Arhive etichete: datini

Obiceiuri de Lăsatul Secului la Șinca Nouă, Ormeniș, Apața (video), Cincu, Cristian (video) și Prejmer

Roata în flăcări sau strigarea peste sat – Șinca Nouă

Un obicei tradițional ce se desfășoară la cumpăna dintre iarnă și primăvară, marcând începutul Postului Paștelui. La lăsarea întunericului, tinerii se adună pe culmile dealurilor din apropierea satului, se împart în două grupuri care ,,strigă peste sat”, aducând la cunoștința sătenilor numele fetelor care se țin încoronate. Aprind paiele cu care au fost învelite roțile și le dau drumul la vale.  Roata, simbolul solar, semnifică evoluția ciclică a timpului, iar focul este elementul purificator.
Comunitățile maghiare din Ormeniș și Apața au împrumutat de la sașii transilvăneni, obiceiul numit ,,Fărșang”. Anul acesta, în ambele localități au defilat feciori care au purtat măști animaliere (lup, urs). Au fost prezente la pregătiri și fetele din sat care au ajutat la confecționarea măștilor, la împodobirea animalelor și a carului alegoric care a condus alaiul pe ulițele satului. Zarva asurzitoare, produsă de alai, avea rostul de a alunga răutățile, întunericul, anotimpul rece.

În comunitățile săsești, în localitățile Cincu, Prejmer și Cristian se pregăteau înainte de pandemie, următoarele obiceiuri: Fuga Lolelor, Fashingul și Roaina.

Fuga Lolelor – Cincu

A fost reluat în anul 2017, după o pauză de mai bine de 20 de ani. Acest obicei este strâns legat de activitatea breslelelor meșteșugărești. Se constituia o procesiune de însoțire a lăzii de breaslă, care conținea banii și secretele profesionale ale fiecărei bresle. Alaiul Lolelor era condus de un tractor alegoric pe care se afla ,,Tribunalul nebunilor”. Aceștia cântau pățaniile de peste an ale locuitorilor. Costumele Lolelor erau realizate din cârpe negre, cu o mască pictată în jurul căreia era prinsă o blăniță de iepure și cozi împletite din cânepă. Lolelor făceau un zgomot infernal din talăngile legate de mijloc și bicele săsești din piele împletită.

Fashingul sau Caravana Clătitelor – Prejmer

Locuitorii acestei localități păstrează amintirea acestui vechi obicei săsesc, Fasching (Carnaval). Grupuri de băieți mascați defilează călări pe străzi și în căruțe, în Caravana Clătitelor. Trecătorii abia așteaptă să primească clătitele preparate de către gospodine, în Prejmer.

Roaina – Cristian 

În Cristian, acest obicei săsesc este organizat împreună cu copiii cu vârste cuprinse între 12 și 14 ani. Rolul lor este de a trage pe străzi, o roată – roaina pe care erau așezate două păpuși din paie, femeie și bărbat.
Spiritele rele erau alungate datorită talăngilor și clopoțeilor. Sensul acestei sărbători era de încercare a oamenilor de a alunga toate relele, pentru a ajuta lumina să răzbească.

Texte despre Obiceiuri de Lăsata Secului de Paște în comunitățile românești, maghiare și săsești sunt extrase din broșura ,,Obiceiuri tradiționale din județul Brașov”  realizată de Centrul Cultural Reduta – Serviciul Cultură Tradițională.
Video: YouTube (inregistrari din anul 2019)
Credit foto: Dan Strauti (fotografii realizate in anul 2019)

Maria Boboia: Oameni, locuri, datini și povești! -„Îngropatul Paștilor”

Oameni, locuri, datini și povești! Lasă-i libertatea omului, lasă-i credința, lasă-i sufletu în pace să fie aproape de Dumnezeu!

