Arhive categorie: Economic

Platforma pentru emiterea Certificatelor pentru Situație de Urgență este acum disponibilă

Având în vedere Decretul nr.195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri acordă, la cerere, solicitanților, operatori economici care se încadrează în categoria IMM-urilor, a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS–CoV-2, certificate de situație de urgență (CSU).

Astfel, începând din data de 06.04.2020, platforma prevenire.gov.ro este disponibilă pentru emiterea Certificatelor pentru Situație de Urgență

Pașii ce trebuie urmați pentru a solicita un Certificat de urgență sunt următorii:

  1. Se creează un cont pe platforma prevenire.gov.ro.
  2. Se autentifică în platformă folosind contul creat la pasul 1.
  3. Se completează un formular online, se descarcă un fișier în format pdf. generat în urma completării formularului, se semnează electronic și se încarcă fișierul semnat electronic.
  4. Sistemul generează automat certificatul de stare de urgență care este fără semnătură și ștampilă.

Certificatele de situație de urgență sunt emise în doua forme:

TIP 1 (ALBASTRU) – pentru întreruperea totală sau parțială a activității, ca urmare a efectelor deciziilor emise de autoritățile publice competente, potrivit legii, în perioada stării de urgență decretate (afectați de Ordonanțele Militare)

TIP 2 (GALBEN) – pentru înregistrarea unei diminuări a încasărilor sau veniturilor în luna martie 2020 cu un procent de minim 25% față de media încasărilor sau veniturilor din perioada ianuarie – februarie 2020.

Certificatele se utilizează în relațiile cu instituțiile publice pentru obținerea de facilități/ măsuri de sprijin ori în relațiile comerciale, în condițiile legii. Un solicitant poate cere eliberarea unui singur tip de certificat de urgență.

Cererea pentru eliberarea CSU se realizează EXCLUSIV prin intermediul acestei platforme, iar eliberarea certificatelor se va face automat, electronic, după validarea de către sistem a solicitării dumneavoastră.

Pentru mai multe detalii, consultați OUG 29/18.03.2020 publicată în Monitorul oficial nr. 230/21.03.2020 și Ordinul nr. 791/2020 din 24 martie 2020 emis de catre Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Program de lucru cu publicul în cadrul Camerei de Comerț și Industrie Brașov începand cu data de 30.03.2020

Întrucât siguranţa şi sănătatea populației sunt primordiale, Camera de Comerț și Industrie Brașov respectă toate recomandările  făcute de către autoritatile competente ale Statului si de către Ministerul Sănătății în ceea ce privește măsurile care au ca scop limitarea răspândirii virusului COVID-19 și încurajează întregul mediu de afaceri de a proceda într-un mod similar.

În acest sens, Camera de Comerț și Industrie Brașov, pentru a proteja atât publicul, cât si pe angajatii sai, va continua să funcționeze doar prin email și telefonic, cu excepția: certificate de origine și alte documente comerciale, documente cu privire la serviciul de înființări/modificări profesioniști.

Astfel, începand din data de 30.03.2020, programul cu publicul pentru situațiile mai sus menționate, se va desfășura 3 zile pe săptămână, DOAR în baza unei programări, după cum urmează:

Luni | 11:00 – 12:00

Miercuri | 11:00 – 12:00

Vineri | 11:00 – 12:00

Contacte pentru programări sau informații suplimentare:

Eliberarea de certificate de origine și avizarea  altor documente comerciale

simona.ordace@ccibv.ro |         0725 55 99 12

luisa.palos@ccibv.ro        |         0728 137 727

Consultanță în vederea analizării/emiterii de avize a  existenței  cazului de forță majoră

alina.grosanu@ccibv.ro      | 0728 13 77 36

Consultanță înființări/modificări societăți

roxana.munteanu@ccibv.ro  |  0728 13 77 37

simona.ordace@ccibv.ro    | 0725 55 99 12

Monitorul Oficial (pentru persoane juridice)

simona.ordace@ccibv.ro |   0725 55 99 12

Mențiuni:

Acest program este valabil pe toată perioada stării de urgență.

Toate plațile către CCIBV se vor face prin virament bancar.

