Arhive etichete: august

Expoziții ale muzeelor românești în luna august

„Horia Bernea: De la grădină la iconostas”. Expoziția marchează evoluția artistului Horia Bernea de la etapa conceptualistă, abstractă și întoarcerea graduală spre arta figurativă, demonstrând, încă o dată, că arta este un ajutor în supraviețuirea spirituală. Operele sunt redate cu instrumentele unui artist care nu a negat nici arta contemporană, nici tradiția. Evenimentul comemorează 20 de ani de la moartea artistului Horia Bernea.

Organizator: Muzeul Național al Țăranului Român. Durată: 12 august – 15 septembrie 2020.

„Muzeul Simu și Pinacoteca București”. Expoziția tematică prezintă un muzeu dispărut, ducând mai departe povestea familiei Simu, și oferă o imagine asupra colecționismului de la începutul secolului XX. Opere de artă, obiecte de patrimoniu sau documente valoroase, expuse la Palatul Șuțu, sunt dovezi din perioada înfloritoare a celui mai valoros muzeu privat de artă din România interbelică.

Organizator: Muzeul Municipiului București. Durată: 29 iulie – 27 septembrie 2020.

„Lumile construite. O selecție de sculpturi la Centrul Pompidou”. Sculptură modernă semnată de Brâncuși, Calder, Beuys, Nauman și Giacometti, în expoziție la Centrul Pompidou-Metz. Cele aproximativ 50 de opere-cheie explorează cercetările sculpturale efectuate de artiștii de la începutul secolului XX, alegând calea abstractizării. Expoziția redefinește ceea ce îi este specific: relația cu gesturile, materialele și mai ales cu spațiul, structurat clar, flexibil și dinamic.

Organizator: Centrul Pompidou-Metz. Curator: Hélène Meisel. Durată: 22 noiembrie 2019 – 23 august 2021.

„Ion Țuculescu – Reconstituirea”. Expoziția înglobează toate elementele necesare pentru a observa parcursul și evoluția artistului Ion Țuculescu, fiind o ocazie perfectă pentru a vedea lucrări ce nu au mai fost expuse de peste un deceniu. Pe simezele expoziției sunt prezentate cicluri din creația artistului, dar și desene științifice care reflectă, deopotrivă, anvergura cercetărilor sale. Expoziția marchează 110 ani de la nașterea artistului Ion Țuculescu.

Organizator: Muzeul de Artă Craiova. Curator: Mihaela Velea. Durată: 16 iulie – 1 septembrie 2020.

„Carol Popp de Szathmari, desenator și acuarelist”. 20 de lucrări deosebite din colecția de artă grafică realizată de Carol Popp de Szathmári, primul pictor din spaţiul românesc puternic atras de tematica etnografică și de cea orientală, ambele ocupând un loc important în ansamblul operei sale, rar expuse, vor putea fi admirate ca o continuare a conceptului expozițional de promovare a caselor – atelier de artist.

Organizator: Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck. Durată: 6 august – 18 octombrie 2020.

„Revelație”. Expoziția-eveniment prezintă lucrările semnate de Magdalena Rădulescu, una dintre marile pictorițe ale secolului al XX-lea din România, considerată cea mai frumoasă artistă a avangardei interbelice. Expoziția reunește lucrări de grafică din colecția lui Cătălin Casperschi care se alătură picturilor din colecția Muzeului de Artă Constanța, cele mai multe dintre ele făcând parte din donația Cellei Serghi, bună prietenă a Magdalenei Rădulescu.

Organizator: Muzeul de Artă Constanța. Curator: Doina Păuleanu. Durată: 1 august – 30 septembrie 2020.

VIA: Artmark

Sursa foto: muzeulbucurestiului.ro

Floarea-soarelui – Floarea lunii august

Iată că am trecut de prima jumătate a anului dar continuăm să ne bucurăm de tot ceea ce ne oferă florile: culori, forme, lumini și parfum. Funnyhowflowersdothat.co.uk. ne recomandă, pentru această lună, floarea-soarelui, regina florilor de vară.

Floarea soarelui este simbolul adorației, loialității și constanței în dragoste, al puterii, căldurii sufletești și protecției însă ea poate reprezenta și valori negative cum sunt aroganța, ipocrizia și dragostea neîmpărtășită.

Originea

Floarea-soarelui provine din America de Nord și de Sud. Nativii americani au mâncat semințele florii cu fasole, porumb dulce și dovlecei. Numele oficial al florii-soarelui este Helianthus; o combinație a cuvintelor grecești „helios” (soare) și „anthos” (floare).

Culori și forme

Toată lumea este familiarizată cu floarea-soarelui galbenă, dar Regina Verii este disponibilă și în portocaliu, maro, crem și roșu închis. Există, de asemenea, o mulțime de soiuri atunci când vine vorba de formă: floarea-soarelui cu flori mari sau mici, cu un singur rând de petale sau cu mai multe inele de petale. În orice formă și culoare, floarea-soarelui garantează o porție considerabilă de soare de vară. La cele mai multe tipuri de floarea-soarelui capul este oarecum aplecat. Odată cu viitoarea generație de floarea-soarelui capului ei va fi drept, ceea ce o va face mai ușor de utilizat.

