Arhive etichete: Povesti

„Toamna plecării”, de Mihaela Malea Stroe

Toamna plecării

Mă întreb de ce,
În toamna plecării tale,
Au înflorit,
– de atâta durere beți ori nebuni –
Pe strada Morilor de vânt,
Castanii…
Poate ei știu să ne numere mai bine
Iubirile
Și mai frumos, mai cu folos, anii…

Mă întreb de ce
În primăvara aceasta
Nefiresc de târzie,
N-am mai deschis fereastra
Către apele de cleștar ale cerului
De unde tu, iubite, privești
Însingurat, cum mi te-aduc aminte,
Înspre risipa noastră
De răzlețe cuvinte,
De poeme nescrise, de visuri, de povești
Uitate undeva, la un țărm de mare
Necercetată,
Învolburată și vie.
În primăvara aceasta
M-am retras cu tine în pădurea
Gândurilor mele, milenara,
De care… nimeni nu mă poate
Expropria.

Mihaela Malea Stroe

Ilustrație Horia Țigănuș

Povești Humans of Brasov: Cuvinte

Vă mulțumim pentru participarea de sâmbătă la prima ediție Humans of Brașov.
 
În cazul în care nu ați putut participa am decis să publicăm poveștile și online. Le puteți accesa și asculta aici.

Evenimentul a fost organizat de Asociația Erasmus House, iar scopul său a fost de crea punți de comunicare între brașoveni și un sentiment de comunitate în Brașov. Evenimentul a fost susținut de către prietenii noștri din Răcădău Magnolia Brasov și de către Muzeul Judetean de Istorie Brasov prin locația superbă de la Bastionul Artiștilor care ne-a adus noroc de vreme bună și un cer înstelat în seara evenimentului. Mulțumiri speciale către Centrul-Cultural Reduta, Utopic Brain, Fundația Comunitară Brașov, Tipografia, Visssual, Zile si Nopti Brasov, La pas prin Brasov, Beard Brothers Brasov și ambasadorilor Humans of Brașov care au cules poveștile și au contribuit la aducerea acestui eveniment la îndeplinire! 

Dacă ai idei de povești memorabile sau oameni (in)vizibili din Brașov care merită aduse/aduși pe scenă te rugăm să ne scrii pe pagina de Facebook Humans of Brasov sau MESE Brașov.

 
Mulțumim!
 
Echipa Humans of Brașov

Un sonet pe zi: „Nu mai eşti!”, de Adrian Munteanu

NU MAI EȘTI!

Călcam pe iarba de sărut nebună.
Sclipea zăpada-n suflete, uşoară.
Ploua tihnit şi grav în câte-o vară,
Cânta un greier tainic pe o strună.

Mă scuturam de frunza ce-o să moară.
Se pregătea lumina să apună.
Un rug suav se înălţa spre lună
Şi-n trup uitarea începea să doară.

Din struguri mustul se scurgea pe dale
Şi floarea-n glastră născocea poveşti.
Scâncea o ciută în păduri de jale,

Tânjea mirarea stinsă în fereşti,
Dansau pe jarul clipelor vestale,
Dar tu, iubito-n toate nu mai eşti.

(„Tăcerea clipei, Sonete 1”, Arania, 2005)

Video: YouTube

În orice colț de lume v-ați afla, vă invit să ascultați în direct, în fiecare zi, de luni până vineri, la ora 18,30, ora Romaniei, UN SONET ROMÂNESC, accesând RADIO TÂRGU MUREȘ.

Autor și interpret ADRIAN MUNTEANU

adrianmunteanu.ro

www.facebook.com/groups/soneteadrianmunteanu/

www.usrbrasov.ro/adrian-munteanu/

Maria Boboia: Oameni, locuri, datini și povești! -„Îngropatul Paștilor”

Oameni, locuri, datini și povești! Lasă-i libertatea omului, lasă-i credința, lasă-i sufletu în pace să fie aproape de Dumnezeu!

Dintotdeauna că o fost pace, că o fost război oamenii au găsit o cale către Dumnezeu, au sădit în suflet un grăunte de credință! Dintotdeauna omu când a simțit nevoia și sufletul îi râvnea după o rugăciune l-a căutat pe Dumnezeu de pretutindeni!

Azi, aici la noi în satul cu comori, am bătut cale lungă. Am plecat de la răsărit și am bătut cărările hotarelor și am ajuns până la asfințit. Am ajuns în granița de hotar.

Plimbarea de azi pe hotare a avut o misiune grea. Doar cu credința te poți încumeta la o așa drumeție spirituală. A fost una cu „,toată grija ce-a lumească de la noi s-o lepădăm”.

Am trăit multe, am văzut parcă destule ale vieții, dar parcă ce-a de azi a fost ceva divin! Nu am simțit nici vântu, nici ploaia și nici frica. Am mers înainte cu Dumnezeu. Misiunea mea a fost una mai simpla și în tăcere, am fost fotograful aceste zile, pentru ca acum pe seară să pot aduna din sufletul meu câteva cuvinte despre trăirea, rostu și rânduiala de azi!

Mai presus de orice cred cu tărie că prima îi credința si după aceia un obicei sau un ritual Dumnezăiesc! În puținele sate, sau poate chiar deloc am auzit de, „ÎNGROPATUL PAȘTILOR”. Din toate obiceiurile și din toată tradiția și cultura noastră nu mi se pare nimic strain. Așa m-am născut, așa am crescut cu aceste rânduieli Dumnezeiești și omenești!

Am bătut drum lung să îndeplinim această misiune cu credință să nu ne bată pustiu hotaru, să nu ne bată grindina și ploi grele pământurile, să nu ne uște seceta hotarele. Am spus rugăciuni din suflet și cu glas tare l-am rugat pe Dumnezeu Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh să ne apere de orice rău!

Tot prin rugaciuni am făcut o învoială. Că și la anu care vine și an de an să ne ducem ritualul mai departe.

Am întrebat de când acest obicei și tăcerea mi-a fost un răspuns corect. Adică de demult… Oare cât de demult o fi?!  Și atunci m-am dus cu gândul atât de departe încât am găsit răspunsul: de când îi lumea, pământul și omu care a purtat ca armă de biruință credința ca Dumnezeu!

Cu drag din satul cu comori,

Maria Boboia!

26 aprilie 2020

Foto: Maria Boboia

Povești din Târgul de Crăciun

Decembrie este cea mai iubită și așteptată lună din an, iar Brașovul este parcă acum mai frumos ca oricând. Din 1 și până pe 31 decembrie suntem din nou în jurul bradului de Crăciun din Piața Sfatului pentru a ne bucura de Orașul din Poveste . Târgul de Crăciun din Piața Sfatului este plin de cadouri și bunătăți de toate felurile. Printre produsele alimentare se numără ciocolata, dulcețurile, turta dulce, conservele de toamnă, brânzeturi și produse tradiționale din carne de la producători din județ, castane coapte sau turtă dulce, ori celebrele fructe uscate trase în ciocolată amăruie sau biscuiții și turta dulce din Republica Moldova. Nu lipsesc suvenirurile și decorațiunile, iar copiii pot să îi lase scrisorile lui Moș Crăciun chiar în cutia sa poștală și pot învăța de la artiștii locali tehnici de fabricare a decorațiunilor pentru brad, în cadrul atelierelor gratuite, care au loc în fiecare zi. Tot pentru copii, în Piața Sfatului a revenit caruselul care a făcut deliciul micuților. Un studio al radioului Magic FM va fi responsabil de fundalul sonor al târgului, iar în weekend, de organizarea unor evenimente cu premii care să întrețină atmosfera.

Creațiile Electrei și cum a ajuns un glob „pictat“ de lână la Regina Angliei

Ornamentele Electrei sunt deja o prezență obișnuită în Târgul de Crăciun din Brașov. Din lână netoarsă, prin împâslire, Electra și Alghi transformă orice boț de lână în globuri, coronițe și alte ornamente, doar cu ajutorul unui ac special. „Împâslirea are două tehnici pe care le folosim separat sau combinat. Lâna netoarsă fie se bate, prin frecare cu apă fierbinte și săpun – așa-zisa lână fiartă  – fie se folosește acul de împâslit, un ac lung cu striații, cu care se pot realiza sculpturi în lână, prin împungeri repetate, sau picturi, dacă folosim culori diferite ale lânii“, explică Electra.

În căsuța ei cu decorațiuni de poveste se găsesc coronițe pentru decorat ușile, jucării pentru pom, papucei și pălării, dar mai ales globuri, care mai de care mai haioase: bufnițe, reni, oițe – care sunt și cele mai vândute, ursuleți, arici, veverițe, pisicuțe, lei, broscuțe, moși-Crăciun și elfi, dar și globuri „pictate“, cele mai scumpe dintre globuri, dacă un preț de 60 de lei pentru o muncă de până la trei zile poate părea „scump“. Acum doi ani, unul dintre globurile „pictate“ a ajuns la regina Angliei, chiar la Buckingham Palace. „O fetiță din București îi scrie în fiecare an Reginei Angliei de Crăciun și îi trimite câte un mic cadou din România.

Anul trecut, i-a trimis unul dintre globurile noastre pictate, iar pentru Lady in Waiting, doamna de onoare a Reginei, un glob Moș Crăciun“, explică Electra. Fetița – Sofia Ene – a primit și o scrisoare de mulțumire din partea Palatului Buckingham, cu semnătura doamnei de onoare, Mary Morrison: „Dragă Sofie, îți mulțumim pentru scrisoarea ta, pentru fotografia cu tine călare pe cal și pentru urările frumoase de Crăciun. A fost foarte frumos din partea ta să ne scrii și foarte generos să ne trimiți în dar cele două globuri împâslite făcute de prietena ta și decorate cu scene de Crăciun, pentru mine și pentru Regină, care apreciază foarte mult gestul tău grijuliu. Sper să ai un Crăciun foarte fericit, un An Nou plin de pace și îți mulțumesc, încă o dată, pentru că ne-ai scris așa cum ai făcut-o. Cu sinceritate, Mary Morrison, Lady in Waiting“. Copiii care vor veni la târg vor avea ocazia să învețe și ei tehnica împâslirii, la atelierele pe care Electra le organizează în Căsuța lui Moș Crăciun, gratuit.

Castanele coapte, o curiozitate pentru mulți

Dacă pe vremuri castanele coapte erau obișnuite printre bunătățurile de la târguri, anii comunismului au șters din memoria multora aceste delicatese, care sunt crescute chiar în România. Chiar dacă nici el n-a prins vremurile bune, Cristi, de la Căsuța cu castane coapte, a decis să reînvie acest obicei, preluat „din afară“, de pe unde a lucrat. „În Germania mai ales și în alte țări din Europa, castanele coapte se vând peste tot. Dacă la ei se vând, am zis să facem și noi la fel. O idee bună e o idee bună, și e păcat să nu o punem în practică și la noi“, zice Cristi.

Castanele, aduse de la Baia Sprie, sunt coapte pe loc, într-un cuptor special, iar recordul de vânzare a fost chiar în prima zi de târg, când s-au vândut 50 de kilograme. „Mulți nu știu cum se mănâncă, iar alții spun că n-au mai mâncat castane coapte din copilărie“, zice el. Dincolo de cuptorul special, care a costat câteva mii de euro, secretul coacerii castanelor constă în crestătura cojii, care nu trebuie să ajungă la miez. Dacă și miezul este crestat, castanele se usucă la copt și nu mai sunt bune. Și nu strică nici un praf de sare, înainte de a fi date la cuptor.

O poveste cu trandafiri

Povestea dulcețurilor „Rose Story“ pornește de la de la 3.000 de metri pătrați de teren în Teliu, pe care cresc 6.000 de fire de trandafir, și de la două livezi bătrânești din Teliu și Viștea. Mariana și Marius povestesc despre asta cu mândrie și umor, ca oamenii care și-au schimbat destul de recent modul de viață și au început o afacere care dă roade. Primul produs cu care au ieșit pe piață a fost dulceața de trandafir, din care în luna mai anul trecut au avut prima recoltă.

Acum, din trandafiri, din fructe de livadă sau chiar din fructe de pădure pe care le cumpără de la culegătorii din Teliu, fac dulcețuri, siropuri, șerbet, gemuri, peltea, chiar și ceai, lichior, săpun cu proprietăți medicinale sau săculeți parfumați de trandafir care te ajută să dormi ca un bebeluș. „Făcute personal, cu metode tradiționale și respectând normele europene. Adică, lingură de lemn și oală de inox cu trei funduri, că dulceața nu se mai face în cratiță, că nu corespunde normelor europene!“, se amuză Mariana.

Găsești în rafturile căsuței de la târg dulceață de trandafiri, căpșuni, pere, gutui, prune, cireșe, vișine, caise, și chiar struguri, lângă șerbeturi de căpșuni, cireșe sau lămâie – „de-aia eco, pe care nu scrie că n-ai voie să mănânci coaja“, deși lâmâi crede că n-o să mai cumpere pe viitor, că are destul fructe neaoșe. Până și dulceață de liliac a făcut, și de măceșe, și vin cu aromă de trandafir. Asta, pe lângă „explozia de baie cu trandafir“ – o bilă cu săruri de baie care se comportă ca o pastilă efervescentă. Sau apa de trandafir, despre care Mariana spune că sunt singurii producători din județul Brașov care o fabrică.

Cea mai bună dulceață

Mariana nu se ferește să-și împărtășească rețeta de dulceață de trandafiri. Florile trebuie culese dimineața pe rouă, înainte de a răsări soarele. Se aleg doar petalele, care se freacă apoi cu zeamă de lămâie, cu mâna, până când se obține o pastă vișinie în care petalele aproape că nu se mai văd.

Volumul ocupat în vas se diminuează astfel de zece ori. Pasta de petale și suc de lămâie se ține apoi la frigider 24 de ore, într-un vas acoperit. A doua zi, pasta se amestecă în siropul de zahăr, care se face dintr-o cană cu apă și o cană cu zahăr la „o căciulă“ de petale de trandafir. Orientativ, căci Mariana folosește un linguroi de lemn, mare cam cât o căciulă. Când apa și zahărul devin „miericică“, se adaugă pasta de petale de trandafir, cu atenție la „căciulă“, ca să se respecte cantitățile. Totul se mai lasă la fiert un timp, apoi se toarnă fierbinte în borcane, care se dau la rece, așezate pe capac, ca să țină mult și să nu le strice mucegaiul.

Sticlarii din Șchei

În căsuța-poartă de intrarea dinspre Mureșenilor, Dan Postovar lucrează la ornarea unor globuri pe care tot el le-a suflat, din tuburi de sticlă. Este șcheian și face deja parte din afacerea pe care a început-o tatăl său, prin anul 2000. Mai întâi cu obiecte utilitare din ceramică – farfurii, căni și oale pentru sarmale – pe care le fac după metode străvechi. Prin 2011 familia de meșteri s-a gândit ca în perioada sărbătorilor să-și îndrepte atenția spre globuri pentru pomul de Crăciun, vârfuri de brad și alte figurine decorative din sticlă. „Globurile sunt făcute integral de noi, de la suflatul formei și până la produsul finit, care este pictat și ornat manual“, explică Dan. „Piața decorațiunilor de Crăciun este suprasaturată de globuri de plastic sau polistiren, fabricate industrial. Noi vrem să păstrăm tradiția globurilor tradiționale, făcute din sticlă și pictate de mână, care sunt mai valoroase“, spune artistul.

Pentru un glob, durează vreo 20 de minute suflatul, 15 minute realizarea fondului, iar pictura poate dura între 10 minute și câteva zile, în funcție de complexitatea lucrării. „Suflatul nu necesită forță și pentru că acum tehnologia s-a modernizat, lucrul nu se mai realizează într-un mediu toxic. Practic, e ca și când ai sufla într-un balon de săpun“, spune meșterul sticlar.

Nicio lucrare nu este imposibil de realizat și nici nu i se pare grea, însă necesită doar procedee mai elaborate și perioade de răcire a materialului. Din suflat și cu ajutorul unui clește cu care alungește sticla, realizează fulgi de nea, unele dintre cele mai elaborate vârfuri de brad, sau cerbi și reni cu coarne bogate, figurine care sunt de asemenea gata de agățat în bradul de Crăciun. La acest târg, cel mai scump glob este cel cu portretul Reginei Maria, blazonul Casei Regale și un motiv de port popular.

Globul este unicat și costă 500 de lei, însă prețurile globurilor obișnuite sunt mult mai accesibile. De exemplu, un glob măricel pictat cu peisaje de iarnă este 40 de lei. Atracția copiilor sunt însă bomboanele pe care le oferă gratuit, globurile în formă de animale și globurile cu fața lui Grinch, cel care a furat Crăciunul. Familia Postovar este și ea prezentă în cadrul atelierelor din Căsuța lui Moș Crăciun, unde copiii vor putea învăța cum să-și decoreze propriul glob.

Cadouri brașovecuadoriene

O căsuță care nu poate fi trecută cu vederea este cea a Andreei De la Torre Teran, o brașoveancă măritată cu un ecuadorian, care a adus la târgul de Crăciun o mulțime de căciulițe colorate înfățișând personaje din desene animate, dar și unele obiecte de influență ecuadoriană. Și aici e o întreprindere de familie: Andreea croșetează de zor căciulițe din lână, în timp ce soțul său împletește brățări multicolore din ață, după o tehnică din Ecuador, care se bazează pe noduri, sau meșteșugește tamburine din piele și lemn, sau pipe din nucă de cocos, bambus și ceramică. Fiecare brățară are sute de noduri, pentru care nu se folosesc ustensile speciale, ci doar degetele creatorului. Ecuadorienii le dăruiesc ca simboluri ale prieteniei, dar și ca talismane norocoase.

Din cămara de acasă

Niciun târg de Crăciun n-ar fi târg dacă nu ai putea cumpăra și produse alimentare de sezon, mai ales din cele țărănești, tradiționale: cârnați, slănină, pastramă, jumări, brânză de burduf, caș și alte bunătățuri cu gustul de acasă, pe care unii nu mai au timpul, știința sau posibilitatea să și le facă singuri. Rotbăvenii de la Ferma Cățean se laudă cu cei 29 de ani de când sunt pe piața brașoveană, cu clienți care le sunt fideli de ani buni – și nu numai de sărbători – dar și cu rețetele tradiționale și cu brânza de burduf medaliată cu aur la Bruxelles, în 2015. Sunt producători direcți, de la crescutul animalelor până la produsul finit, și folosesc doar conservanții tradiționali din orice casă de pe vremuri – sare, piper, usturoi din grădină, boia și fum de fag și de carpen, din afumători „la rece“. Ferma Istrate, de la Fundata, se laudă și ea cu brânza de burduf în coajă de brad, piept de porc, pastramă de vițel și de berbecuț sau slănină afumată, alături de cârnații care se vând ca pâinea caldă. Și pentru că înțelegerea dintre etnii se vede cel mai bine la mâncare, în târg sunt și produse tradiționale ungurești sau nemțești, alături de cele românești, la fel de arătoase și cu la fel de mulți clienți.

Foto: Primaria Municipiului Brasov

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Povesti din Schei – in imagini si pe smartphone, la pas

Joi, 20 octombrie 2016, Casa Junilor a fost gazda unei noi seri urbane, intitulată „Povesti din Schei – in imagini si pe smartphone”.

Am aflat lucruri inedite despre troițele și monumentele din Scheii Brasovului de la istoricul dr. Alexandru Stanescu.  Am vizitat Scheiul prin aplicația IT ”TROITE BRASOV” și am descoperit farmecul acestui sanctuar printr-un clip de promovare.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului ”Troițele din Scheii Brașovului – patrimoniu pentru viitor” și este co-finanțat de Consiliul Județean Brașov.

„Braşovul vechi păstrează până în zilele noastre un patrimoniu arhitectural vechi şi diversificat în stilurile diverselor epoci, însă localnicii şi turiştii care vor să cunoască în profunzime trecutul multicultural al Braşovului, trebuie să treacă şi dincolo de Poarta Şchei, în partea românească a oraşului istoric – în Şcheii Braşovului.

Aici vor întâlni la tot pasul un bogat patrimoniu vechi si aparte, construit de peste cinci secole, urme ale ortodoxiei româneşti şi ale culturii ortodoxe: Biserica Sfântul Nicolae, Prima Şcoală Românească, câteva zeci de troiţe şi un obicei viu, practicat de o confrerie populară a cărei origini se pierd în istoria acestor locuri,” conform organizatorilor acestui eveniment.

Agentia Metropolitana Brasov si Uniunea Junilor din Scheii Brașovului vă invită să străbatem Scheiul la pas, descoperindu-i poveștile și istoriile folosind noile tehnologii.

Video: YouTube

Imagini din cadrul aplicatiei oferite de Uniunea Junilor din Scheii Brașovului

Credit foto: Dan STRAUTI