Arhive etichetă: Feldioara

,,Cetatea vie – Zilele porţilor deschise ȋn Cetatea Marienburg – Feldioara”

,,Cetatea vie – Zilele porţilor deschise ȋn Cetatea Marienburg – Feldioara” este un proiect cultural derulat de Primăria Feldioara şi cofinanţat de Consiliul Judeţean Braşov, care se va desfăşura ȋn perioada 7-8 septembrie 2019, ȋn Cetatea medievală Marienburg, la Feldioara.

Două zile pline de evenimente cu acces liber (expoziţii, concerte de fanfară și muzică medievală, ateliere de meșteșuguri, șezătoare, povești și legende locale, teatru pentru copii, spectacole de animaţie medievală, proiecţii) care au rolul de a trezi la viaţă o cetate aflată pȃnă de curȃnd în ruină, de a atașa comunitatea locală de acest loc care a dobȃndit un nou sens, devenind un spaţiu viu din punct de vedere cultural, cu o ofertă culturală vastă și diversă, şi nu în ultimul rând de a promova din punct de vedere turistic Feldioara – o nouă destinaţie ȋn inima Romȃniei.

Activităţile proiectului se vor derula ȋn perioada ȋn care ȋn localitate se desfășoară festivalul „Cavalerii Teutoni se ȋntorc ȋn Cetatea Feldioara”, eveniment cu tradiție aflat la cea de-a IX-a ediţie.

Proiectul beneficiază de finanţare ȋn cadrul programului judeţean pentru finanţare nerambursabilă din bugetul propriu al Judeţului Brașov a proiectelor culturale pe anul 2019 – beneficiari de drept public. Astfel, din bugetul total al proiectului de aproximativ 20.000 lei, 15.000 lei sunt finanţaţi de Consiliul Judeţean Brașov, iar diferenţa de Primăria Feldioara.

Program ,,Cetatea vie – Zilele porţilor deschise ȋn Cetatea Marienburg – Feldioara”

Sȃmbătă, 7 septembrie 2019

9:00 – 20:00 Vizitarea expoziţiilor din turnurile Cetăţii ȋn prezenţa ,,Cavalerilor de Marienburg”

11:00   Concert de Fanfară

12:00   Atelier de povești și legende locale susţinut de Carmen Murășan, ghid turistic

13:00-16:00  Șezătoare la Feldioara

14:00-17:00  Atelier de meşteşug şi artă „Tehnici vechi de scriere” cu Victoria Ţăroi, artist vizual

15:45  Jonglerii cu steaguri, Stegarii Artgotica

21:00  „Asediul teutonilor” – Spectacol de Videoproiecţie. Artgotica

Duminică, 8 septembrie 2019

9:00 – 18:00 Vizitarea expoziţiilor din turnurile Cetăţii ȋn prezenţa ,,Cavalerilor de Marienburg”.

11:00  Pinocchio – Spectacol de teatru medieval pentru copii cu Teatrul Strada

14:00-17:00  Atelier de meşteşug și artă – Modelaj ȋn lut cu Decebal Ţăroi, artist vizual

17:00 Concert de muzică medievală cu ERRO – Georgia Gulea (nai) și Naneș Ioan – Lucian (chitară).

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Centenarul Filmului Românesc ajunge la Feldioara

Centenarul Filmului Românesc, proiect inițiat în 2018, la Iași, cu ocazia Centenarului Marii Uniri, continuă seria de proiecții de filme românești, cu o nouă destinație: localitatea Feldioara, din județul Brașov, Transilvania. Localitatea este foarte ofertantă din punct de vedere turistic, iar Centenarul Filmului Românesc adaugă partea filmică, de neratat.

Pe 30 și 31 august, la Cetatea Medievală Feldioara-Marienburg și Căminul Cultural Feldioara vor rula trei pelicule românești, în prezența criticului de film Irina-Margareta Nistor și a Echipei ARTIS: Serata, Duminică la ora 6, Marea Unire: România la 100 de ani.
Film Românesc în Cetatea Marienburg-Feldioara.

„Cetatea medievală Marienburg – Feldioara este un monument istoric recent restaurat și inclus ȋn circuitul turistic de un an, dar mai mult de atȃt, ea este un simbol al localităţii și un loc care trebuie să pulseze de istorie, tradiţie și cultură pentru comunitate.

Astfel, găzduirea unui eveniment de amploare naţională precum Centenarul Filmului Romȃnesc devine o onoare și o bucurie pentru noi, așezȃnd Cetatea Feldioara pe hartă și descoperindu-i potenţialul ȋn desfășurarea unor evenimente culturale variate. Cetatea a găzduit deja cȃteva seri de proiecţii de film documentar și film de animaţie pentru copii, ȋncepȃnd din toamna anului trecut.

Localnicii au primit cu interes acest tip de eveniment, desfășurarea aici a două zile ȋn cadrul Centenarului Filmului Romȃnesc devenind așadar firească. Sperăm ca publicul care va participa la proiecţiile din cadrul evenimentului, localnici și turiști deopotrivă, să se bucure de plăcuta ambianţă a Cetăţii Feldioara și să aprecieze filmele pregătite – capodopere ale cinematografiei romȃnești, precum și prezenţa unei personalităţi de marcă din lumea filmului!”Taus Sorin, primarul localității Feldioara.

“Ne bucură să ajungem într-un loc plin de istorie, cum este, de altfel, și proiectul nostru. Filmele pe care le aducem la Feldioara sunt împreună cu Irina-Margareta Nistor, care ne va însoți și ne este și consultant cinematografic. Vom avea un sfârșit de august și un început de toamnă încadrate filmic”, precizează Andrei Giurgia, coordonatorul Centenarului Filmului Românesc.

Programul Centenarului Filmului Românesc la Feldioara

Vineri, 30 august 2019

21.00 – Proiecție film Centenar – Serata (regia: Malvina Urșianu)

Invitat: Irina-Margareta Nistor, Ambasador cinematografic

Loc: Cetatea Medievală Feldioara – Marienburg

Sâmbătă, 31 august 2019

18.00 – Proiecție film documentar AGERPRES – Marea Unire, România la 100 de ani. Un documentar marca AGERPRES

Loc: Căminul Cultural Feldioara

21.00 – Proiecție film Centenar – Duminică la ora 6 (regia: Lucian Pintilie)

Invitat: Irina-Margareta Nistor, Ambasador cinematografic

Loc: Cetatea Medievală Feldioara-Marienburg

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Evenimentele de la Feldioara se desfășoară în parteneriat cu Primăria Comunei Feldioara, județul Brașov.

Despre filme

Serata (1971)

Regia: Malvina Urșianu

Cu: György Kovács, George Motoi, George Fureanu

Gen: dramă, război.

Serata a avut avanpremieră la 3 mai 1971, în cadrul Zilelor filmului românesc, odată cu aniversarea a 50 de ani de la înființarea Partidului Comunist Român. Filmul a rulat în premieră pe 8 mai 1971, la Cinematograful Patria din București. De la data premierei, până în 2007, Serata a fost vizionat de peste 1.567.134 de spectatori, în cinematografele din România.

Filmul, regizat de Malvina Urșianu, îi are în rolurile principale pe George Motoi, György Kovács, Cornel Coman, Alexandru Drăgan, Mihai Pălădescu, Ion Roxin, Silvia Ghelan și Silvia Popovici. Pelicula prezintă participanții la o serată, organizată în vila unui profesor, în noaptea de 23 august 1944. Dincolo de propaganda comunistă, filmul oferă o imagine sobră a societății aristocratice din epocă.

Serata era caracterizat în cronica din revista Cinema (nr. 10/1983)  ca „un punct de vedere asupra unui moment de răscruce în istorie”.

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie, spune despre Serata că este un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste, care descrie lupta comuniștilor în ilegalitate și în perioada cuceririi puterii.

Pentru filmul Serata, regizoarea Malvina Urșianu a primit în anul 1971 Premiul pentru regie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN).

Duminică la ora 6 (1966)

Regia: Lucian Pintilie

Cu: Irina Petrescu, Dan Nuțu

Gen: dramă.

Duminică la ora 6 este primul film a lui Lucian Pintilie, apărut în 1966. Scenariul filmului dramatic psihologic și de dragoste este scris de Ion Mihăileanu și regizor. Rolurile principale aparțin actorilor Irina Petrescu, Dan Nuțu, Graziela Albini, Eugenia Popovici și Constantin Cojocaru.

Filmul este plasat în România anului 1940 și prezintă povestea de dragoste dintre un băiat (Radu – Dan Nuțu) și o fată, (Anca – Irina Petrescu) studentă la arhitectură. Cei doi se întâlnesc la un bal popular marcat de violențele unui grup de huligani fasciști. Amândoi duc o luptă pe ascuns împotriva fascismului, având o viață palpitantă, dar periculoasă. Destinele lor se întâlnesc doar o secundă numai pentru a se îndepărta din nou, pentru totdeauna.

În 1966, a primit Premiul special al juriului și Premiul de interpretare feminină (Irina Petrescu). În 1966 a fost prezentat la Festival Internacional de Cine de Mar del Plata din Argentina, intitulat El domingo a las seis, unde a câștigat Premiul special al juriului, Premiul „Opera Prima”, Premiul mișcării de experiment și cinecluburi, Premiul special al criticii,  Premiul de interpretare feminină (Irina Petrescu).

Documentarul Agerpres „România la 100 de ani” va fi proiectat la Feldioara

Co-organizator al evenimentului – AGERPRES – va prezenta documentarul dedicat Centenarului României, Marea Unire: România la 100 de ani. Redacţia Video din cadrul Agenţiei Naţionale de presă AGERPRES prezintă în documentarul realizat cu ocazia Centenarului Marii Uniri de la 1918 cum a fost realizat acest deziderat al românilor.

Povestea pleacă de la contextul istoric internaţional, ajungând la trăirile oamenilor de rând, care şi-au dorit un singur lucru: o ţară în care există acelaşi grai, acelaşi port, aceeaşi simţire, fără graniţe.

Filmările au fost realizate pe teritoriul României, dar şi în Bucovina de Nord şi în Basarabia. Filonul istoric, cu date precise, este păstrat în documentar prin intervenţiile mai multor istorici, care preiau rolul naratorilor, iar latura dramatică, emoţională este pusă în scenă prin intermediul oamenilor care, prin mărturiile lor, evocă momentele trăite de străbunii lor sau chiar de ei.

Documentarul Marea Unire – România, la 100 de ani este realizat de Mihuţ Năstăsache, Marilena Stănescu şi Sergiu Olteanu. Imaginea este semnată de Alfred Schupler, Sergiu Olteanu şi Andrei Cârlan. Reporteri au fost Marilena Stănescu, Mihuţ Năstăsache şi Camelia Moise. Grafica, sunetul şi montajul sunt semnate de Andrei Cârlan, asistent tehnic fiind Alex Vintilescu.

Despre Feldioara

Feldioara, localitate cunoscută ca Cetate de Pământ, (în dialectul săsesc Marienbrichm, Marembrix, Merembrix, în germană Marenburch, Marienburg, în traducere „Cetatea Mariei”) este o localitate în judetul Brașov, Transilvania, România. Numele românesc al localităţii este derivat din maghiară, Fold-Var, care înseamnă cetate de pământ. Denumirea germană Marienburg înseamnă cetatea Mariei, cu referire la Fecioara Maria, patroana Ordinului cavalerilor teutoni.

Cetatea de la Feldioara este cea mai importantă fortificaţie ridicată de cavalerii teutoni în Transilvania. Pe teritoriul comunei au fost găsite 109 morminte, datând din secolul XII, aşadar dinainte de aşezarea saşilor pe aceste locuri. Cetatea teutonilor era situată pe colina de la Feldioara, înconjurată de trei laturi de râul Olt. La ruinele cetăţii se mai păstrează urme vizibile ale prezenței Cavalerilor Teutoni.