Dintotdeauna că o fost pace, că o fost război oamenii au găsit o cale către Dumnezeu, au sădit în suflet un grăunte de credință! Dintotdeauna omu când a simțit nevoia și sufletul îi râvnea după o rugăciune l-a căutat pe Dumnezeu de pretutindeni!

Azi, aici la noi în satul cu comori, am bătut cale lungă. Am plecat de la răsărit și am bătut cărările hotarelor și am ajuns până la asfințit. Am ajuns în granița de hotar.

Plimbarea de azi pe hotare a avut o misiune grea. Doar cu credința te poți încumeta la o așa drumeție spirituală. A fost una cu „,toată grija ce-a lumească de la noi s-o lepădăm”.

Am trăit multe, am văzut parcă destule ale vieții, dar parcă ce-a de azi a fost ceva divin! Nu am simțit nici vântu, nici ploaia și nici frica. Am mers înainte cu Dumnezeu. Misiunea mea a fost una mai simpla și în tăcere, am fost fotograful aceste zile, pentru ca acum pe seară să pot aduna din sufletul meu câteva cuvinte despre trăirea, rostu și rânduiala de azi!

Mai presus de orice cred cu tărie că prima îi credința si după aceia un obicei sau un ritual Dumnezăiesc! În puținele sate, sau poate chiar deloc am auzit de, „ÎNGROPATUL PAȘTILOR”. Din toate obiceiurile și din toată tradiția și cultura noastră nu mi se pare nimic strain. Așa m-am născut, așa am crescut cu aceste rânduieli Dumnezeiești și omenești!

Am bătut drum lung să îndeplinim această misiune cu credință să nu ne bată pustiu hotaru, să nu ne bată grindina și ploi grele pământurile, să nu ne uște seceta hotarele. Am spus rugăciuni din suflet și cu glas tare l-am rugat pe Dumnezeu Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh să ne apere de orice rău!

Tot prin rugaciuni am făcut o învoială. Că și la anu care vine și an de an să ne ducem ritualul mai departe.

Am întrebat de când acest obicei și tăcerea mi-a fost un răspuns corect. Adică de demult… Oare cât de demult o fi?!  Și atunci m-am dus cu gândul atât de departe încât am găsit răspunsul: de când îi lumea, pământul și omu care a purtat ca armă de biruință credința ca Dumnezeu!

Cu drag din satul cu comori,

Maria Boboia!

26 aprilie 2020

Foto: Maria Boboia

Sărbătoarea Rusaliilor la Feldioara

Duminică, 16 Iunie 2019, în Feldioara se va desfăşura un eveniment cu tradiție – Sărbătoarea Rusaliilor, manifestare înscrisă în Proiectul „Obiective culturale, tradiţii şi obiceiuri în comuna Feldioara”. Programul propriu-zis va începe în jurul orei 10:00, cu o paradă a cailor şi baterea armindenilor – obicei tradiţional specific pentru întreaga comunitate din zonă.

Mai apoi, ne vom prinde cu toţii într-o horă mare ce ne dorim să aibă ecou în rândul tuturor celor ce ne vor vizita la ceas de sărbătoare. Până spre după-amiază, îi invităm pe toţi cei prezenţi să viziteze Cetatea Feldioara – Marienburg şi să descopere expoziţia de Armindeni dedicată acestei sărbători locale, cât şi expoziţia permanentă – Mărturii  Arheologice, deschizând porţile spre cunoaşterea istoriei noastre locale, de la teutoni, în prezent.

În partea a doua a zilei, după-amiaza, e prilej de joc şi voie bună în curtea Căminului Cultural, unde se va susţine un program artistic ce-i va avea ca protagonişti pe elevii de la Liceul Teoretic „Petru Rareş”, precum şi un program ce va cuprinde dansuri şi cântece populare, dar şi moderne.

Vor fi prezenţi grupuri de solişti din Ţara Bârsei, orchestre, însă nu vor lipsi nici capetele de afiş, vedete şi interpreţi cunoscuţi ce îi vor încânta prin cântecele lor pe toţi cei prezenţi. Manifestarea dedicată Rusaliilor face parte din programul amplu de promovare şi dezvoltare a potenţialului turistic al zonei.

PROGRAM: Sărbătoarea Rusaliilor, Ediţia a IX-a, 16 Mai 2019

10:00-18:00                     Expoziţie în Cetatea Feldioara

Mărturii Arheologice şi Obiceiul “Sărbătoarea Armindenilor” – Datini şi Tradiţii

10:00 Parada tradițională de Rusalii și baterea armindenilor

Muzică de fanfară în centrul comunei

15:00  Recital de pricesne cu preotul Vlad Postolea

15:15  Program cu elevii Liceului Petru Rareș

16:45  Recital Ionuț Pumnea

17:15  Program cu Ansamblul Plaiurile Dumbrăviței

18:00 Ramuri de Arini – Măieruş

18:30 Recital Cătălin Doinaș și Adina Roșca

Acompaniază orchestra Plaiuri Transilvane

Prezintă: Claudia Mirițescu

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Lada cu zestre, şezătoare la Bucium

Un sentiment pe care îl încearcă tot mai puternic cei care participă la șezătorile organizate în Brașov și împrejurimile lui dar și în alte zone din țară este acela că oamenii se întorc către rădăcini și către tradiții, chiar dacă într-o formă modificată a lor.

Șezătoarea din 11 martie 2017, adică cea de-a cincea şezătoare din cadrul proiectului itinerant „Şezători în Ţara Făgăraşului”, inițiat de Ana Borca – IIA Călătoare, desfășurată la Căminul Cultural din satul Bucium din comuna Șinca, județul Brașov, s-a bucurat de prezența unui număr impresionant de persoane, purtând marea majoritate cel puțin o ie sau o cămașă, dacă nu un costum popular complet.

Bucium, un sat tipic ardelenesc, cu porțile unite și curțile interioare generoase este aşezat la sud-est de Munţii Făgăraşului, pe fosta moşie a baronului Urs de Marginea. Se crede că numele vine de la aşezarea lui în apropierea unor tăieturi de  lemne de mesteacăn care au rămas destul de înalte, numite buciume. Legat de aceste resturi de lemne circulă până în vremea noastră o întâmplare petrecută în timpul primului război mondial.

„Era prin luna august a anului 1917 când satul era ocupat de armatele germane. La fiecare intrare în sat era postată câte o santinelă germană. O femeie care venea din câmp se întâlneşte cu nişte localnici cărora le arată buciumele şi le spune <<Uite, măi, vine armata română!>>. Santinela germană s-a uitat într-acolo şi văzând buciumele a crezut că sunt ostaşi români, a fugit în sat, a anunţat comandamentul german şi într-o oră satul a fost evacuat de armată, care a  mers în retragere“, povestesc şi acum bătrânii satului.(sursa: http://www.tvfagaras.ro).

Gazdele șezătorii au fost Doina-Lucia și Diana-Teodora Ghircoiaș, care au pregătit multe surprize: ansamblul folcloric din Șinca Nouă, ansamblul de dansuri populare „Dor părăian”, interpretele de muzică populară Georgia Moga și Paula Comăniță, fetița Sara Fîntînă – care a venit de la Sibiu însoțită de mama ei, special pentru această șezătoare și care a cântat și a spus poezii. Au fost prezenți primarul comunei Șinca – Victor Bârlez, primarului comunei Șinca Nouă – Dumitru Flucuș, preotul paroh Alexandru Daniel Cîmpan și doamna preoteasă Iulia, reprezentanți ai Centrului Cultural Reduta, creatoarea populară Violeta Karmen Roman, profesorul universitar Gheorghe Roșculeț, sculptorul, pictorul, restauratorul de mobilier şi icoane Titus Frâncu, locuitori ai satului și ai localităților învecinate, numeroși oaspeți – membri ai grupurilor Șezătoare la Brașov, Șezătoare în Țara Făgărașului, reprezentanţi ai Serviciului Cultură Tradiţională, Centrul Cultural Reduta şi Comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi.

Doamna Doina Ghircoiaș este artist popular atestat, cu vechime de peste 10 ani, membră în Asociația Creatorilor Populari din România, cu sediul în Sibiu, în cadrul Complexului Național Muzeal ASTRA, din Dumbrava Sibiului. În urmă cu 25 de ani, atunci când s-a măritat, știa să coasă și ajungând în casa soțului, a fost încântată de costumele create de bunica acestuia, astfel a învățat să creeze, la rândul ei, elemente de port popular. Portul popular este creat de la zero, singurul element pe care Doina și Diana îl achiziționează fiind ghemul cu fire de bumbac, cumpărat de la Tălmaciu (în apropiere de Sibiu). Ghemele sunt fierte în moare (zeamă de varză) pentru a le „împietri“, adică pentru a împiedica vopseaua să se scurgă în material la prima spălare. Fiecare element al costumului popular este țesut direct în război, cu model cu tot. (sursa: http://www. practic-idei.ro).

Doamna Violeta Karmen Roman este creatoarea populară care realizează, de peste 40 de ani, adevărate opere de artă prin tehnica „frivolite” şi este singura din ţară care lucrează cu mătase şi fir de aţă de papiotă, fire care respectă linia de execuţie a dantelei.

Domnul profesor Gheorghe Roșculeț de la Universitatea TRANSILVANIA a evocat șezătorile din satele tradiționale românești – cum și unde se desfășurau, în ce perioade ale anului, faptul că erau adunări ale satului în care se întâlneau boresele (femeile măritate) sau fetele dar existau și șezători mixte. La șezătoare femeile lucrau mai cu spor decât o făceau acasă și de asemenea ascultau glume, ghicitori, cântece, proverbe și zicători tradiționale.

Doamna Ana Borca a povestit despre faptul că pasiunea ei pentru ii i-a fost insuflată de către Iulia Gorneanu, cea care și-a dedicat integral timpul proiectelor identitare, de conștientizare, recuperare și arhivare a tot ce înseamnă moștenire colectivă.

Participanții la șezătoare au fost întâmpinați cu pâine și sare, doamnele au cusut la iile în lucru, au croșetat sau au tricotat, cu toții au ascultat muzică românească cântată pe scena Căminului Cultural și au dansat brâul de Făgăraș, sârba sau învârtita.

Gazdele au pregătit bucate: scoverzi, sarmale, țuică și prăjituri, care au fost completate de bunătăţile gătite în casă de participantele la şezătoare, de post dar și de dulce și fiecare a degustat, după plac.

Foarte îmbucurător este numărul copiilor, din ce în ce mai mare, care participă la șezători alături de mamele lor sau chiar de ambii părinți, purtând și ei cămăși sau ii sau chiar îmbrăcați fiind în costume specifice zonei.

Încheiem scurta noastră prezentare cu versurile uneia dintre melodiile care s-au auzit sâmbătă la Căminul Cultural din Bucium, „Când vii bade-n șezătoare”, a Lucreției Ciobanu:

Când vii bade-n șezătoare

Nu sta la uşă-n picioare

Uită-te-n casă de-a rândul

Şi te-aşeză und’ ţi-i gândul

 

De ţi-e gându-n altă parte

Du-te bade mai departe

Că sunt multe șezători

Cu fete și cu feciori

 

Nu fi bade supărat

Că-i mult de când s-o-nserat

Și eu te-am tot așteptat

Cu fusul nedepănat

 

Toarce furcă și tu fus

C-o fost badea și s-o dus

Dar eu știu că mâine sară

Vine să mă vadă iară

Credit foto: Dan STRĂUŢI

Video: YouTube

Pentru mai multe imagini va invităm pe pagina

La pas prin Brasov

@lapasprinbrasov