Contăm pe sprijinul și înțelegerea dumneavoastră în vederea desfășurării în condiții optime a activităților instituției!

Keysfin anunță lansarea aplicației mobile Keysfinder

Keysfin anunță lansarea aplicației mobile Keysfinder, cea mai complexă sursă de informații gratuite despre business-urile românești

KeysFin, unul din principalii jucători de pe piața locală de business information, lansează o aplicație utilă pentru antreprenorii și angajații români prin care aceștia pot accesa cele mai multe  informații de business gratuite despre companiile din România. Aplicația KeysFinder oferă accesul rapid la informații cheie precum o serie de indicatori de solvabilitate, lichiditate, profitabilitate sau detalii despre proceduri de insolvență și dosare în justiție, care vin în completarea datelor cu caracter  general despre entitățile economice din România.

„În aceste zile, când Work from home a devenit o realitate pentru mulți angajați și antreprenori români, KeysFin duce mai departe această expresie și o transformă în Work from Phone. Aplicația KeysFinder oferă utilizatorilor toate informațiile de care au nevoie pentru o imagine de ansamblu relevantă despre partenerii de afaceri și pentru  a fi  informați, oriunde s-ar afla. KeysFin si-a propus astfel să contribuie activ la un mediu de business responsabil și la o dezvoltare sustenabilă a afacerilor românești, fie că sunt companii mari sau IMM-uri “, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

Aplicația KeysFinder oferă acces la date agregate din surse multiple, direct pe dispozitivele mobile, care rulează pe platformele IOS si Android. Utilizând aplicația, reprezentanții mediului de business pot verifica clienții, furnizorii sau competitorii și  pot identifica din timp eventualele probleme, reducând și evitând în acest mod riscurile care pot apărea în derularea unui contract comercial.

KeysFinder  pune la dispoziție informații din surse multiple, centralizând date despre companiile locale, din ultimii trei ani, de la Registrul Comerțului, Ministerul de Finanţe, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Monitorul Oficial, Ministerul Justiției și portalul public al Guvernului Romaniei.

Mai mult, datele centralizate sunt ușor de parcurs și asimilat, interpretarea acestora și modul de afișare fiind un rezultat al experienței vaste a echipei de analiști KeysFin, care a pregătit până acum mii de analize pentru companiile din România.

Secțiunile aplicației sunt: Informații Generale, Financiar, Grafice, Risc, Industrie, Juridic și Incidente de Plată. În cadrul acestor secțiuni pot fi vizualizate  date cheie despre o serie de indicatori de solvabilitate, lichiditate și eficiență, profitabilitate și productivitate, proceduri de insolvență, dosare în justiție, informații financiare, datorii la bugetul de stat, poziționare în sector, precum și un sumar macroeconomic.

Cea mai mare parte a informațiilor oferite sunt gratuite pentru cei care își creează un cont în aplicație, iar informațiile complexe furnizate contra cost sunt semnalizate prin butonul „Cumpără“, creditele necesare fiind precizate în dreptul butonului – între 1 și 20 de credite pentru fiecare acțiune contra cost. În ceea ce privește costul creditelor, utilizatorii pot  achiziționa 40 de  credite pentru 5 euro, 60 de credite pentru 7 euro sau 90 de credite pentru 10 euro.

Totodată, pe viitor utilizatorii vor primi credite gratuite în contextul campaniilor și promoțiilor anunțate în aplicație sau dacă recomandă aplicația și altor utilizatori.

În 2018, în România existau aproape 734 mii companii nefinanciare, iar, dintre acestea, aproape 700 reprezintă companii mari (care generează o cifră de afaceri cumulată de aproape 670 de miliarde de lei, 43% din total și angajează 23% din forța de muncă), aproximativ 8.900 sunt companii medii (cu o cifră de afaceri de 335 miliarde de lei, 21,7%  din total și aproape 29% dintre angajați), 48,2 mii sunt companii mici (cu o cifră de afaceri cumulată de 331 miliarde de lei, 21,4% din total și 26% din forța de muncă), iar restul de 676 mii sunt microîntreprinderi (cu o cifră de afaceri cumulată de 210 miliarde lei, 13,6% din total și 22% dintre angajați).

Deși în ultimii 10 ani, potrivit datelor furnizate de studiul anual KeysFin – Condițiile de Business din România, cifra de afaceri a companiilor locale a fost mai mare cu 82%, datoriile comerciale (între companii) s-au majorat și ele cu peste 50%, iar plățile restante ale companiilor nefinanciare au crescut cu 12,4% față de 2009, la 90,5 miliarde de lei în 2018 (56% dintre acestea au reprezentat plăți restante către furnizori).

În contextul actual al epidemiei de coronavirus, ce impactează deja economia locală și mondială, analiștii KeysFin atrag atenția asupra riscurilor cauzate de plățile restante sau întârziate precum și de alte probleme financiare sau juridice ale unor companii locale, recomandând o atenție sporită în ceea ce privește deciziile de business luate în perioada următoare. Pentru 2019 estimăm o creștere marginală a indicatorilor de îndatorare (datoriile comerciale la peste 317 miliarde lei, plățile restante la peste 91,5 miliarde lei) urmată de o majorare accentuată în 2020 în urma impactului COVID-19 la nivelul economiei reale.

Aplicația KeysFinder este deja disponibilă în PlayStore, pentru dispozitivele care rulează versiuni începând cu Android 6 și va fi în curând disponibilă și în AppStore.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Agenția Judeteana pentru Ocuparea Forței de Muncă Brasov, informații pentru șomeri

Incepand cu data de 25 martie 2020, Agenția Judeteana pentru Ocuparea Forței de Muncă Brasov, inclusiv agentia locala si punctele de lucru, recomanda ca desfasurarea programului de lucru cu publicul sa se realizeze doar prin mijloace electronice (e-mail, fax, telefon).

In cazul in care exista persoane fizice sau juridice care nu au acces la mijloacele de comunicatie mai sus mentionate, AJOFM Brasov a creat un spatiu, special amenajat la sediul fiecarei agentii/punct de lucru, la intrarea in incinta acestora, in care se vor depune fizic documentele, ce vor fi preluate periodic de catre functionarii institutiei. Raspunsurile la solicitarile persoanelor fizice sau juridice vor fi comunicate tot electronic la adresa de e-mail/fax/telefon ce vor fi mentionate pe documenele depuse.

In vederea limitarii pe cat posibil a deplasarii persoanelor care se afla in situatia de a depune un dosar de somaj, la sediul agentiei, din motive de siguranta, a fost creata adresa de e-mail dosare@ajofm-bv.ro, unde se pot transmite documentele pentru stabilirea indemnizatiei de somaj.

Pentru eficientizare in inregistrarea si prelucrarea dosarelor va rugam sa mentionati la rubrica – Subiect – “dosar de somaj si numele persoanei”, iar in textul mesajului, un numar de telefon.

Adrese de e-mail/telefon/fax :

AJOFM Brasov

Tel.: 0268 416.879; Fax.: 0268 412552

e-mail: ajofm@bv.anofm.ro

Agentia Locala Brasov

Tel.: 0268 416.879; Fax.: 0268 412552

e-mail: dosare@ajofm-bv.ro

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Brașov

Sinteza măsurilor economice și fiscal-bugetare în temeiul O.U.G. 29/2020 publicate în Monitorul Oficial nr. 230/21.03.2020

  1. Șomaj tehnic de 75% din salariul de bază, dar nu mai mult de 75% din salariu mediu pe economie (5.429 lei).

Beneficiari:

  • Agenții economici a căror activitate a fost întreruptă în baza deciziilor emise de autoritățiile publice ;
  • Agenții economici care la data depunerii cererii au înregistrată o scădere cu 25% a încasărilor față de perioada ianuarie-februarie 2020

Durata acordării: perioada în care este decretata starea de urgenta;

  1. Credite garantate de stat cu dobanda subvenționată 100% până la 31.03.2021

Beneficiari:

– IMM-urile – valoarea creditelor garantate este de 80%, valoarea maximă 5.000.000 lei pentru capital de lucru și 10.000.000 lei pentru investiții;

– Întreprinderi mici și microîntreprinderi – valoare garantă este de 90%; valoare maximă acordată este de 500.000 pentru capital lucru și 1.000.000 lei pentru investiții. Valoarea acordata maxim de doua ori valoarea medie a cheltuielilor din balantele lunare maxim valoarea medie a cheltuielilor afrente capitalului de lucru din ultimii doi ani.

Durata acordării : 36 luni cu posibilitatea prelungirii pentru încă 36 de luni pentru  creditele aferente capitalului de lucru și 120 luni pentru creditele de investiții;

Dobânda este subventionată 100% până la  data de 31.03.2021, și în continuare încă doi ani, dacă creșterea economică din anii respectivi  este sub cea din anul 2020;

  1. Executarea silită este suspendată, cu excepția cazurilor penale și nu se datorează dobânzi și penalități pentru creanțele fiscale scadente după intrarea în vigoare a O.U.G. 29/2020 achitate în termen de 30 zile de la încetarea stării de urgentă.
  2. Agentii economici, inclusiv profesiile liberale de avocat, notar public și executor judecătoresc a căror activitate a fost suspendată, pot să își amâne plata datoriile la utilităti – electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și de internet, precum și să își amane la plata chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social sau sedii secundare, dacă acestia dețin certificatul de situație de urgentă emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.
  3. Termenul pentru depunerea declarației privind beneficiarul real la Oficiul National al Registrului Comerțului s-a prelungit cu 3 luni de la data încetării stării de urgență.

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Comunicat referitor la depunerea declarației privind beneficiarul real în cazul societăților înregistrate în temeiul legii nr. 31/1990

Având în vedere situația de urgență instituită de Președintele României prin Decretul nr. 195/2020, măsură încuviințată de Parlamentul României prin Hotărârea nr. 30 publicată în Monitorul Oficial nr. 224/19.03.2020,

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (1) din O.U.G. nr. 29 privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial nr. 230/21.03.2020,
„Termenul de depunere a declaraţiei privind beneficiarul real, prevăzut de art. 56 alin. (4) şi 62 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, se prelungeşte cu 3 luni de la data încetării stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, iar pe durata stării de urgenţă se suspendă depunerea acestei declaraţii….”

Relații suplimentare:
Departamentul Juridic-Arbitraj-R.U.
Persoană de contact: Alina Groșanu – alina.grosanu@ccibv.ro

Certificatul de situație de urgență și avizul de existența a cazului de forță majoră

Având în vedere situația de urgență instituită de Președintele României prin Decretul nr. 195/2020, măsură încuviințată de Parlamentul României prin Hotărârea nr. 30 publicată în Monitorul Oficial nr. 224/19.03.2020,

În conformitate cu prevederile art. X din O.U.G. nr. 29 privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial nr. 230/21.03.2020, Camera de Comerț și Industrie Brașov emite avizul de existență a cazului de forță majoră numai în condițiile și cu respectarea procedurii impuse de alineatele 2 și 3 ale acestui act normativ, pe care le redăm în extrasul de mai jos.
“Art. X
1) Pe durata stării de urgență, întreprinderile mici și mijlocii, astfel cum sunt definite de Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, care și-au întrerupt activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente, potrivit legii, pe perioada stării de urgență decretate și care dețin certificatul de situație de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, beneficiază de amânarea la plată pentru serviciile de utilități – electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și de internet, precum și de amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare.
(2) Prin derogare de la alte dispoziții legale, în contractele în derulare, altele decât cele prevăzute la alin. (1), încheiate de întreprinderile mici sau mijlocii prevăzute la alin. (1), poate fi invocată forța majoră împotriva acestora numai după încercarea, dovedită cu înscrisuri comunicate între părți prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de renegociere a contractului, pentru adaptarea clauzelor acestora cu luarea în considerare a condițiilor excepționale generate de starea de urgență.
(3) Se prezumă a constitui caz de forță majoră, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, împrejurarea imprevizibilă, absolut invincibilă și inevitabilă la care se referă art. 1.351 alin. (2) din Codul civil, care rezultă dintr-o acțiune a autorităților în aplicarea măsurilor impuse de prevenirea și combaterea pandemiei determinate de infecția cu coronavirusul COVID-19, care a afectat activitatea întreprinderii mici și mijlocii, afectare atestată prin certificatul de situație de urgență. Prezumția poate fi răsturnată de partea interesată prin orice mijloc de probă. Caracterul imprevizibil se raportează la momentul nașterii raportului juridic afectat. Nu vor fi imprevizibile măsurile luate de autorități în conformitate cu actul normativ care a instituit starea de urgență.’’

