Arhive etichetă: Muzeul Etnografic

Muzeul Etnografic din Săcele

În sud-estul Ţării Bârsei, aproape de Braşov, la contactul dintre munte şi şes există un grup de şapte sate: Baciu, Turcheş, Cernatu, Satulung (actualul municipiu Săcele), Tărlungeni, Zizin şi Purcăreni. Locuitorii celor şapte sate, români şi ceangăi, trăind împreună pe acelaşi teritoriu şi manifestând caracteristici apropiate la diverse paliere ale existenţei au dobândit constiinţa apartenenţei la aceeaşi comunitate, considerându-se „săceleni”.1

În timpul stăpânirii maghiare, satele erau menţionate ca „septem villæ valacheles” (şapte sate româneşti). Aceste şapte sate alcătuiesc azi microzona etnografică Săcele care reuneşte azi patru din aceste vechi sate, ce au devenit mai nou cartiere: Baciu (Bacsfalu), Turcheş (Turkos), Cernatu (Csernatfalu), Satulung (Hosszufalu). Este o zona multiculturală, unde tradiţiile românilor, maghiarilor (ceangăi) şi saşilor se împletesc.2

În Săcele trăieşte una dintre cele două mari comunităţi de mocani din Transilvania, cealaltă aflându-se în Mărginimea Sibiului. Mocanii reprezintă comunități pastorale autohtone de oieri români, asociaţi în trecut cu fenomenul transhumanţei. Mocanii din zona Brașov – Săcele sunt considerați a fi „adevărații” mocani.2

Mocanii aveau o situaţie materială înfloritoare, deţineau mii de oi, cele şapte sate sacelene fiind printre cele mai bogate localităţi. Prosperitatea economică condus şi la dezvoltarea vieţii culturale, în Sacele fiind contruite numeroase biserici şi monumente.2 De la mocanii săceleni s-au păstrat unele obiceiuri si sărbători precum Sântilia şi Balul Plăcintelor. În preajma secolelor XIII-XIV în zonă s-a asezat o populaţie maghiară însemnată.2 Etnografia maghiarilor, numiţi şi ceangăi, păstrează o serie de elemente autohtone străvechi, dar şi elemente asimilate în urma convieţuirii cu românii şi saşii. Oraşul modern Săcele a fost construit administrativ în anul 1950, din teritoriul primelor 4 din cele 7 comune săcelene : Baciu, Turches, Cernatu, Satulung, Tarlungeni, Purcareni, Zizin.2

Muzeul Etnografic din Săcele este un muzeu județean din Săcele, amplasat în B-dul Brașovului nr. 153. Clădirea este monument istoric, atestată documentar în anul 1543. Timp de trei secole a servit ca loc de strângere a dijmelor. În timp, clădirea a suferit modificări, aspectul actual datând din anul 1804.3

Din 1848 Casa Dijmelor îşi pierde rolul iniţial, primind diverse destinaţii de utilitate publică. În anul 1962 monumentul este preluat de Muzeul Judeţean Braşov, care organizează în anul 1964 prima expoziţie permanentă, cu profil mixt istorico-etnografic.4 Din anul 1990 devine filială a Muzeului de Etnografie Braşov. Muzeul adăposteşte documente istorice, piese de port popular mocănesc şi ceangăiesc, obiecte ce amintesc de cărăuşitul mocanilor săceleni, unelte, obiecte de uz casnic, costume, reconstituiri de interioare săteşti tradiţionale.4

Muzeul Etnografic Săcele a fost nominalizat în cadrul Competiţiei internaţionale Muzeul European al Anului, 2005, EMYA, pentru realizarea remarcabilă în ceea ce priveşte calitatea publică a colecţiilor, Bruxelles, 7 mai 2005.2

Expoziţia permanentă, ilustrează segmente de viaţă specifice pentru civilizaţia tradiţională a Carpaţilor (ocupaţii, meşteşuguri, instalaţii tehnice, spaţiu de locuit, costume populare ca repere de identificare a unui anumit topos cultural). Expoziţia înfăţişează ipostaze ale multiculturalităţii zonei Săcele, prezentând atât lumea comună mocanilor şi ceangăilor, cât şi distincţiile identitare. 1

VIA:

1 – etnobrasov.ro

2 – municipiulsacele.ro

3 – wikipedia.org

4 – ghidulmuzeelor.cimec.ro

Credit foto: Dan STRAUTI

Colecția „Nicolae Frunteș” din Șirnea

Proiectul Colecția Nicolae Frunteș” din Șirnea – un model sustenabil de protejare a patrimoniului are ca scop dezvoltarea unei comunități rurale prin intermediul unei mai bune valorificări a moștenirii culturale existente.

Se vor derula acțiuni de conștientizare a comunității locale asupra importanței protejării patrimoniului și moștenirii culturale și se va inventaria și conserva activ colecția ”Nicolae Frunteș” din Șirnea.

În cadrul proiectului cultural vor fi derulate șapte activități de conștientizare a comunității locale cu privire la importanța și valoarea Colecției ”Nicolae Frunteș” prin implicarea comunității în păstrarea și continuarea tradițiilor și obiceiurilor populare, dublate de o bună cunoaștere a elementelor istorice și culturale relevante pentru moștenirea proprie.

Se va aminti rolul comunității în evenimentele Primului Război Mondial, Fundata fiind prima localitate eliberată de armata română la intrarea în Transilvania, în 1916, tot aici înregistrându-se primele victime în rândul soldaților români.

Programul activităților de conștientizare:

s-au desfășurat:

27 martie 2017 – vizita elevilor din Șirnea și Fundata la Muzeul Etnografic ”Nicolae Frunteș”

5 aprilie 2017 – Școala Gimnazială din Fundata

6 aprilie 2017 – Școala Gimnazială din Șirnea

9 aprilie 2017 – Biserica ”Sf. Ioan Botezătorul” din Șirnea

urmează:

21 aprilie 2017 – Biserica ”Sf. Ioan Botezătorul” din Șirnea

23 aprilie 2017 – Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” din Fundata

13 august 2017 – eveniment ”Hora satului” la Șirnea

Pentru protejarea patrimoniului aflat în Muzeul Etnografic “Nicolae Frunteș” din Șirnea, echipa extinsă de proiect va efectua patru deplasări de câte o săptămână în lunile mai, iunie, iulie și august.

Se vor realiza activitățile obligatorii de evaluare-diagnoză a bunurilor culturale aflate în colecție, triere-selecție negativă pentru bunurile culturale care nu corespund din punct de vedere al conservării sau importanței istorice/etnografice, conservare primară asupra bunurilor culturale selectate, evidența și inventarierea în formă scrisă pe un registru, tipărit în conformitate cu normele legale în vigoare, și în paralel în registrul informatizat dedicat bunurilor culturale DOCPAT.

Imagini remise La pas prin Brasov de Muzeul Casa Mureșenilor Brașov