Sfaturi de îngrijire

– alegeți o vază curată și umpleți-o cu apă de la robinet, la temperatura camerei;

– pentru a păstra florile mai multă vreme, adăugați îngrășământ pentru flori tăiate;

– tăiați tulpinile florilor în diagonală, pe o porțiune de 3-5 cm, cu un cuțit curat, ascuțit sau cu o foarfecă;

– asigurați-vă că nu există frunze care intră în apă;

– nu poziționați floarea-soarelui în curent, direct în bătaia soarelui sau lângă o sursă de încălzire;

– umpleți vaza cu regularitate, cu apă de la robinet pentru ca floarea-soarelui este foarte însetată. Vaza va fi goală înainte să vă dați seama!

– nu așezați floarea-soarelui lângă un bol cu fructe; fructele emană gaz etilenic care va cauza ofilirea mai rapidă.

Cum să creezi un buchet fabulos folosind floarea-soarelui

Radianta floarea-soarelui este ideală pentru a face un buchet să strălucească. În primul rând creați un buchet cu Cală și Levănțică de mare și legați-l cu sfoară. Folosiți o sfoară atractivă, deoarece rămâne vizibilă, iar apoi așezați floarea-soarelui în jurul ei, ca într-o îmbrățișare mare. Înfășurați o bucată de bandă într-o culoare veselă, în jurul buchetului, pentru a păstra totul împreună și a-i conferi o tușă distractivă de finisaj.

Simbolistica florii-soarelui

Floarea-soarelui simbolizează adesea soarele și iubirea. În mitologia greacă nimfa Clytia s-a îndrăgostit extrem de tare de Zeul Soarelui, Apollo. Cu toate că Clytia era foarte frumoasă, Apollo nu i-a împărtășit dragostea. Ca rezultat Clytia a murit de inimă zdrobită, a fost transformată într-o floarea-soarelui și, prin urmare, se întoarce în mod constant la soare, pentru a îl putea vedea pe Zeul Soare.

O poveste populară românească, din cartea „Legende populare româneşti”, autor Simion Florea Marian, istorisește despre frumoasa fată a unui vestit împărat care nu a vrut să își aleagă nici un muritor ca soț, întrucât se îndrăgostise de soare. Fata a mers în căutarea iubitului ei, iar acesta a prins drag de ea și s-au casatorit. Fata nu putea fi însă împreună cu el decât în întuneric, fiindcă oricine vedea soarele în lumină era sortit să se preschimbe într-o floare. Într-o noapte, nemairezistând ispitei, ea a aprins o lumânare, și-a privit soțul și l-a sărutat pe frunte. Soarele s-a trezit și blestemul și-a făcut efectul, fata transformându-se într-o floare ce nu își poate desprinde niciodată fața de la soare. O floare numită floarea-soarelui.

O altă legendă românească spune despre fata lui Ștefan – Voda, o prințesă fără asemănare de frumoasă dar muta din naștere. Voievodul a fost povățuit de o babă să îl invite la un ospaț pe soare și să-i ceară acestuia să-i dea o sărutare fetei, în acest fel ea putând să își capete graiul. Piaza rea a auzit cuvintele acestea și a vestit-o pe luna, stăpâna nopții și soața soarelui, ce își jelea soarta grea de a nu-și întâlni niciodată barbatul. Geloasă la gândul că fata lui Vodă i-ar putea fura soțul, luna s-a strecurat lângă palat în ziua ospațului și atunci când fiica lui Ștefan i-a cerut soarelui sărutarea binecuvântată, prin care iși putea găsi glasul, luna a transformat-o într-o floare galbena. Soarele și-a azvârlit, manios, soața în nouri și a sădit floarea în grădina palatului. De atunci, floarea soarelui nu face decât să se uite dupa soare, cerșindu-i sărutarea izbăvitoare. (http://www.diane.ro/2011/07/floarea-soarelui-in-legende-mituri.html)

Mă-nvârt, ca floarea-soarelui, pe câmp,

După făptura ta strălucitoare,

Iar când apui în zarea călătoare

Obrazul mi-l aplec către pământ.

Stau noaptea-ntreagă aplecat aşa

Şi numai când răsari tu dimineaţa,

Descătuşând din neguri fruntea grea

Eu îmi ridic setos spre tine faţa.

Sorb razele pe care le trimiţi

Pe câmpul plin de-o harnică speranţă,

Şi simt, treptat, cum nervii mei trudiţi

Se umplu de-o frenetică substanţă.

Aceasta îmi străbate trupu-ntreg,

Şi-mi urcă prin arterele rebele,

Până când, împlinit, rodesc şi leg

Cu toate florile fiinţei mele.

Floarea-soarelui, de Radu Stanca

Credit foto: Viviana Costan Moiseanu și Mircea Tomescu