Relații suplimentare:
Departamentul Juridic-Arbitraj-R.U.
Persoană de contact: Alina Groșanu – alina.grosanu@ccibv.ro

Impactul asupra domeniului HORECA din județul Brașov generat de măsurile întreprinse în scopul limitării răspândirii COVID-19

Una dintre măsurile restrictive pentru combaterea răspândirii coronavirusului luate în decursul acestei săptămani de catre Ministerul de Interne, lovește puternic industria HORECA atât la nivel județean, cât și local, aceștia fiind obligați să-și suspende imediat activitățiile.

În aceasta situație, Camera de Comerț și Industrie Brașov a realizat un studiu cu privire la dimensiunea domeniului HORECA la nivelul județului Brașov și la impactul direct a acestor măsuri asupra acesteia, din punct de vedere economic și social.

În urma analizei efectuate, conform bilanțurilor depuse de societăți în anul 2019, s-au constatat următoarele :

  1. În județul Brașov există un număr de peste 1.600 de firme care au un obiect de activitate principal din industria ospitalității (clasa CAEN 55 – Hoteluri și alte facilități de cazare și clasa CAEN – 56 Restaurante și alte activități de servicii de alimentație) ;
  2. Aceste firme însumează peste 10.300 de salariați din peste 50 de localități din județul Brașov ;
  3. Cifra de afaceri conform ultimului bilant depus de catre firmele din domeniul HORECA a fost peste 1,1 miliarde lei;
  4. În Municipiul Brașov, lucrează peste 5000 de salariați în acest domeniu, firmele realizând peste 55% din cifra de afaceri;
  5. Deși afacerile din domeniu nu mai sunt deschise publicului, acestea generează cheltuieli lunare obligatorii, precum: facturi de chirii, facturi de utilități, de leasing-uri, contribuții și salarii pentru angajați, s.a.m.d.

În aceste condiții, Camera de Comerț și Industrie Brașov, trage un semnal de alarmă la nivelul autorităților centrale, pentru a găsi cât mai rapid, măsuri pertinente care să vină în sprijinul antreprenorilor cu afaceri în acest sector de activitate grav afectat.

Mentionam și faptul că Brașovul, care este compus din 3 mari zone turistice de interes, respectiv Poiana Brașov, zona Moeciu-Bran și Valea Prahovei, este pe locul II la nivel naţional ca număr de turişti, după Bucureşti.

În concluzie, considerăm că domeniul HORECA din judetul Brasov, și nu numai, necesită o atenție sporită, pentru a nu se ajunge la un colaps al industriei în perioada imediat următoare.

Camera de Comerț și Industrie Brașov, rămâne alaturi de mediul de afaceri brașovean.

Credit foto: Alin Alberto

Camera de Comerț și Industrie Brașov sprijină societățiile comerciale care doresc să-și adapteze liniile tehnologice la producția de biocizi, măsti medicale, dezinfectanți, combinezoane

Având în vedere situația actuală a pieței și dificultățiile cu care fiecare comerciant se confruntă pe fondul crizei generale creată de COVID-19, Camera de Comerț și Industrie Brașov vine în sprijinul firmelor brașovene care produc sau care doresc să-și adapteze liniile tehnologice la producția de biocizi, măsti medicale, dezinfectanți, combinezoane sau alte produse similare, care vor putea fi distribuite atât în spitale, cât și în magazine.

Camera de Comerț și Industrie Brașov dorește să vă sprijine în raporturile cu autoritățile publice locale, centrale și cu organismele specializate care sunt în căutarea unor astfel de producători, cererea de piață la nivel național și mondial fiind semnificativă.

Pentru societățile comerciale care au luat în considerare o astfel de măsură la nivelul activității  societății,  vă rugăm să transmiteți solicitările dumneavoastră, sub forma unei scurte descrieri a ceea ce doriți să întreprindeți, la adresa de email ccibv@ccibv.ro.

Camera de Comerț și Industrie Brașov reprezintă și susține interesele profesionale ale comercianțiilor față de organele guvernamentale locale și centrale, alte organisme și instituții, și își dorește ca și în această perioadă de criză, să fie alături de comercianții brașoveni.

Ca parte integrantă a comunității brașovene, avem speranța că împreună vom trece și peste această perioadă dificilă.

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Analiză Keysfin: impactul Brexit asupra economiei românești, marginal

Procesul de ieșire al Marii Britanii din Uniunea Europeană va afecta marginal economia locală, Regatul Unit fiind al 9-lea partener comercial al României și ocupând ultimul loc în clasamentul celor mai mari 10 investitori străini direcți în România în 2018, potrivit analizei KeysFin “The BREXIT effect”.

În România există peste 1600 companii cu acționariat din Regatul Unit, conform datelor publicate de companii la Ministerul Finanțelor Publice. Dintre acestea, aproximativ 1300 au o pondere directă, majoritară, care depășește 50%, a investițiilor britanice. Cifra de afaceri* a companiilor controlate direct, majoritar, de investitori din Marea Britanie a fost de aproximativ 20 miliarde de lei în 2018.

 „Legăturile comerciale relativ reduse cu Marea Britanie poziționează România printre cele mai protejate economii europene de efectele directe ale BREXIT-ului, impactul direct pe plan local fiind marginal. Unul dintre principalele riscuri economice pe care le vedem legate de acest eveniment este însă contagiunea ce ar putea fi generată de un proces necontrolat de ieșire Marii Britanii din Uniunea Europeană. În ciuda unei probabilități minime pe care o acordăm acestui scenariu, o astfel de evoluție nefiind dorită de niciuna dintre părți, impactul la nivelul piețelor financiare ar putea fi unul major “, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România, citata de La pas prin Brasov.

TOPUL CELOR MAI MARI COMPANII CU ACȚIONARIAT BRITANIC DIN ROMÂNIA

Primele trei companii cu acționariat direct, majoritar britanic din România, în funcție de cifra de afaceri, fac parte  din industria prelucrătoare și sunt: URSUS BREWERIES SA (1,8 miliarde de lei), ADIENT AUTOMOTIVE ROMÂNIA SRL (1,2 miliarde de lei) și CRH CIMENT ROMÂNIA SA (974 milioane de lei).

Topul este completat de companii precum: BRICOSTORE SA, SEWS ROMÂNA SRL, ADIENT SRL, PLEXUS SERVICES RO SRL, ALCEDO SRL, ENDAVA ROMÂNIA SRL și GLAXOSMITHKLINE (GSK) SRL.

Companiile cu acționariat direct, majoritar britanic, din România au însumat un profit net de aproximativ un miliard de lei în 2018, iar cele mai profitabile au fost: URSUS BREWERIES SA, CRH CIMENT ROMÂNIA SA, IPSOS INTERACTIVE SERVICES SRL, AVIVA SRL, ENDAVA ROMÂNIA SR, DNATA CATERING SRL, ALCEDO SRL, PAYPOINT SERVICES SRL și GLAXOSMITHKLINE (GSK) SRL. Împreună, companiile de mai sus concentrează peste 55% din profitul total al companiilor cu acționariat direct, majoritar britanic prezente în România, respectiv 555 milioane lei.

MAREA BRITANIE, ÎN TOPUL CELOR MAI MARI 10 INVESTITORI STRĂINI DIN ROMÂNIA

Potrivit metodologiei Băncii Naționale a României investițiile străine directe în România au crescut cu 66% în ultimii 10 ani, depășind 81 miliarde de euro în 2018, valoarea investițiilor britanice crescând cu 135% în aceeași perioadă de timp, peste pragul de 1,7 miliarde de euro.

Marea Britanie ocupă ultimul loc în clasamentul celor mai mari 10 investitori străini direcți în România, în 2018. De altfel, în ultimii 10 ani Marea Britanie a oscilat între locurile 16 (2009) și10 (în 2014 și 2018) în topul celor mai mari investitori străini din România.

Principalele sectoare în care investesc britanicii, în funcție de cifra de afaceri, sunt: industria prelucrătoare (10,2 miliarde de lei, reprezentând 51% din total), comerț (3,9 miliarde de lei și 20% din total) și IT&C (2,3 miliarde de lei, cu 11% din total).

Cei mai mulți investitori britanici din România aleg Capitala, astfel că, din punct de vedere geografic, Bucureștiul se află pe primul loc în clasamentul celor mai consistente investiții britanice directe, cu o cifra de afaceri cumulată de peste 9,4 miliarde de lei, care constituie aproximativ 47% din total. Următoarele județe în clasamentul celor mai mari investiții britanice directe sunt: Cluj (1,6 miliarde de lei și 8% din total) și Timiș (1,3 miliarde de lei și 7% din total).

Companiile locale controlate de investitorii britanici au avut peste 50.000 de angajați, iar cheltuielile acestora cu personalul au ajuns la 4 miliarde de lei în 2018.

COMERȚUL INTERNAȚIONAL AL ROMÂNIEI, AFECTAT SAU NU DE BREXIT?

Schimburile comerciale (exporturi plus importuri) dintre România și Marea Britanie au înregistrat în 2018 o creștere de 9%, comparativ cu anul 2017 și de 33% față de 2014. Astfel, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), valoarea schimburilor comerciale dintre cele două țări a ajuns la 4,6 miliarde de euro în 2018.

Marea Britanie este al 9-lea partener comercial al României și a 5-a piață de desfacere pentru exporturile locale, fiind în creștere în ultimii 5 ani cu peste 34%, la 2,9 miliarde de euro în 2018. Importurile din această țară au crescut și ele cu 31% față de 2014, la peste 1,7 miliarde de euro în 2018.

Totuși, deși țara noastră a înregistrat în 2018 cel mai bun rezultat în ceea ce privește evoluția balanței comerciale, cu un surplus comercial de 1,1 miliarde de euro (exporturi minus importuri), în raport cu Marea Britanie, valoarea comerțului dintre cele 2 state reprezintă doar 3% din totalul comerțului internațional al României.

IMPACTUL INDIRECT AL BREXIT-ULUI

În Marea Britanie trăiesc peste 328.000 de cetățeni români, reprezentând a treia comunitate europeană, după Polonia și Irlanda, iar negocierile privind libera circulație a persoanelor vor continua fiind una din cele mai sensibile teme, alături de libera circulație a bunurilor. Procesul de retragere al Marii Britanii din Uniunea Europeană este așadar unul îndelungat, estimările KeysFin sugerând că se va extinde până la sfârșitul anului viitor.

În plan economic, raporturile comerciale ale României cu Marea Britanie sunt relativ reduse, aspect care poziționează țara noastră printre cele mai protejate economii europene de efectele directe ale Brexit-ului.

Cu toate acestea, o accentuare a tensiunilor dintre cele 2 părți sau o înrăutățire a condițiilor din piețele financiare internaționale s-ar transmite la nivelul economiei locale destul de rapid din cauza principalelor dezechilibre macroeconomice pe care România le înregistrează deja, spre deosebire de celelalte state din regiune: deficitul bugetar și cel comercial care afectează semnificativ capacitatea de finanțare internă și externă a economiei locale.

31 IANUARIE, ZIUA X DIN BREXIT

Noțiunea de „BREXIT“ a apărut în urma referendumului din iunie 2016, la care 51,9% dintre alegătorii participanți au votat retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

După trei ani și jumătate de negocieri, Parlamentul European a ratificat, miercuri seară la Bruxelles, acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie votat (cu majoritate calificată) și de Consiliul European în 30 ianuarie. Apoi, Regatul Unit va părăsi blocul comunitar, vineri, 31 ianuarie, la miezul nopții, ora Bruxellesului (23:00 GMT, ora 1:00, ora României), atunci când drapelul va fi retras din instituțiile Uniunii Europene.

 Notă: analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au în structura acționariatului o participație britanică directă, majoritară (peste 50%). Datele au fost extrase în ianuarie 2020. *În cazul entităților financiare în cadrul analizei s-au folosit Veniturile totale în locul Cifrei de afaceri din 2018.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov