Arhive etichetă: Rupea

Expoziție temporară: ,,Pescuitul pe Olt între tradițional și actual”

Muzeul Etnografic „Gh. Cernea” Rupea, filială a Muzeului de Etnografie Brașov, vă invită  vineri, 29 noiembrie 2019, ora 1300 la vernisajul expoziției temporare ,,Pescuitul pe Olt între tradițional și actual” care va avea loc la Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea, Str. Republicii, nr. 191.

Oltul străbate partea sud-estică a zonei Rupea în apropierea localităților Racoș, Mateiaș, Dopca, Bogata, Hoghiz, Fîntîna, Cuciulata, Ungra și Crihalma. În aceste sate locuitorii încă mai practică pescuitul cu pasiune, în timpul liber.

Expoziția temporară Pescuitul pe Olt între tradițional și actual vine în completarea expoziției permanente a muzeului și oferă vizitatorilor informații legate de speciile de pești care trăiesc în râul Olt, întâmplări și modalitățile de pescuit ale pescarilor Cazacu Constantin din Bogata, Cornel Boțoman din Mateiaș, Coman Mircea, Baga Ioan și Boțoman Mircea din Dopca. Aceștia obișnuiesc să pescuiască cu undița, după metode diverse, adecvate anotimpului, nivelului apei și respectând calendarul piscicol.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Festivalul pentru Cultură, Artă și Tradiție – Rupea 2019, Ediția a-II-a

Anul 2019 a fost declarat ca fiind, anul omagial al satului românesc, tocmai de aceea am pregătit doua zile de evenimente, prin care publicul va parcurge o călătorie în timp.

Sâmbătă, 26 Octombrie 2019, orele 17.00. Locație: Casa de Cultură Rupea / Muzeul Etnografic ‘Gheorghe Cernea’. Conferință ‘Mai are nevoie omul modern, de cultură tradițională?'(intrare gratuita pe baza confirmării la numărul de telefon – 0748 692 914).

Doamna Doina IȘFANONI, doctor în Estetica Artelor Vizuale, istoric de artă, conferențiar la Universitatea Națională de Arte, revine la Rupea în cadrul conferinței ‘Mai are nevoie omul modern, de cultură tradițională?’

Acest eveniment este o provocare atât pentru noi ca și organizatori, cât și pentru publicul larg, pentru că întrebarea ne este adresată într-un mod direct, fără a avea prea multe răspunsuri.

Tenacitatea și expertiza domniei sale, ne va putea face să înțelegem provocările pe care le trece cultura tradițională și care sunt responsabilitățile omului modern, față de satul românesc.

Maestrul Coregraf Ioan Pumnea – Declarat ‘Tezaur Uman Viu’ în 2014 de către UNESCO
Un reprezentant de bază al culturii tradiționale românești. Unul dintre militanții culturii tradiționale ai Județului Brașov și ai României, fiind catalogat în 2014 de către organizația UNESCO ca fiind ‘ Tezaur Uman Viu’ pentru întreaga sa activitate, în slujba conservării și promovării patrimoniului material și imaterial românesc.

*urmată de recepție la Muzeul Etnografic ‘Gheorghe Cernea’ Rupea

Duminică, 27 Octombrie 2019, orele 16:00
Locatie: Casa de Cultura Rupea
Expoziție fotografică Etnotique
Spectacol Folcloric ‘Nuntă, la noi în Cohalm’ (intrarea se face pe baza biletelor ce pot fi achizitionate de la sediul Primariei Rupea – numar de telefon 0728 819 282).

Printr-o distribuție de excepție, ediția 2019 a Festivalului pentru Cultură, Artă și Tradiție, aduce în fața publicului, un spectacol plin de simbolistică, patimă și culoare.
Cum la nuntă există surprize și oameni de seamă, iată că anul acesta spectacolul va fi prezentat de către iubiții artiști Adina Roșca și Cătălin Doinaș, care vor întâmpina și vor cinsti pe fiecare invitat, precum Dan Darabant, unul dintre fii locului, Sanziana Ștefan, o moldoveancă și artistă iubită, Mihai Teacă, unul dintre castigorii emisiunii TVR1 ‘O vedetă populară’, un artist complet născut la Făgăraș. Totodată li se vor alătura Alexandru Baraștean, unul dintre doinitorii de excepție ce face cinste Ardealului, care vine însoțit de frumoasă sa logodnică Roxana Dinea ,alături de Alina Ceuca din inima Năsăudului, Silvia Timiș, o frumoasă maramureșeanca și câștigătoare a multor premii naționale de folclor și Ionut R Pumnea, unul dintre promotorii festivalului și președintele Asociației RoArt.

Pentru că Banatul e fruntea, nu putea să lipsească invitata noastră, ZORICA SAVU, una dintre vocile de referință a Banatului de Munte.

Tot de la munte va veni și invitatul de onoare a ediției 2019, NINETA POPA IONESCU, pe ale cărei cântece, mulți dintre noi am crescut și care reprezintă o emblemă a Marginimii Sibiului și a cântecului păstoresc.

Și pentru ca nunta noastră să fie completă, li se vor alătura în spectacol dansatorii Ansamblului Junii Brașovului a Casei de Cultură a Studenților Brasov, prietenii festivalului, precum și Veteranii Ansamblului Poienita (coregrafie Ioan Corneliu Vasiliu), Ansamblul Rujita Rupea și Ansamblul Junii Cetății Rupea, care au pregătit momente unice și inedite.

Spectacolul va fi acompaniat de către Orchestra Profesionistă Planuri Transilvane Brașov – dirijor Prof. Dr. Liviu Ioan Iosif.

VIA: pagina Festivalul pentru Cultură, Artă și Tradiție – Rupea 2019, Ediția a-II-a

Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” Rupea

La 65 de km de Brașov, pe drumul ce leagă Brașovul de Sighișoara, în centrul orașului Rupea, se află  Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” Rupea. Muzeul, găzduit de o clădire istorică din sec. al XVIII-lea, recent renovată, evocă  lumea rurală din jurul localității Rupea, al cărei târg este atestat documentar din anul 1433.1

Printre puținii care au pătruns esența fenomenului folcloric de la origini şi până în prezent, în lumea adevărată a înțelepciunii și a faptelor  istorice se numără şi folcloristul Gheorghe Cernea.2

S-a născut la București în Spitalul Colţea, la 29 octombrie 1898 din părinții  Gheorghe și Maria născută Codrea – ambii în comuna Paloș, județul Târnava Mare, astăzi Brașov.2

Ani de-a rândul a cutreierat satele și orașele Transilvaniei culegând materiale și ținând conferințe despre frumusețea folclorului nostru.2

A rămas omul unei singure pasiuni: culegerea patrimoniului artistic popular, căruia i-a închinat, cu o jertfă rară, toate puterile.2

Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” Rupea  oferă vizitatorilor expoziții care-i pot ajuta să înțeleagă viața din ultimul mileniu a locuitorilor întregii zone, de la Rupea, Viscri, Saschiz și din celelalte sate învecinate.3

În decursul vieții a colecționat peste 8000 obiecte cu valoare etnografică pentru a întemeia un muzeu la Sighișoara. A rămas doar un deziderat din cauza războiului și a regimului comunist.   Meritele sale au fost recunoscute de elite ale culturii românești precum Nicolae Iorga, Tiberiu Brediceanu, Octav Suluţiu.4

Structura tematică este axată pe zona etnografică Rupea. De la primul pas în muzeu ești fascinat de spațiul generos care adăpostește costume, țesături de interior, mobilier, unelte, icoane, ceramică, toate ilustrând ocupațiile tradiționale ale locuitorilor din zona Rupea.

Pescuitul pe Olt (unelte de pescuit tradiționale, olăritul (oale, vase, căni și fragmente ceramice), sărbătoarea cununii ( Kryinemachen4, un vechi ritual agrar închinat vegetației, recoltei, prosperității oamenilor și divinității4 , un obicei săsesc desfășurat de sărbătoarea „Sfinților Petru și Pavel”5), nunta cu călărași, carul cu zestre (ritualul împlinirii existenței în universul satului românesc, secvențe din canoanele impuse prin moștenirea identității culturale, ansamblul de datini obiceiuri și credințe, portul popular), spațiile de locuit ale sașilor și românilor și băcănia sunt aspecte importante care ne fac să înțelegem, să deslușim tărâmul valorilor materiale și spirituale ale acestui neam.

Târgul Rupea, atestat documentar din 1433 a dezvoltat de-a lungul timpului, în zona centrală, o arhitectură cu destinație comercială. Aici au funcționat ateliere meșteșugărești, prăvălii și băcănii de unde oamenii din împrejurimi își cumpărau diferite mărfuri îndeosebi pentru uzul gospodăresc precum și accesorii pentru costumul românesc și săsesc.4

În actuala clădire a existat prăvălia lui Michael Falk , rămasă până astăzi în amintirea localnicilor.4

Iar dacă pașii v-au purtat în acest ținut frumos, nu uitați să vizitați și cetatea Rupea atestată documentar la 13245.

Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” Rupea – str. Republicii, nr. 191.

VIA:

1 – etnobrasov.ro

2 – Adriana Antihi – Gheorghe Cernea – folclorist, etnograf al zonei Târnavei Mari, Revista Bistriței.

3 – primariarupea.ro

4 – rupea.etnobrasov.ro

5 – rupeaturistica.ro

Video: YouTube

Credit foto: Dan Străuți

Românii din zona Rupea: Eroi în Primul Război Mondial. Participanţi la Marea Unire din 1918

În cadrul programului Centenarul Marii Uniri derulat de Ministerul Culturii și Identității Naționale, expoziția oferă prilejul evocării soldaților – eroi din zona Rupea, participanţi la Primul Război Mondial care au susținut asemeni întregii populații a Transilvaniei, povara frontului încă de la începutul conflictului, în anul 1914 și până la sfârșit. Mobilizați, în marea lor majoritate au fost duși pe frontul italian, în munții Alpi, sau pe frontul de răsărit în Galiția.

Considerat de românii din Transilvania ca fiind un război împotriva fraţilor lor, mulţi dintre ei au dezertat, unii au plătit cu viaţa, ajungând în lagărele de prizonieri, alţii au trecut munţii în Regat. Toate satele din ţinutul Cohalmului şi-au adus tributul lor la acest mare conflict mondial care a creat condiţii favorabile pentru îndeplinirea idealului naţional al României Mari.

Amintirea lor a rămas în memoria fotografiilor din familii, a scrisorilor, cărţilor poştale, în jurnale sau note de front, scrise din tranşee, spitale de campanie sau în prizonierat.

Simbolic, încheierea primei conflagrații mondiale a marcat sfârşitul unei lumi, o lume care nu va mai semăna niciodată cu cea de la începutul Marelui Război.

Parteneri: Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Colecţia Florin Şerban – Retromil, Braşov.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov.