Arhive categorie: Economic

CONAF prin PADIR – Patronatul Antreprenorilor din Industria Înfrumusețării din România devine partenerul ANC în alinierea la normele europene a standardelor ocupaționale din industrie

La inițiativa CONAF, prin PADIR – Patronatul Antreprenorilor din Industria Înfrumusețării din România a fost încheiat cu Autoritatea Națională pentru Calificări un important protocol de colaborare prin care se acordă Patronatului, dreptul exclusiv de avizare a standardelor ocupaționale ce urmează să fie revizuite și aliniate normelor europene și noului Cadru European al Calificărilor, pentru meseriile din domeniul său de activitate: coafor, frizer, cosmetician, manichiurist, pedichiurist, coafor stilist, stilist protezist de unghii, machior, dermopigmentist, tatuator, montator bijuterii pe corp, maseur și operator întreținere corporală.

Corina Munteanu, președinte PADIR.:PADIR susține formarea profesională continuă și militează pentru creșterea nivelurilor de profesionalizare și recunoaștere a acestora. Ca în fiecare domeniu și industria înfrumusețării are nevoie de profesioniști,  oameni bine pregătiți și personal înalt calificat, acestea fiind baza oferirii unor servicii de înaltă calitate. Semnarea acestui protocol reprezintă un pas important nu numai pentru PADIR ci și pentru întreaga industrie. Alături de ANC vom participa activ la elaborarea standardelor ocupaționale din industrie, astfel încât acestea să îndeplinească necesitatea corelării cadrului legislativ cu realitatea pieței și cu noul Cadru European al Calificărilor.”

CONAF – Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin, unica confederație din România care susține antreprenoriatul feminin, a militat prin PADIR ca meseriile din industria înfrumusețării să fie standardizate conform noilor provocări din industrie și adaptate noii politici europene pentru educație și formare profesională.

PADIR este prima organizație patronală dedicată industriei înfrumusețării din România și a fost fondată pentru a susține drepturile antreprenorilor din domeniu, pentru a promova excelența în serviciile oferite de membri, cu accent pe calitatea serviciilor, etică și înalte standarde de profesionalism.  PADIR este membru al FPFA-Federației Patronale a Femeilor Antreprenor.

Tiberiu Gabriel Dobrescu, președinte ANC:  ,,Autoritatea Națională pentru Calificări, în calitate de instituţie publică cu personalitate juridică, organ de specialitate în coordonarea Ministerului Educației și Cercetării are misiunea asumată de asigurare a cadrului general pentru realizarea formării profesionale continue şi dezvoltarea de calificări necesare susţinerii unei resurse umane naţionale competitive, capabile să funcţioneze eficient în societatea actuală şi într-o comunitate a cunoaşterii.

ANC coordonează şi controlează la nivel național elaborarea standardelor ocupaţionale şi a standardelor de pregătire profesională, context în care, pentru asigurarea elaborării unor instrumente naționale de referință care să corespundă normelor europene, identifică parteneri relevanți din piața muncii și stabilește parteneriate de colaborare în vederea furnizării unor documente de lucru care să corespundă normelor privind asigurarea calității în sistemul de educație și formare profesională.

Astfel, a fost încheiat un protocol de colaborare (postat pe site-ul oficial al ANC, în secțiunea dedicată)  între ANC și Patronatul Antreprenorilor din Industria Înfrumusețării din România (PADIR), prin care s-a stabilit de comun acord dreptul exclusiv al PADIR de a aviza standardele ocupaționale aferente ocupațiilor din domeniu.

ANC acționează ca: Punct Național de Coordonare pentru Cadrul European al Calificărilor (CEC), Punct național de contact – Sistemul de informații al pieței interne (IMI), asigură Serviciile naționale de asistență EPALE din România (platforma electronică pentru educația adulților în Europa) și ca Centru Național Europass.

Sursa si imagini; comunicat transmis La pas prin Brasov

Administrația și oamenii de afaceri din Regiunea Centru caută soluții nerambursabile pentru depășirea crizei din industrie

Primarul George Scripcaru, alături de reprezentanți ai mediului de afaceri, ai autorităților publice centrale și locale și ai instituțiilor de învățământ superior din Regiunea Centru, a participat astăzi la dezbaterea privind oportunitățile, problemele și posibilitățile de finanțare a industriei cu fonduri nerambursabile, în perioada 2021-2027.

Evenimentul a avut loc la CATTIA Brașov și a fost organizat de EIT Manufacturing Hub, printr-un parteneriat între Iceberg, Agenția Metropolitană de Dezvoltare Durabilă Brașov și Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru.

La dezbatere au participat, fizic sau on-line, peste 130 de persoane, care au discutat provocările din industria manufacturieră, în special lipsa personalului și calificarea acestuia, problemele din lanțurile de producție și sprijinul sectorului de cercetare-dezvoltare, precum și domeniile care au nevoie de finanțare, în concordanță cu strategia de dezvoltare prevăzută pentru perioada de finanțare 2021-2027.

„Astăzi am organizat o dezbatere despre viitorul industriei manufacturiere din Regiunea Centru, în care am vrut să explorăm cum s-au transformat perspectivele și care sunt provocările noi cauzate pe de o parte de criza Coronavirus, pe de altă parte de transformarea lanțurilor de valoare, mai ales în contextul unor politici europene care încearcă să aducă cât mai mult din producția componentelor din anumite industrii cheie înapoi în Europa, dinspre Asia.

Am vrut să vedem care poate fi rolul regiunii noastre, care poate fi rolul Brașovului, dacă putem construi o axă între Brașov și Sfântu Gheorghe, ca un fel de centru de producție și dezvoltare, în zona, de exemplu, a digitalizării și inovării, atât din perspectiva ecosistemului și a infrastructurilor, cât și  din perspectiva animării, a finanțărilor și a modului de susținere prin politici publice, cum este de exemplu Planul național de Reziliență și Redresare“ , a declarat Ionuț Țața, CEO Iceberg, coordonatorul evenimentului.

„Întâlnirea de azi este foarte utilă și bine-venită, în contextul actual al perioadei de pandemie, care are efecte și în plan economic, nu numai în cel medical, și implicit în zona locurilor de muncă. Sunt domenii care sunt mai mult sau mai puțin afectate de pandemie și cred că o discuție în zona noastră, Regiunea Centru, cu autoritățile, agenții economici și alte structuri asociative este binevenită,

Ne propunem să identificăm soluțiile care să fie accesate astfel încât cei care sunt afectați într-un anumit domeniu, să aibă posibilitatea să se orienteze către un alt domeniu de activitate, să se recalifice, în cazul angajaților, sau să își adapteze activitatea la actualul context economic, în cazul oamenilor de afaceri. Efectele negative ale pandemiei sunt evidente și în mediul economic, vedem cu toții ce se întâmplă pe piața muncii și trebuie să pregătim soluții și variante adaptate la contextul actual.

Mă bucur că avem discuții constructive cu toate părțile implicate și reușim să identificăm soluții, pentru că doar împreună putem să rezolvăm această problemă“, a spus la rândul său George Scripcaru, primarul Municipiului Brașov.

„Mă bucură că avem astfel de întâlniri, la care participă directorul ADR Centru, domnul Simion Crețu, și că o mare parte dintre agenții economici importanți de pe raza județului Brașov sunt prezenți.

Urmează un nou exercițiu financiar pe fonduri europene, de această dată vom avea sume suplimentare care au fost negociate de președintele Iohannis și de colegii noștri care se află la nivelul Consiliului European și Comisiei Europene. Sunt noi oportunități de finanțare, mult mai mari decât până în prezent.

Sper ca atât mediul privat, cât și autoritățile publice, să aducă în acest exercițiu financiar sume importante către județul nostru, în așa fel încât atât din punctul de vedere al infrastructurii, cât și al dezvoltării afacerilor să avem cât mai multe oportunități și să implementăm cât mai multe proiecte valoroase“, a precizat Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov.

„Creșterea competitivității economice se face prin atragerea de investitori, prin investiții competitive, dotate cu utilaje și echipamente de ultimă generație. Preocuparea nostră este de a ridica acest indicator și, împreună cu EIT Manufacturing Hub România și Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă am făcut un parteneriat pentru a organiza această întâlnire, care urmărește să vadă cum se poate crește competitivitatea și cum se poate atrage cât mai multă industrie manufacturieră în bazinul Brașov- Sfântul Gherorghe, care cuprinde în jur de 530.000 de oameni.

Pentru a atrage investitori este nevoie de ofertă, iar oferta este ceea ce fac autoritățile locale – Consiliul Județeran, Primăria Municipiului Brașov, Primăria Sfântu Gheorghe și primăriile din zona metropolitană, astfel încât să asigure toate condițiile pentru ca oamenii de afaceri să poată veni, să atragem forță de muncă în zonă. În acest context noi prezentăm toate facilitățile care sunt în perioada de programare 2021-2027, pe zona publică și pe zona privată. De ce vorbim și de zona publică?

Aeroportul, Spitalul Regional care se are în vedere în Brașov, mărirea domeniului schiabil sunt câteva exemple care creează forță de muncă, atrag investitori și aduc dezvoltare economică, pe lângă alte multe proiecte mari, pe mobilitate sau pe regenerare urbană, care sunt prevăzute în următoarea perioadă. Și, la fel, sunt de asemenea multe facilități pentru mediul privat. Sensul evenimentului de astăzi este de a informa oamenii de afaceri, de a discuta cu autoritățile, astfel încât aceste fluxuri să se întâlnească și să dea o rezultantă pozitivă“, a concluzionat Simion Crețu, director ADR Centru.

EIT Manufacturing este un parteneriat format din peste 55 de organizații între care inclusiv Volkswagen, Volvo, Universitatea de Tehnologie din Darmstadt, Comisia Franceză pentru Energii Alternative și Energie Atomică (CEA), Siemens, Universitatea Slovacă de Tehnologie, Whirlpool Europe. Rețeaua are sprijinulInstitutului European de Inovare și Tehnologie (EIT), un organism independent al UE, creat pentru a susține inovatorii să transforme cele mai bune idei în produse, servicii și locuri de muncă pentru Europa.

Hub-ul din România al acestei structuri parteneriale, ce activează la Brașov, este coordonat de Iceberg și Universitatea Transilvania, organizații direct implicate în procesele de inovare și transfer tehnologic, cu mare experiență în proiecte europene și naționale focalizate pe cercetare-dezvoltare și transformare digitală.

Video: YouTube

Foto: Primaria Brasov

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Analiză KeysFin: performanța economică a județelor în 2019

Bucureștiul, Ilfovul și Timișul se află în topul celor mai puternice județe din România în funcție de cifra de afaceri din 2019 a companiilor înregistrate, iar în clasamentul județelor cu cele mai slabe rezultate de business se regăsesc Mehedinți, Caraș Severin și Vaslui, potrivit noii analize KeysFin Local Business. 

Mai mult, în comparație cu acum 5 ani, există coborâri considerabile în topul județelor românești, așa cum este cazul Aradului, care a coborât de pe locul 10 în 2015, pe locul 13 în 2019, sau al județului Galați, care a ajuns, de pe locul 15 în 2015, pe locul 17 în 2019. În ceea ce privește rezultatele pozitive, Prahova a urcat de pe locul 8 în 2015, pe 6 în 2019, iar Bihor a ajuns de pe locul 12 în 2015, pe locul 9 în 2019, în funcție de cifra de afaceri a companiilor înregistrate.

„Harta de business a României prezintă mari discrepanțe între regiuni. Dacă cele mai puternice zece judeţe au concentrat în 2019 peste 70% din cifra de afaceri totală şi 2,2 milioane de salariaţi, cele mai sărace zece judeţe au generat în 2019 afaceri de numai 65 de miliarde de lei – doar 4,2% din total, cu 237 de mii de angajați. În tot acest proces de concentrare a business-ului, un rol major îl joacă performanțele autorităților locale, ale căror investiţii în infrastructura materială și umană au consecinţe directe şi evidente în creşterea discrepanţelor economice la nivel regional“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

Deși topul de acum 5 ani seamănă destul de bine cu topul din momentul de față, în sensul în care majoritatea județelor au câștigat/ pierdut doar una sau două poziții în clasament, există și diferențe spectaculoase. Dacă la Galați, căderea are cu siguranță legătură cu rezultatele Combinatului Siderurgic, în Bihor avansul poate fi pus și pe seama investițiilor în infrastructură. De cealaltă parte, ne bucură să vedem saltul unei părți din zona de Sud a țării, acolo unde județele Dolj și Olt au performat bine în ultimii ani“, a completat Roxana Popescu.

În funcție de numărul de companii existente, pe primul loc se află în continuare Capitala, cu 136,9 mii de companii în 2019 (peste 20% din total), fiind urmată de Cluj, cu 42,9 mii de companii (6,3 % din total) și de Ilfov, cu 30,8 mii de companii (4,5% din total). La cealaltă extremă, cele mai puține companii sunt înregistrate în Mehedinți, cu doar 3,6 mii firme existente în 2019, dar și în Botoșani, cu 4,6 mii de companii și în Covasna, cu 4,7 mii de companii.

Top cele mai puternice 10 județe din România, în funcție de cifra de afaceri

Bucureștiul a avut o cifră de afaceri de 570,8 miliarde lei în 2019, aflându-se pe primul loc și fiind urmat la mare de distanță de Ilfov, cu 111,8 miliarde lei și Timiș, cu 67,2 miliarde lei. Față de 2015, Argeșul a scăzut un loc, de pe 4 pe 5, ajungând la 65,5 miliarde lei, iar Clujul a avansat de pe locul 5 în 2015, pe 4 în 2019, având o cifră de afaceri de 65,7 miliarde lei anul trecut.

Următoarele județe din România, în funcție de cifra de afaceri din 2019 a companiilor înregistrate sunt Prahova (56 miliarde lei), Constanța (52 miliarde lei), Brașov (47,3 miliarde lei), Bihor (34,1 miliarde lei) și Sibiu (34 miliarde lei).

În ceea ce privește topul profitabilității, pe primul loc se află și în acest caz Bucureștiul, cu un rezultat net pozitiv în valoare de 30,9 miliarde lei, fiind urmat de Ilfov, cu 6 miliarde lei și Cluj, cu 5,2 miliarde lei.

Județele unde afacerile aproape că lipsesc

Față de acum 5 ani, situația a rămas aproape neschimbată în Mehedinți, un județ care a rămas pe ultimul loc, atât în ceea ce privește cifra de afaceri a companiilor de aici, cât și numărul acestora. Astfel, în 2019, cele 3,6 mii de companii înregistrate în Mehedinți au totalizat o cifră de afaceri de doar 3 miliarde de lei.

Topul celor mai slabe județe din punct de vedere economic este completat de Caraș-Severin, cu o cifră de afaceri a companiilor de 6,2 miliarde de lei, Vaslui, cu 6,42 miliarde de lei, Teleorman, cu 6,45 miliarde de lei și Covasna, 6,51 miliarde de lei.

Cât despre județele care se află pe pierdere, în funcție de rezultatul net al companiilor, cele mai slabe rezultate financiare au fost înregistrate în Vâlcea, județ aflat pe ultimul loc, cu o pierdere cumulată de 1,1 miliarde lei, Hunedoara – pierdere cumulată de 425,9 milioane lei și Gorj – pierdere cumulată de 393 milioane lei.

Cele mai populare domenii din românia

În ceea ce privește sectoarele de activitate, Comerțul predomină în mai toate județele României, dar și Construcțiile, Industria Prelucrătoare și IT&C-ul ocupă locuri fruntașe.

Astfel, în 2019, în București, existau peste 36 de mii de companii, având ca domeniu principal de activitate un cod CAEN aferent comerțului, totalizând o cifră de afaceri de 276 miliarde lei (45% din totalul sectorului). Capitala este urmată de Cluj, cu 9,7 mii firme din comerț și o cifră de afaceri de 24,7 miliarde lei (4% din total sector) și Ilfov, cu 9,69 mii companii din comerț și afaceri de 67,9 miliarde lei (peste 11% din total sector).

Construcțiile sunt populare îndeosebi în București, Cluj și Timiș, acestea fiind cele mai importante 3 județe pentru acest domeniu de activitate. Bucureștiul este din nou pe primul loc, cu peste 13 mii de  companii care se ocupă cu construcțiile, totalizând o cifră de afaceri de 30,3 miliarde lei (38% din sector). Podiumul este completat de Cluj, cu 5,1 mii companii și 6,9 miliarde lei cifră de afaceri și Timiș, cu 3,7 companii și 3,3 miliarde lei cifră de afaceri.

Cât despre industria prelucrătoare, tot capitala conduce, cu o cifră de afaceri de 46,9 miliarde lei (12% din total sector) a celor 7,4 mii de companii cu sediul aici și afaceri în acest sector. Pe locul 2 ca cifră de afaceri se clasează Argeș, cu 39,8 miliarde lei și 2,1 mii de companii, dintre care cea mai importantă este AUTOMOBILE DACIA SA, iar pe locul 3 Timiș, cu 27 miliarde lei cifră și 2,6 mii de companii.

IT&C-ul devine din ce în ce mai activ, atât în județele deja consacrate, care de altfel se și află pe locurile 1 și 2: București (11,3 mii de companii și o cifră de afaceri de 44 miliarde lei) și Cluj (2,9 mii companii și o cifră de afaceri de 5,7 miliarde lei), cât și în Timiș (1,3 mii de firme și o cifră de afaceri de 2,4 miliarde lei), Iași (1,3 mii companii și o cifră de afaceri de 1,8 miliarde lei) și Ilfov (1,7 mii de companii și o cifră de afaceri de 992,8 milioane lei), ocupantele locurilor 3, 4 și 5.

Cele mai „muncitoare“ județe

Județele în care se regăsesc cei mai mulți angajați sunt București – cu peste 1 milion de angajați, Timiș, cu 189,7 mii de angajați, și Cluj, cu 183,7 mii de angajați în 2019.

De cealaltă parte, județele cu cei mai puțini angajați sunt Mehedinți și Giurgiu, cu doar 14,6 mii de angajați și respectiv 20,9 mii de angajați în 2019.

Nota: Analiza are la bază datele financiare din 2019, raportate de companii la Ministerul Finanțelor până în momentul extragerii informațiilor, în septembrie 2020. Datele pot suferi modificări până la sfârșitul lui 2020.

sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Cristina Chiriac, CONAF: ,,Creșterile salariale în pandemie, o percepție eronată a realității economice”

,,Creșterile salariale în pandemie nu reprezintă altceva decât o percepție eronată a realității economice. Nu putem vorbi de creșteri ale salariului mediu net în domeniul HORECA atât timp cât s-a înregistrat o rată a concedierii personalului de 29% conform statisticilor din sector. Serviciile hoteliere și de restaurant au fost cele mai afectate de pandemie, ca urmare, datele statistice pe acest fond al concedierilor sunt distorsionate și nu reflectă situația din teren”, este de părere președintele CONAF, Cristina Chiriac.

Câștigul salarial mediu brut a fost în luna iunie, conform INS, de 5369 de lei, înregistrând o creștere de 3,5%, în timp ce salariul net a fost în creștere față de luna precedentă cu 119 lei, respectiv 3,7%. Cele mai importante creșteri lunare ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în sectorul hoteluri și restaurant 27,2%, urmat de fabricarea mobilei ( 17,6%), activități culturale și spectacole ( 14,8%), fabricarea produselor textile (12,7%).

Raportat la creșterile salariale din luna iunie, avem o rată a somajului de 5,2%, cu un număr al șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat de 467 mii persoane, în creștere atât față de luna precedentă ( 463 mii persoane) cât și față de aceeași lună a anului anterior (343 mii persoane).

Cristina Chiriac declară: ,,Trebuie analizat întreg tabloul economic. Nu putem vorbi de creșteri de salarii când avem concedieri masive de personal. Reacția rapidă a factorilor de decizie care au hotărât acordarea de facilități fiscale și garanții guvernamentale întreprinderilor afectate de pandemie și persoanelor fizice aflate în cvasi șomaj au condus la recuperarea, într-o anumită măsură, a pierderilor conjucturale.

Însă, nu este momentul să cuantificăm câștigul ci trebuie să continuăm măsurile de susținere a pieței forței de muncă pentru a putea vorbi de creșteri salariale sustenabile și de durată, care să se reflecte în buzunarele cetățenilor.

Când vom vedea o creștere economică bazată pe creșterea consumului ca efect al sporirii câștigurilor salariale nete, de abia atunci putem vorbi de reflectarea indicatorilor macroeconomici în realitatea economică și nu de distorsiuni, normale de altfel, într-o situație de criză generalizată la nivel mondial.”

CONAF continuă demersul început în 2019 în cadrul dezbaterilor “Pactul pentru Muncă”, unde au fost identificate și centralizate problemele și soluțiile care pot stimula dezvoltarea unei piețe a forței de muncă flexibilă, corelată cu realitatea economică, generatoare de creștere economică durabilă și sustenabilă. În următoarea perioadă, aceste măsuri vor fi aduse în atenția tuturor factorilor politici și armonizate, astfel încât să poată fi implementate prin consens politic.

Pactul pentru Muncă este un proiect inițiat în 2019 de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin și Federația Patronală Petrol și Gaze.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Propuneri privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile

Camera de Comerț și Industrie Brașov, prin Departamentul de Consultanță, a analizat Proiectul de Ordonanță de Urgență a Guvernului privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020, act normativ ce s-a aflat în dezbatere publică în perioada 09.07- 19.07.2020, în contextul crizei COVID-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene.

Pentru a susține atât mediul de afaceri brașovean cât și societățile impactate de criza economică generată de COVID-19, CCI Brașov elaborat și a transmis către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri următoarele propuneri:

A. Măsura 2 – Granturi pentru capital de lucru acordate beneficiarilor
1. Renunțarea la condiția, ca beneficiarii de granturi să dețină un certificat de situații de urgență (C.S.U) în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2020. Aceasta constrângere este una restrictivă având în vedere că unele societăți afectate de starea de urgenta au continuat să funcționeze în pofida dificultăților/restricțiilor întâmpinate (Ex. unele restaurante au funcționat în regim de catering/livrare la domiciliu, fără a solicita emitarea unui C.S.U., cu toate că ar fi putut obține acest document, tip Galben). Existând aceasta constrângere, multe persoane juridice devin neeligibile în cadrul programului, nemaifiind posibilă obținerea unui C.S.U. în momentul de față, întrucât este depășit termenul.
2. Introducerea în cuprinsul Anexei nr. 2 DOMENII DE ACTIVITATE ELIGIBILE ÎN CADRUL MĂSURII 2. GRANT PENTRU CAPITAL DE LUCRU a următoarelor activități cu corespondență în coduri CAEN rev.2:
a. Baruri și alte activități de servire a băuturilor 5630
b. Activități de asistență stomatologică 8623
c. Alte activități referitoare la sănătatea umană 8690
d. Coafură și alte activități de înfrumusețare 9602
e. Activități ale centrelor de fitness 9313
f. Învățământ preșcolar 8510
g. Activități de servicii suport pentru învățământ 8560
h. Bâlciuri şi parcuri de distracţii 9321
3. Procentul finanțării nerambursabile să fie în procent de cel puțin 25% din valoarea cifrei de afafceri realizata în anul 2019. Considerăm că procentul actual de 15% va dezavantaja microîntreprinderile, care realizează în medie, cifre de afaceri mai mici, de până la 75.000 euro/an;

B. Măsura 3 – Granturi pentru investiții acordate IMM-urilor
1. Eliminarea condiției de a realiza minim 50% din valoarea veniturilor planificate în cadrul planului de afaceri în primii doi ani de durabilitate, iar diferența până la sfârșitul perioadei de durabilitate (anul al treilea). Considerăm că în situația actuală de pandemie, asumarea realizarii veniturilor estimate în planul de afaceri nu poate fi stabilită ca și condiție de eligibilitate, datorită instabilității economice și a lipsei predictibilității evoluției piețelor naționale, respectiv internaționale.
2. Modificarea punctului c) din Anexa 4 CRITERIILE DE SELECȚIE LA FINANȚARE ALE PROIECTELOR DE INVESTIȚII AFERENTE MĂSURII 3; mai exact raportarea să se realizeze între cifra de afafceri din anul 2019 și grantul solicitat (similar programului POR 2.1A). Considerăm că cifra de afaceri este un indicator mult mai relevant decât profitul, în condițiile actuale.
3. Detalierea categoriei de cheltuieli de achiziție construcții (tip, suprafață, standard de cost, destinație, evaluare ANEVAR) pentru ca viitorii beneficiari de grant să nu aibă probleme la decontarea sumelor alocate acestor achiziții.

Camera de Comerț si Industrie Brașov, prin Departamentul de Consultantă format dintr-o echipă de specialiști cu o experiență de peste 18 ani, oferă servicii de consultanță și asistență societăților interesate în scopul identificării celei mai potrivite surse de finantare, luând în considerare programele de actualitate și domeniul de interes al clientului.

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Noi reglementări referitoare la declarația beneficiarului real

Nu mai este obligatorie depunerea declarației privind beneficiarii reali, de către toți asociații !

Legea nr. 108 privind modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative a apărut în Monitorul Oficial nr. 588 din 06 iulie 2020 și a intrat în vigoare pe data de 9 iulie 2020.

O primă măsură impusă prin Legea 108/2020 este scutirea de obligația de a mai depune declarația privind beneficiarul real de către persoanele juridice constituite doar din asociați persoane fizice, atunci când aceștia sunt singurii beneficiari reali. Până la intrarea în vigoare a acestei legi, erau scutite doar regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale şi societăţile deţinute integral sau majoritar de stat.

NU se mai depune anual, această declarație, persoanelor juridice revenindu-le, în continuare, obligația de a depune declarația pe propria răspundere privind beneficiarul/beneficiarii real/reali, dacă intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului/beneficiarilor real/reali, în termen de 15 zile de la data la care aceasta a intervenit (art. 56 alin. (4) din Legea nr. 129/2019, modificările și completările ulterioare).

Pe site-ul O.N.R.C., la secțiunea Beneficiari reali – ,,Instrucțiuni metodologice” sunt afișate Instrucțiuni privind completarea cu datele privind beneficiarul/beneficiarii real/reali și modalitatea prin care se concretizează această calitate în Registrul beneficiarilor reali, în conformitate cu prevederile Legii nr. 108/2020.

Camera de Comerț si Industrie Brașov, prin Departamentul Juridic-Arbitraj-R.U. oferă servicii de consultanță, redactare documente și depunerea acestora la Registrul Comerțului Brașov pentru înființarea și modificarea societăților.

Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020, în contextul crizei COVID-19 Ordonanța de Urgență privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile

Camera de Comerţ şi Industrie Braşov anunţă lansarea spre consultare publică a Ordonanței de Urgență privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020, în contextul crizei COVID-19.

Cele trei forme de sprijin acordate sunt:

a) microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile sub formă de sumă forfetară;

b) granturi pentru capital de lucru acordate beneficiarilor sub formă de sumă forfetară și în procent din cifra de afaceri;

c) granturi pentru investiții productive acordate IMM-urilor

IMM-urile sunt beneficiari pentru toate tipurile de fonduri, iar persoanele fizice autorizate (PFA) și cabinetele medicale individuale (CIM) sunt beneficiare pentru fondurile externe nerambursabile prevăzute la microgranturi.

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) îndeplinește funcția de Autoritate de Management (AM) și furnizor de ajutor de stat, iar Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să asigure creditele de angajament și bugetare.

Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile

Microgranturile au valoarea de 2.000 euro și se acordă o singură dată, sub formă de sumă forfetară.

Fondurile alocate: 100.000.000 euro

Microgranturile se acordă pe bază de contract de acordare al ajutorului de stat încheiat cu următoarele categorii de beneficiari:

a) micro-întreprinderi care fac dovada prin situațiile financiare depuse că nu dețin salariați cu contract individual de muncă;

b) Persoane fizice autorizate, ONG-urile cu activitate economică din domeniile de activitate prevăzute la nivelul programului

c) Persoanele fizice autorizate/cabinete medicale individuale din domeniul sănătății, dacă au fost implicate în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul pacienților diagnosticați cu COVID-19, care nu au beneficiat de stimulentul medical acordat în baza OUG 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență. Microgranturile se acordă, pe bază de contract de acordare al ajutorului de stat beneficiarilor care îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

a) au desfășurat activitate curentă/operațională pe perioada a cel puțin unui an calendaristic înainte de data depunerii cererii de finanțare, cu excepția PFA /cabinete medicale individuale pentru care începerea activității poate să aibă loc până la data de 01.02.2020;

b) au obținut o cifră de afaceri în exercițiul financiar anterior depunerii cererii de finanțare de cel puțin echivalentul în lei a 5.000 euro la data depunerii cererii de finanțare, cu excepția beneficiarilor ajutorului de stat PFA, CIM, ONG

c) își mențin activitatea pe o perioadă de cel puțin 6 luni de la acordarea formei de sprijin sub formă de microgrant.

Cheltuieli eligibile:

a) Cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri precum și alte categorii stocuri necesare activității curente/operaționale desfășurate de beneficiari;

b) datorii curente și restante față de furnizorii curenți, inclusiv față de furnizorii de utilități potrivit contractelor încheiate;

c) cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat;

d) cheltuieli privind achiziția de servicii și reparații necesare activității curente de bază cu excepția serviciilor de consultanță, studii și alte categorii de servicii indirecte cu activitatea curentă;

e) cheltuieli privind echipamentele de protecție medicală, inclusiv materiale de dezinfecție pentru protecția împotriva răspândirii virusului COVID-19;

f) cheltuieli privind achiziția de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare pentru reluarea activității curente;

g) cheltuieli privind achiziția de echipamente, utilaje, tehnologii, dotări independente necesare pentru reluarea activității curente pentru reluarea activităților economice.

Granturi pentru capital de lucru acordate beneficiarilor

Prin acordarea de granturi pentru capital de lucru în înțelesul prezentei ordonanțe de urgență se înțelege alocarea de fonduri externe nerambursabile sub formă de sumă forfetară.

Alocarea grantului pentru capital de lucru se realizează pe bază de cotă procentuală din cifra de afaceri, fiind destinat IMM-urilor a căror activitate a fost afectată de răspândirea virusului COVID-19 sau a căror activitate a fost interzisă prin ordonanțe militare pe perioada stării de urgență și/sau pe perioada stării de alertă, în condițiile specifice prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.

Valoarea sprijinului:

a) pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019, cuprinsă între 5.000 – 13.500 euro, valoarea grantului este de 2000 euro;

b) pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019, cuprinsă între 13.501 – 1.000.000 euro valoarea grantului se stabilește în procent de 15% din cifra de afaceri și nu poate depăși suma de 150.000 euro. Pentru IMM-urile cu cifra de afaceri cu echivalentul în euro de peste 1 milion de euro, valoarea maximă a ajutorului este de 150.000 euro.

Valoarea granturilor pentru capital de lucru nu include coparticiparea beneficiarilor la constituirea capitalului de lucru, în procent de minim 15% din valoarea grantului solicitat.

Fondurile alocate: 350.000.000 euro

Domeniile de activitate: restaurante, hoteluri, cafenele, servicii din domeniul transporturilor, agențiile de turism, editurilor/librăriilor/bibliotecilor, precum și al organizărilor de evenimente a căror activitate curentă a fost afectată de răspândirea virusului COVID-19 sau a căror activitate a fost interzisă prin ordonanțe militare pe perioada stării de urgență și/sau pe perioada stării de alertă.

Granturile pentru capital de lucru se acordă beneficiarilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) au obținut certificat de situații de urgență în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2020 privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare;

b) au înregistrat profit operațional din activitatea curentă (din activitatea de exploatare), în unul din ultimele două exerciții financiare înainte de depunerea cererii de finanțare pentru obținerea grantului, potrivit situațiilor financiare depuse;

c) dispun de coparticipare la constituirea capitalului de lucru în procent de minim 15% din valoarea grantului la data utilizării grantului pentru capital de lucru;

d) mențin sau după caz, suplimentează numărul de salariați, față de data depunerii cererii, pe o perioadă de minim șase luni de la data acordării grantului.

Cheltuieli eligibile:

a) cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum și alte categorii stocuri necesare activității curente/operaționale desfășurate de beneficiarii prevăzuți de prezenta ordonanță de urgență;

b) datorii curente și restante față de furnizorii curenți, inclusiv față de furnizorii de utilități potrivit contractelor încheiate;

c) cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat;

d) cheltuieli privind achiziția de servicii necesare activității curente cu excepția serviciilor de consultanță, studii și alte categorii de servicii indirecte;

e) cheltuieli privind echipamentele de protecție medicală, inclusiv materiale de dezinfecție pentru protecția împotriva răspândirii virusului COVID-19;

f) cheltuieli privind achiziția de obiecte de inventar, obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare reluării activității curente;

g) cheltuieli privind achiziția de echipamente, utilaje, tehnologii, dotări independente necesare activității curente în mod direct și să fie necesare reluării activității curente a beneficiarului finanțării.

Granturi pentru investiții acordate IMM-urilor

Prin granturi pentru investiții în înțelesul prezentei ordonanțe de urgență se înțelege sprijin din fonduri externe nerambursabile destinate IMM-urilor care implementează investiții necesare pentru:

a) extinderea capacităților de producție existente, precum și pentru extinderea capacităților de prestării de servicii;

b) realizarea de unități noi ale capacităților de producție existente, precum și pentru realizarea unor unități noi de prestare de servicii;

c) reabilitarea/modernizarea unităților de producție existente precum și pentru reabilitarea/modernizarea unor unități noi de prestare de servicii.

Granturile au o valoare cuprinsă între 50.000 euro și 200.000 euro, în funcție de nevoile de finanțare ale proiectelor de investiții depuse.

Cofinanțarea proprie a beneficiarilor: minim 15% din valoarea grantului solicitat de către beneficiarii din regiunile mai puțin dezvoltate și 30% din valoarea grantului solicitat de către beneficiarii din regiunea București-Ilfov.

Fondurile alocate: 550.000.000 euro.

Criteriile de selecție la finanțare ale proiectelor de investiții includ: criterii de evaluare a rentabilității proiectelor de investiții (RIR), criterii privind cofinanțarea proiectelor de investiții, raportul între profitul operațional și grantul solicitat şi apartenența domeniului de activitate pe codul CAEN la soldul negativ al balanței comerciale, respectiv importurile sunt mai mari decât exporturile potrivit datelor furnizate de INS.

Proiectele de investiții sunt selectate la finanțare în ordinea descrescătoare a punctajelor și în limita bugetului aprobat potrivit schemei de ajutor de stat la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare a României.

Cheltuieli eligibile:

a) cheltuieli cu realizarea/achiziția construcțiilor, achiziția de echipamente inclusiv echipamente IT, utilaje, tehnologii, dotări independente, mobilier de birou și mobilier specific, achiziția de terenuri în limita a 10% din valoarea eligibila a proiectului, cheltuieli cu consultanța și proiectarea, managementul de proiect, asistența tehnică, dirigenția de șantier, cheltuieli de sistematizare și amenajare teritorială a terenurilor, cheltuieli de mediu, cheltuieli cu racordul la utilități, cheltuieli privind accesibilitatea, cheltuieli de promovare, participare la târguri, evenimente, conferințe, cheltuieli privind studiile, cheltuieli privind drepturile de proprietate intelectuală, precum și orice alte categorii de cheltuieli care sunt în legătură cu proiectul de investiții care face obiectul contractului de finanțare;

b) cheltuieli pentru realizarea de depozite de echipamente medicale, medicamente, materiale sanitare destinate intervenției pentru situații de urgență;

c) cheltuieli cu echipamente inclusiv echipamente IT, tehnologii, utilaje, dotări independente, mobilier de birou și mobilier specific, obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe pentru unitățile de producție/prestări servicii existente.

Pentru înființarea, extinderea, modernizarea/reabilitarea unităților de producție/servicii noi și/sau existente sunt eligibile categoriile de cheltuieli prevăzute la lit. a) și c).

Dacă un proiect de investiții depus de beneficiari include atât reabilitarea/modernizarea unităților de producție/servicii existente și extinderea unităților de producție/servicii categoriile de cheltuieli eligibile sunt prevăzute la lit. a) și c).

Beneficiarii de granturi de investiții din domeniul serviciilor de transport prevăzuți de prezenta ordonanță de urgență pot utiliza fonduri externe nerambursabile si pentru finanțarea următoarelor categorii de cheltuieli:

a) cheltuieli cu reabilitarea/modernizarea/extinderea și/sau realizarea unor depouri pentru mijloacele de transport din dotare sau pentru cele care urmează a se achiziționa;

b) cheltuieli cu achiziția de mijloace de transport pentru transport persoane și mărfuri necesare pentru desfășurarea activităților de transport cu excepția mijloacelor de transport în regim de taxi sau a celor care sunt destinate activităților administrative ale operatorului economic ori activităților de transport în interes propriu al acestora;

c) cheltuieli privind dotarea mijloacelor de transport existente cu echipamente și tehnologii care conduc la îmbunătățirea confortului/calității serviciilor de transport persoane și mărfuri prestate.

Camera de Comerț si Industrie Brașov, prin Departamentul de Consultantă format dintr-o echipă de specialiști cu o experiență de peste 18 ani, oferă servicii de consultanță și asistență societăților interesate în scopul identificării celei mai potrivite surse de finantare, luând în considerare programele de actualitate și domeniul de interes al clientului.

20% din forța de muncă activă a părăsit România în ultimii ani

„Înaintea șocului COVID-19, emigranții români cu vârstă de muncă, depășeau 2,6 milioane de persoane, reprezentând aproape 20% din populația cu vârstă de muncă din România. Estimările Băncii Mondiale s-au realizat pe baza datelor Eurostat dar și pe baza recensămintelor naționale din țările de destinație”, a declarat Andrei Silviu Dospinescu, economist în cadrul biroului din România al Băncii Mondiale, la cea de-a VI-a ediție a dezbaterilor PACTUL PENTRU MUNCĂ. ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA, ce a avut loc recent, la Constanța. Cei mai mulți români au emigrat în Italia (circa 1,2 milioane de persoane, dintre care aproximativ 1 milion din categoria populației active), urmată de Spania (circa 700.000 de persoane, din care aproximativ 600.000 din categoria 15 – 64 de ani, adică populație activă).

România este pe locul 52 din 140 în Clasamentul Competitivității Globale întocmit de Forumul Economic Mondial și înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri din Clasamentul European al Competitivității din 2020. Acest aspect este determinat de  un declin demografic accentuat, în special declin al populației active, o rată ridicată de emigrare, inclusiv a forței de muncă înalt calificată și o rată de participare pe piața muncii de 67% (comparativ cu media UE de 74%). Economistul Băncii Mondiale este optimist și vorbește despre ,,rata scăzută a șomajului care sugerează că țara are un potențial mare în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman, deși forța de muncă este mai puțin educată decât cea din UE, cu diferențe semnificative între regiuni. Cheltuielile publice pentru politici active în domeniul muncii sunt scăzute și relativ ineficiente, fapt ce contribuie la accesul limitat la oportunități de muncă, în special în rândul tinerilor din zonele rurale.”

Conform datelor Băncii Mondiale din ultimii ani, dintre românii cu pregătire superioară, poate cea mai gravă situație se regăsește în rândul medicilor – peste 50% din emigranții care sunt medici și care lucrează în străinătate, au sub 40 de ani și în plus, un număr foarte ridicat dintre aceștia sunt medici rezidenți.

La rândul său, președintele CONAF, Cristina Chiriac, a declarat: ,,Investiția în educație și sănătate generează capitalul uman. Ar trebui să construim competențe de bază, competențe digitale și abilități socio-emoționale pentru copiii de azi – viitorii angajați de mâine pentru a nu mai asista la evoluții asemănătoare celor din trecut. România are cea mai mică pondere, puțin peste 50% a tinerilor cu competențe digitale de bază din UE, în condițiile în care, patru din cinci tineri din UE au abilități de bază și chiar peste, în ceea ce privește utilizarea calculatorului.

De asemenea, este important ca mediul privat să se implice în dezvoltarea învățământului dual pentru a recalifica și perfecționa forța de muncă actuală. Un alt aspect ce trebuie analizat la nivel guvernamental este taxarea forței de muncă, care ar trebui redusă, pentru a stimula fiscalizarea muncii la negru, reducerea decalajelor și sporirea atractivității muncii în România. Această măsură face parte din șirul de soluții pe care mediul de afaceri, patronate, mediul academic, le-a identificat în cadrul dezbaterilor PACTUL PENTRU MUNCĂ și care se vor regăsi în Memorandumul ce va fi înaintat Guvernului în perioada următoare”.

O inițiativă a Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) și a Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze (FPPG), cărora, din 2020, li s-a alăturat, ca partener strategic, Confederația Patronală CONCORDIA, PACTUL PENTRU MUNCĂ își propune să identifice noi provocări pe piaţa muncii și să vină cu soluții realiste și eficiente pentru realizarea unei Strategii coerente a forței de muncă pe termen mediu și lung.

Partenerii principali ai dezbaterilor PACTUL PENTRU MUNCĂ au fost: EM360 și KeysFin, iar parteneri ai evenimentului: Universitatea “Ovidius” din Constanța, Asociația pentru Educație Antreprenorială, Silver Mountain, Ab Traduceri.

Sponsori principali: OMV Petrom, Romgaz și Nuclearelectrica, iar sponsori ai evenimentului au fost Siemens Energy, D.O. Security, Olympus Foods Romania, Angelo, Baque Cafe, Euro Insol, Beach Rooms Hotel Mamaia.

Parteneri media: Adevărul, AGERPRES, Ziarul Bursa, News National, Canal 33, Radio România Constanța FM, Capital, EVZ.RO, Profit.ro, Focus Energetic, Revista CARIERE, Energy Industry Review, Energynomics, Insight TAROM, MONEY.ro, The Diplomat-Bucharest, Transilvania Business Magazine, BiziLive TV, Ingenius Live, ANAA, ADAA, Ziare.com, Business24, Ultima oră, Antena 3 Constanța, Litoral Tv, Gazeta de Năvodari, Radio C FM, Bună ziua Bistrița, Radio Brașov, Radio Mix 93,1, Mixtv Brașov, La pas prin Brașov, Iubim Brașovul, Brașov.net, NewsBV, Transilvania 365, Mujer.ro, Fashion8.ro, Wall-Street.ro, Radar de Media.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Schema de minimis pentru promovarea la export a produselor şi serviciilor româneşti

Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri a adoptat, prin Ordin al Ministrului, implementarea schemelor de ajutor de minimis pentru acțiunile din Programul de promovare a exportului privind participarea operatorilor economici la târguri și expoziții internaționale în străinătate, organizarea de misiuni economice în străinătate și realizarea de studii de piață și pe produse.

– Cele trei scheme adoptate au fost concepute după consultări aplicate cu mediul de afaceri, astfel încât ele să răspundă cât mai bine nevoilor actuale ale operatorilor economici.

În conformitate cu OMEEMA nr. 1882/11.06.2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 547/25.06.2020, prin aceste scheme de ajutor de minimis, MEEMA reglementează acoperirea costurilor de participare la târguri și expoziții internaționale, misiuni economice organizate în străinătate, precum și a costurilor aferente studiilor de piață și pe produse.

Actul normativ se referă la următoarele trei scheme de ajutor de minimis:

 „Participarea operatorilor economici la târguri și expoziții internaționale organizate în străinătate”, care are un număr maxim de 1.000 de beneficiari, fiecare dintre aceştia având dreptul la maximum 4 participări pe an la târguri internaționale, cu sprijin de la bugetul de stat in valoare de maxim 100 milioane de lei, in limita creditelor bugetare si de angajament – maxim 100.000 lei/ beneficiar;

 „Organizarea de misiuni economice în străinătate”, cu un număr de maximum 500 de operatori economici care beneficiază de sprijin, in valoare de maxim 8,4 milioane de lei, in limita creditelor bugetare si de angajament – maxim 16.800 lei/beneficiar;

 „Realizarea de studii de piață și pe produse”, cu un număr de cel mult 100 de beneficiari, care finanțează în cotă de 50% cheltuielile aferente studiilor de piață și pe produse, in limita de maxim 1 milion de lei, in limita creditelor bugetare si de angajament – maxim 10.000 lei/ beneficiar.

Ordinul se aplică de la data intrării lui în vigoare până la 31 decembrie 2020, iar plățile în cadrul schemelor se pot efectua până la 31 decembrie 2021.

Bugetul total aprobat în Legea Bugetului pe anul 2020 pentru Programul de Promovare a Exporturilor pentru cele trei scheme este de 50 milioane de lei.

Informaţii suplimentare: attila.szekely@ccibv.ro .Persoană de contact: Szekely Attila – Manager Departament de Consultanţă

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 Submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea /marketingul produselor agricole– Investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană”

Camera de Comerț și Industrie Brașov vă informează cu privire la lansarea de către Agenţia pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a sesiunii 2020 de depunere a cererilor de finantare pentru submăsura pentru 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea /marketingul produselor agricole– Investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană” prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Depunerea Cererilor de finanțare pentru submăsura 4.2, se va face on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului, începând din data de 13 iulie 2020, ora 09:00 până în data de 31 decembrie 2020.

Solicitantul de finanţare trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în Ghidul Solicitantului aferent acestei submăsuri.

CHELTUIELI ELIGIBILE

În cadrul submăsurii 4.2 sunt sprijinite investiţiile localizate în zona montană. Fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor eligibili pentru investiţii corporale şi /sau necorporale dupa cum urmează:
Cheltuieli aferente investițiilor corporale:
• construirea și dotarea spațiilor adecvate în vederea desfășurării activităților pentru etapa de abatorizare sau întregul flux tehnologic;
• construcţii destinate protecţiei mediului, infrastructură internă şi utilităţi, precum şi branşamente şi racorduri necesare proiectelor, sisteme supraveghere video pentru activitatea propusă;
• spațiile destinate personalului de producție: laboratoare,vestiare tip filtru pentru muncitori, biroul medicului veterinar, biroul maistrilor, a șefului de secție, spațiu pentru servirea mesei, precum și alte spații specifice;
• achiziţionarea, inclusiv în leasing de utilaje noi, instalaţii, echipamente şi mijloace de transport specializate în scopul colectării materiei prime și/sau comercializării produselor agro-alimentare în cadrul lanțurilor alimentare integrate;
• cheltuieli generate de îmbunătățirea controlului intern al calității și conformarea cu noile standarde impuse de legislația europeană în domeniu;
• cheltuieli aferente marketingului produselor obținute;
Cheltuieli aferente investițiilor necorporale:
• organizarea şi implementarea sistemelor de management a calităţii şi de siguranţă alimentară;
• achiziționarea de tehnologii (know‐how), patente şi licenţe pentru pregătirea implementării proiectului;
• achiziţionarea de software, identificat ca necesar în documentația tehnico-economică a proiectului;
• cheltuieli aferente marketing-ului produselor obținute, în limita a max. 5% din valoarea eligibilă a proiectului, dar nu mai mult de 30.000 euro;
• înfiintarea unui site – pentru promovarea și comercializarea propriilor produse;
• etichetarea (crearea conceptului);
• creare marcă înregistrată/brand;
• cheltuieli privind costurile generale ale proiectului;

VALOAREA SPRIJINULUI NERAMBURSABIL

Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și grupuri de producători/cooperative/societăți cooperative și 40% pentru alte întreprinderi și nu va depăși 300.000 euro/proiect. Intensitatea sprijinului nerambursabil se va putea majora, suplimentar, cu 20 de puncte procentuale în anumite cazuri.

PRAGUL MINIM de selecție al proiectelor aferente sM 4.2 – componenta de investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană este de 10 puncte.

Informaţii suplimentare: attila.szekely@ccibv.ro. Persoană de contact: Szekely Attila – Manager Departament de Consultanţă