În anul 1529 a avut loc Bătălia de la Feldioara, încheiată cu victoria armatei moldovene asupra partizanilor lui Ferdinand de Habsburg.

Despre Centenarul Filmului Românesc

Inițiat de ARTIS și Asociația Obștească MIA, organizat de Primăria Municipiului Iași şi Ateneul din Iaşi, Centenarul Filmului Românesc a fost lansat în 2018, pe 3 februarie, la Iași, orașul care a înregistrat momente importante din cadrul Marii Uniri a României. Proiectul va continua până în 2020 inclusiv, împlinind harta celor 100 de evenimente filmice.

Centenarul Filmului Românesc este un proiect desfășurat în cadrul programului Centenar al Primăriei Municipiului Iași (2017-2020).

Despre ARTIS (Iași)

Din dragoste pentru film și din pasiune pentru organizarea de evenimente filmice, s-a conturat, în anul 2016, Asociația ARTIS. Echipa este alcătuită din membri alumni ai Asociației Studenților Jurnaliști (ASJ), împreună cu care organizează, de 10 ani, festivalul Serile Filmului Românesc.

Despre Asociația Obștească MIA (Chișinău)

AO „MIA” este o asociație non-profit, creată cu scopul de a stimula producția independentă de film și TV, de a promova cultura audiovizuală și de a educa consumatorul prin intermediului imaginilor în mișcare.

Fondată în anul 2000,  „MIA” a realizat diverse proiecte – de la producții video, TV și film la campanii sociale de amploare, de la training-uri, seminare și instruiri la evenimente de impact național.

Proiect desfășurat și finanțat în cadrul programului Centenar al Departamentului Centenar din cadrul Primăriei Municipiului Iași.

Un eveniment inițiat de: ARTIS și Asociația Obștească „MIA” (Protecția și Dezvoltarea Mediului  Audiovizual Informațional) din Chișinău.

Co-organizator: Agenția Națională de Presă AGERPRES

Parteneri

În colaborare cu: Asociația Studenților Jurnaliști

Partener academic: Universitatea „Petre Andrei” din Iași

Parteneri: Dacin Sara, Institutul Cultural Român.
Parteneri media
● Partener media principal: AGERPRES
● Frecvența de încredere: Radio România Cultural
● Televiziunile Centenarului: Antena 3, TVR IAȘI
● Parteneri media naționali: Europa FM, SMART FM, Cinefan, miscareaderezistenta.ro, România Liberă, AARC.ro, Filmsi.ro, movienews.ro, Cooperativa urbană, Flacăra, fundația culturală magazin istoric
● Partener media regional: VIVA FM
● Parteneri media locali: Viva FM Iași, Zile și Nopți Iași, Evenimentul Regional al Moldovei, Ziarul de Iași, Iași FUN, Radio Iași, Iași TV LIFE, Suplimentul de Cultură
● Lobby blog: Cineamator, Cinemil, cefilmevad.ro, piratulcinefil.wordpress.com, filme-carti.ro, raluka-fă-teauzit.blogspot.com, semnebune.ro
● Parteneri media Republica Moldova: Radio Chișinău, TVR Moldova, Diez.md
● Monitorizat de: zelist.ro
● Ne mișcă cei de la: ZigZag prin România.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Sărbătoarea Rusaliilor la Feldioara

Duminică, 16 Iunie 2019, în Feldioara se va desfăşura un eveniment cu tradiție – Sărbătoarea Rusaliilor, manifestare înscrisă în Proiectul „Obiective culturale, tradiţii şi obiceiuri în comuna Feldioara”. Programul propriu-zis va începe în jurul orei 10:00, cu o paradă a cailor şi baterea armindenilor – obicei tradiţional specific pentru întreaga comunitate din zonă.

Mai apoi, ne vom prinde cu toţii într-o horă mare ce ne dorim să aibă ecou în rândul tuturor celor ce ne vor vizita la ceas de sărbătoare. Până spre după-amiază, îi invităm pe toţi cei prezenţi să viziteze Cetatea Feldioara – Marienburg şi să descopere expoziţia de Armindeni dedicată acestei sărbători locale, cât şi expoziţia permanentă – Mărturii  Arheologice, deschizând porţile spre cunoaşterea istoriei noastre locale, de la teutoni, în prezent.

În partea a doua a zilei, după-amiaza, e prilej de joc şi voie bună în curtea Căminului Cultural, unde se va susţine un program artistic ce-i va avea ca protagonişti pe elevii de la Liceul Teoretic „Petru Rareş”, precum şi un program ce va cuprinde dansuri şi cântece populare, dar şi moderne.

Vor fi prezenţi grupuri de solişti din Ţara Bârsei, orchestre, însă nu vor lipsi nici capetele de afiş, vedete şi interpreţi cunoscuţi ce îi vor încânta prin cântecele lor pe toţi cei prezenţi. Manifestarea dedicată Rusaliilor face parte din programul amplu de promovare şi dezvoltare a potenţialului turistic al zonei.

PROGRAM: Sărbătoarea Rusaliilor, Ediţia a IX-a, 16 Mai 2019

10:00-18:00                     Expoziţie în Cetatea Feldioara

Mărturii Arheologice şi Obiceiul “Sărbătoarea Armindenilor” – Datini şi Tradiţii

10:00 Parada tradițională de Rusalii și baterea armindenilor

Muzică de fanfară în centrul comunei

15:00  Recital de pricesne cu preotul Vlad Postolea

15:15  Program cu elevii Liceului Petru Rareș

16:45  Recital Ionuț Pumnea

17:15  Program cu Ansamblul Plaiurile Dumbrăviței

18:00 Ramuri de Arini – Măieruş

18:30 Recital Cătălin Doinaș și Adina Roșca

Acompaniază orchestra Plaiuri Transilvane

Prezintă: Claudia Mirițescu

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

La Feldioara se țese pânză la război

Cunoștințe adunate într-o viață sunt împărtășite cu răbdare, dragoste, perseverență, pasiune și migală tinerilor și tuturor celor care vor să cunoască și să stăpânească arta țesutului la război.

Tradiția și obiceiurile se uită dacă nu sunt transmise din generație în generație. Țesutul, o îndeletnicire obișnuită a omului până în era tehnologiei, a informației tinde să dispară.

La Feldioara meșteșugurile practicate de bunici mai trăiesc datorită unor membri din această comunitate.

În anul 2018, Elena Coman a donat comunității un război de țesut. Acesta a fost curățat, conservat, tratat, reparat și montat.

Elena s-a născut ȋn anul 1917 la Feldioara, fiind cea mai mică dintre cei șapte copii ai parinţilor săi – Elena și Gheorghe Badiu, plugari. La 20 de ani, Elena s-a măritat cu Gheorghe Coman și a primit drept zestre două holde de pămȃnt, mobilă, două paturi, un lavoar, covoare și altele.

Tanti Lenica a ţesut lepedee (cearceafuri pentru pat) din cȃnepă, feţe de masă, cuverturi de pat, ștergare. A trecut prin mȃinile sale fibra de cȃnepă din cȃmp, prin apa Vulcăniţei unde stătea ȋn maldăre cȃte două săptămȃni, la uscat ȋn curte, prin frȃngătoare și meliţă, prin piepteni, furcă de tors și fus, pȃnă ȋn Războiul de ţesut.

Elena a ȋmplinit vȃrsta Romȃniei Mari și a murit ȋn primăvara anului 2018. Ne-a lăsat zestrea sa, prin fiicele sale Georgeta Coltofeanu și Elena Popișter, care au donat ţesături lucrate de ea și unelte de prelucrat fibrele pentru a fi expuse ȋn Cetatea Feldioara şi în viitorul muzeu.

Războiul de ţesut a fost preluat ȋn toamna anului 2018 şi transportat la Liceul ,,Petru Rareș” unde a fost supus unor operaţii de conservare activă – desprăfuire, curăţire umedă, tratament anti-cari și consolidarea elementelor fragilizate, precum și refacerea unor elemente lipsă necesare pentru repunerea lui ȋn funcţiune.

După ce am parcurs toate etapele necesare ȋmpreună cu doamnele Violeta – Karmen Roman și Aurica Clinciu, războiul conservat și montat ȋmpreună cu elevii Liceului ,,Petru Rareș” coordonaţi de profesorul Călin Rușitaru, este funcţional! Mulțumim Primăriei Feldioara pentru susținere, ajutor și încredere!

Mulţumim tuturor celor care au făcut posibil ca războiul doamnei Elena Coman să ţeasă din nou, ducȃnd tradiţia mai departe, la Feldioara!

Vă invităm așadar purtȃnd IE sau port tradiţional, cu lucrul de mȃnă, unelte și materiale!

Veniţi cu voie bună și cȃte ceva de-ale gurii, după reţete tradiţionale, pentru cȃnd ne mai ȋndurăm să  lăsăm lucrul din mȃnă.” – Georgiana Gămălie.

Video: YouTube

Credit foto: Dan Strauti

‘Orchestra Castelanii’, spectacol extraordinar la Feldioara

Acordurile „Orchestrei Castelanii” (ansamblu format din artişti, membri ai Filarmonicii şi Operei Braşov) au vibrat în  Căminul Cultural din Feldioara. Concertul de colinde internaționale, naționale și muzică vieneză a cernut fulgi de bucurie în sufletul celor prezenți, luni 26 decembrie.

Savoarea spectatorilor a fost întregită de melodiile intepretate de Opra Monica și Claudia Miriţescu.

La terminarea spectacolului, publicul a fost invitat să vadă o expoziție de fotografii realizate de Cătălin Radu, unul dintre membrii comunității dedicat cunoașterii și promovării localității și a tradițiilor.

Spectacolul a fost transmis live și a fost prezentat de Claudia Miriţescu.

Primăria Feldioara și Consiliul Local Feldioara au fost organizatorii acestui eveniment.

Vă invităm să retrăiți bucuria și magia acestui concert vizionând și înregistrarea noastră:

Credit foto: Dan STRĂUȚI

Video: YouTube

Biserica fortificată din Feldioara, Brașov

Feldioara (în maghiară Földvár, în traducere Cetatea de Pământ, în germană Marienburg, în traducere „Cetatea Mariei”, în latină Castrum Sancte Maria) este o localitate în județul Brașov, Transilvania, România. 1

Face parte din regiunea istorică Țara Bârsei, aflându-se la circa 500 m deasupra nivelului mării. Numele românesc al localității este derivat din maghiară, Föld-Vár, care înseamnă cetate de pământ. Denumirea germană Marienburg înseamnă cetatea Mariei, cu referire la Fecioara Maria, patroana Ordinului cavalerilor teutoni. Cetatea de la Feldioara este cea mai importantă fortificație ridicată de cavalerii teutoni în Transilvania.1

Biserica evanghelică este situată în estul localității. Conform tipăriturilor și tradițiilor istorice, sediul principal al Ordinului teutonilor din Țara Bârsei se găsea aici între 1211 – 1225. Biserica este construită în stil gotic, pe temeliile bazilicii de la sfârșitul secolului al XIII-lea. Biserica a fost edificată de către coloniștii sași, imediat după plecarea cavalerilor teutoni din cetatea de pe deal și al căror sediu fortificat se afla aici.1

Ansamblul a fost atacat în numeroase rânduri de către tătari, aceștia reușind să o și distrugă la un moment dat. Ea a fost refăcută de numeroase ori, purtând de fiecare dată amprenta epocii în care a fost restaurată. Altarul ilustrează scena în care Isus îl vindecă pe lepros, această pictură fiind realizată în secolul XIX, de celebrul pictor brașovean Friedrich Mieß.2

VIA:

  1. – wikipedia.org
  2. – informatii-romania.ro

Credit foto: Dan STRĂUȚI