului făcut cu mâna ta. Acolo îmi doresc și eu să ajung”, mărturisește Natalia Topal.

Sursa și imagine: comunicat remis La pas prin Brașov

    Lasă un răspuns