Arhive etichetă: Remus Azoiței

Remus Azoiței, repere profesionale

Numit de revista britanică „The Strad” ca fiind „un virtuoz incurabil cu suflet şi tehnică fabuloasă”, violonistul Remus Azoiţei a debutat la vârsta de 8 ani cu orchestra simfonică din oraşul său natal, Galaţi. După ce, în 1995, a absolvit Conservatorul din Bucureşti, la clasa lui Daniel Podlovski, Remus Azoiţei a obținut o bursă de studii la renumita Școală Juilliard din New York, unde a avut şansa să studieze cu Dorothy Delay şi Itzhak Perlman. De-a lungul timpului, artistul a beneficiat şi de îndrumarea unor personalităţi violonistice marcante precum Bujor Prelipcean, Mihai Constantinescu, Zakhar Bron sau Ivry Gitlis.

(Notă: Sâmbătă, 2 februarie 2019, de la ora 18.30, în Sala Operei, în cadrul Festivalului Internațional W.A. Mozart 2019, ediția a V-a, organizat de Opera Brașov, cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei Municipiului Brașov, vă invităm la un Concert Simfonic extraordinar.

Evenimentul va fi susținut de Orchestra Operei Brașov, care-l va avea la pupitru pe maestrul Ilarion Ionescu-Galați, o legendă a muzicii clasice românești. Alt invitat remarcabil, aflat pentru prima dată pe scena Operei Brașov, este violonistul Remus Azoiței).

Remus Azoiţei a concertat în săli prestigioase precum Carnegie Hall din New York, Concertgebouw din Amsterdam, Sala Cortot din Paris, Konzerthaus Berlin, St. Martin in the Fields şi Wigmore Hall din Londra, Teatrul Fenice din Veneţia, Auditoriul Național de la Madrid sau Konzerthaus Viena, apărând, de asemenea, în festivalurile muzicale de la Tokyo, Cambridge, Londra, Berlin, Heidelberg şi Santander, între altele. A colaborat cu artişti renumiţi printre care se numără Lawrence Foster, David Geringas, Gérard Caussé, Michael Sanderling, Adrian Brendel sau cvartetul de coarde Voces.

Remus Azoiţei a fost solist al unor ansambluri de prestigiu precum Orchestra de Cameră de la Berlin, Orchestra Națională a Belgiei la Bruxelles, sau Orchestra Filarmonică a Radiodifuziunii Franceze, la Bucureşti, în cadrul Festivalului Enescu. Pe lângă acestea, a susţinut un mare număr de concerte camerale în lume, printre care şi un turneu de 15 concerte in jurul Europei, Washington DC şi New York, alături de pianistul Eduard Stan, în 2009. După debutul său în capitala americană, ziarul „Washington Post” nota: „Azoiţei cântă cu sensibilitate melodică fluentă şi tehnică strălucitoare”.

Laureat al concursurilor internaţionale de la Bucureşti, Milano, Weimar, Tokyo şi Auckland, Remus Azoiţei a înregistrat în 2001 „Concertul pentru vioară” de Ceaikovski alături de Orchestra Naţională Radio, sub bagheta lui Horia Andreescu, înregistrare ce a intrat în Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii Române.

În 2005, a interpretat „Dublul concert” de Bach alături de violonistul Nigel Kennedy, în cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu”, concert preluat de  19 posturi de radio si televiziune din Europa, incluzând BBC, Arte şi Mezzo. Cu ocazia debutului său la celebra Wigmore Hall din Londra, ziarul Sunday Express scria că „a cântat un concert de neuitat în faţa unei săli Wigmore arhipline şi a ridicat publicul în picioare. Iată un muzician excepţional.”

În 2005, a fost decorat de către Președintele României cu titlul de Ofiţer al Ordinului Meritul Cultural. Remus Azoiței a înregistrat, în premieră mondială, integrala lucrărilor pentru vioară şi pian de George Enescu, alături de pianistul Eduard Stan. Realizată pe două CD-uri de casa de discuri Hänssler din Germania, această integrală s-a bucurat de cele mai entuziaste cronici în publicaţiile de specialitate de pe mapamond.

Comentând pe marginea acestei realizări, revista britanică „The Strad” spunea că „Azoiţei are toate atuurile: sesibilitate marcantă, dulceaţă a sunetului şi o paletă coloristică şi dinamică imensă”, în timp ce publicaţia „Gramophone” descria „Stilul rafinat si vibrant al lui Remus Azoiţei… un interpret distinct care combină temperamentul, măiestria şi eleganţa execuţiei într-un mod foarte special”. Pentru această înregistrare, Azoiței a folosit celebra vioară Stradivarius „Maurin” din 1718, cedată lui pentru acest proiect de către Academia de Muzică din Londra.

În 2001, Remus Azoiţei a fost numit profesor de vioară al Academiei Regale de Muzică din Londra, la acel moment fiind, totodată, cel mai tânăr profesor de vioară din întreaga istorie a Academiei. În 2007, el a pus bazele Societăţii Enescu din Londra, fiind unul dintre membrii fondatori, precum şi directorul său artistic.

Remus Azoiţei cântă la o vioară Niccolo Gagliano din 1753, aparţinând colecţiei Academiei Regale de Muzică din Londra.

Sursa si imagini: comunicat transmis La pas prin Brasov

Violonistul Remus Azoiței, pentru prima dată la Opera Brașov, în Festivalul Internațional W.A. Mozart

Sâmbătă, 2 februarie 2019, de la ora 18.30, în Sala Operei, în cadrul Festivalului Internațional W.A. Mozart 2019, ediția a V-a, organizat de Opera Brașov, cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei Municipiului Brașov, vă invităm la un Concert Simfonic extraordinar.

Evenimentul va fi susținut de Orchestra Operei Brașov, care-l va avea la pupitru pe maestrul Ilarion Ionescu-Galați, o legendă a muzicii clasice românești. Alt invitat remarcabil, aflat pentru prima dată pe scena Operei Brașov, este violonistul Remus Azoiței, caracterizat de revista britanică „The Strad” ca fiind „un virtuoz incurabil cu suflet şi tehnică fabuloasă”.

El ne va încânta cu interpretarea sa pe o vioară „Niccolo Gagliano” din 1753, aparţinând colecţiei Academiei Regale de Muzică din Londra. Programul acestui concert, dedicat exclusiv lui W.A. Mozart, sărbătoritul lunii februarie de la Opera Brașov, cuprinde: Uvertura la opera „Nunta lui Figaro”, Concertul nr. 5 în La Major pentru vioară și orchestră, KV. 219 și Simfonia în Sol minor nr. 40, KV. 550.

Dacă „Nunta lui Figaro” nu mai are nevoie de nici o prezentare, această lucrare fiind programată în Festivalul Internațional W.A. Mozart 2019 pe data de 23 februarie 2019, „Concertul nr. 5 pentru vioară şi orchestră în La major”, KV. 219, terminat de W.A. Mozart la 20 decembrie 1775, este, probabil, cel mai cunoscut şi mai bine realizat din seria de concerte pentru vioară ale compozitorului.

Mozart a compus majoritatea concertelor sale pentru instrumente cu coarde în perioada 1773 – 1779, dar a rămas necunoscut faptul pentru cine și ce ocazie le-a scris. Partitura originală a acestui concert se păstrează la Librăria Congresului American din Washington D.C. „Simfonia în Sol minor nr. 40”, KV. 550, a fost compusă de Mozart în 1788 și mai este cunoscută drept „Marea Simfonie în Sol minor” pentru a fi deosebită de „Mica Simfonie în Sol minor nr. 25”, cele două fiind singurele simfonii de compozitorul austriac într-o tonalitate minoră.

Această lucrare a generat diverse opinii ale criticilor. Robert Schumann a considerat că simfonia posedă „ușurința și harul grec”. Donald Francis Tovey a văzut în ea caracteristicile unei opere buffe. Cu toate acestea, cu siguranță, simfonia este tragică în ton și intens emoțională, de aceea Charles Rosen a caracterizat-o ca fiind „o lucrare plină de pasiune, violență și durere”.

Deși interpretările diferă, simfonia este, fără îndoială, una dintre cele mai admirate capodopere ale lui Mozart și, de asemenea, este cântată și înregistrată frecvent.

Preț bilete: 40 lei – în sală; 30 lei – la balcon lateral

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov