Un sonet pe zi de și cu Adrian Munteanu: „Să nu mă-nşeli”

SĂ NU MĂ-NŞELI!

Să nu mă-nşeli, minune tăinuită,
Să nu-mi întorci privirea spre niciunde,
Spărgând în cioburi gândul ce ascunde
Capcana vorbei pururi îmblânzită!

Să nu-mi atârni împestriţate funde
De pleoapa orei ce-a trecut grăbită,
Ca să ascunzi ispita obosită
De tăvăliri prin văgăuni imunde!

Mai bine goală, cum ai fost creată,
Să-ţi uiţi fiinţa moale în eter,
Ca să te sorb din ceaţa ce mă-mbată

Cu-arome dulci în ceasul efemer.
Ce am şoptit cu patimă odată
Va clocoti năvalnic până-n cer.

(„Femeie!…, Sonete 5”, Minerva, 2009)

Video: YouTube