Sonetoterapie: „Brașov, Strada Republicii”, de Adrian Munteanu

Brașov, Strada Republicii

Viespar de chipuri cu mişcări absente,
Paşi indolenţi sau umeri fără vlagă,
Vitrine-nguste, gânduri ce îşi leagă
Ciorchini de rosturi, bântuiri latente.

La Luca-n colţ încearcă să te-atragă
Taraba doamnei cu priviri ardente.
Terasele au devenit prezente
De cum noi muguri în rodiri se-ncheagă.

Pe caldarâm mi-am pus de mic tumultul
Şi-am scrijelit nelinişti sub mortar.
În larma străzii am ajuns adultul

Sorbindu-i clipei seve şi amar.
Am strâns puţinul, am cules şi multul.
S-a stins un rug, dar mai rămâne jar.

(„Ferestre în cetate, Sonete 4”, Arania, 2008)

Video: YouTube