România. 100 de minute muzică veche românească dedicată Centenarului Marii Uniri cu Trupa Trei Parale

Sâmbătă 17 Noiembrie, ora 18.00, Aula Universității. România. 100 de minute muzică veche românească dedicată Centenarului Marii Uniri cu Trupa Trei Parale.

Cu ocazia sărbătoririi Centenarului Marii Uniri grupul Trei Parale propune o călătorie sonoră în România de acum 100 de ani, sub titlul România 100 de minute. De-a lungul celor 100 de minute publicul împreună cu formația străbat întreaga România unită de la Nistru până apropae de Tisa și din Maramureș până la Dunăre. Repertoriul este alcătuit folosind culegerii vechi de folclor de la începtul sec. XX, realizate între altele de Constantin Brăiloiu, Tiberiu Brediceanu, Béla Bartók, Dimitrie Vulpian și alții.

  • Grupul dorește să prezinte o uimitoare varietate de instrumente: fluiere de toate felurile (fluier obișnuit, fluier gemănat, fluier fără dop, caval), drâmbă, cimpoi (2 tipuri diferite), țiteră, dobă (violoncel popular percutat) în acompaniamentul de cobză, vioară, contră, contrabas, diverse instrumente tradiționale de percuție (dairea, tobă, tobă mare cu cinel). Programul atinge câteva puncte esențiale ale culturii tradiționale românești – doina și balada Miorița, dar atmosfera este una voioasă și sărbătorească.
  • Sunt prezentate muzici din diferite regiuni etnografice ale țării: Teleorman, Sibiu, Vrancea, Buzău, Alba, Arad, Tulcea, Neamț, Argeș, Olt, Suceava, Botoșani, Cluj, Strășeni, (Basarabia) și chiar din afara granițelor (muzicile românilor din Timok-Serbia și Transnistria).
  • Muzica va fi însoțită de explicații și povestiri realizate de Florin Iordan, cercetător la Muzeul Național al Țăranului Român, interpret și coordonator al grupului Trei Parale.

TRUPA TREI PARALE

Trei Parale este un grup revivalist bucureștean, ce face uz de o documentare minuţioasă în domeniul culturii muzicale tradiţionale. Un rol important în acest sens îl are Florin Iordan, etnomuzicolog în cadrul Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti și conducător al formației. De asemenea, în alcătuirea repertoriului sau conturarea stilului interpretativ, membrii formaţiei se bazează pe folosirea unor modalităţi de cunoaştere cum ar fi expediţiile prin sate şi lucrul cu diverşi muzicanţi bătrâni, audierea unor înregistrări vechi de teren realizate de Constantin Brăiloiu sau Bela Bartok, documentarea din diverse volume de folclor muzical, studiul unor transcripţii de secol al XIX-lea (A. Pann, G. Ucenescu, D. Vulpian, etc.).

Grupul foloseşte instrumente vechi aproape dispărute în mediul tradiţional şi puțin folosite în lumea contemporană urbană: diverse fluiere (fluierul ciobănesc, cavalul, fluierul fără dop, fluierul gemănat, tilinca), cobza, viela, drâmba, diverse instrumente de percuţie (toba, vuva, daireaua). Modalităţile de tratare pot oscila de la redări foarte scupuloase până la interpretări cât se poate de libere.

Formația lucrează în paralel la câteva proiecte diferite de reconstituiri muzicale.

Grupul a participat în ţară la numeroase festivaluri medievale (Sighisoara, Mediaş, Braşov, Iaşi, Suceava) şi de muzică veche (Bucureşti, Miercurea Ciuc), la festivaluri de jazz (Green Hours International Jazz Fest) şi world-music (Sibiu) şi la festivaluri dedicate muzicii clasice (Festivalul muzicii româneşti, Filarmonica Iasi). De asemenea trupa a participat la câteva festivaluri în străinătate: Hradne Huky Banska Bystrica, Slovacia 2017, 2016, London Book Fair 2014, Europe in Langenfeld, Langenfeld, Germania 2013, The Culture of Peace Festival, Tel Aviv-Israel 2012, Kocsonya Fesztival, Miskolc-Ungaria 2012, Intercultural Art Dialogues Days, Istanbul-Turcia 2011, DUNA PARTY, Budapesta-Ungaria 2011, “Mikołajki Folkowe” International Folk Festival Lublin-Polonia 2010.

Muzica trupei este prezentă pe coloana sonoră a unor filme ca Aferim! (2015) sau Chira Chiralina (2014).

Discografie:

  • Bazar, Green Records, Bucureşti, 2008;
  • Bazar. Cântece din veacul al XIX-lea (partea a II-a), Ethnophonie, Bucureşti 2012;
  • Ciobanul care și-a pierdut oile, Asociația “Pe-un picior de plai” 2015

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.