Arhive categorie: Economic

Performanța companiilor brașovene în Topul Național al Firmelor 2020, ediția a XXVII-a

Topul Național al Firmelor 2020  organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României în data de 17 noiembrie a.c. a fost o ediție specială în care au fost așezate la loc de cinste munca și performanța celor care țin pornit motorul economiei românești.

După o perioadă plină de provocări pentru întreaga societate, evenimentul din acest an a fost marcat online și transmis live în cadrul emisiunii ,,Economia merge înainte”, atât pe rețelele de socializare, cât și pe cele mai relevante posturi TV naționale de știri, desfășurându-se în studioul CCIR din cadrul Complexului Expozițional Romexpo.

Topul Naţional al Firmelor este un reper pentru mediul de afaceri, un clasament al celor mai competitive firme din România. Ca în orice alt domeniu, şi în sectorul economic performanţa trebuie recunoscută, iar succesul recompensat!

Continuitatea activităților economice a fost și rămâne vitală pentru depășirea acestei perioade dificile. Economia nu s-a oprit, iar oamenii de afaceri caută soluții de adaptare la noua realitate și încearcă, de asemenea, să-și creeze noi oportunități de afaceri.

Rezultatele consemnate de Topul Naţional al Firmelor 2020 reflectă nivelul de creştere economică din ţara noastră şi totodată oglindesc extinderea companiilor româneşti pe piaţa internaţională. Ediţia a XXVII-a a Topului Naţional al Firmelor 2020 clasează pe primele 10 locuri la nivel naţional 12711 operatori economici care activează în cercetare, dezvoltare şi high-tech (477), industrie (4468), agricultură, silvicultură şi pescuit (632), construcţii (585), servicii (3587), comerţ (2649) și turism (313). Topul Naţional al Firmelor din România este organizat  în baza clasamentelor furnizate de Camerele de Comerţ şi Industrie Judeţene – un top transparent şi corect,  pe baza unei metodologii complexe.

Cele  12711  de firme clasate in Topul Naţional al Firmelor 2020  au  o cifră de afaceri  de aproape 189,31 miliarde de euro, un profit din exploatare de 15,8 miliarde și peste 1,3 milioane de angajați. Printre acestea, Brașovul se mândrește cu 466 de companii clasate în Topul National al Firmelor 2020, care însumează o cifra de afaceri de 5,209 miliarde de euro, cu un profit operațional de 367,52 milioane de euro și 52.479 de angajati activi. Număr total companii din Brasov  clasate pe pozitiile 1-10: 466 companiiCifra de Afaceri totală: 25.266.788.593 Lei Profit din exploatare total: 1.782.500.176 LeiNumăr salariați total: 52.479 Pe Poziția I în Topul Naţional al Firmelor 2020  s-au clasat 63 de companii din judetul Braşov.Cifra de Afaceri totală: 10.461.620.095 LeiProfit din exploatare total: 690.448.369 LeiNumăr salariați total: 19.668

Din cele 63 companii clasate pe locul I, 22 sunt membre ale Camerei de Comerț și Industrie Brașov, respectiv: 

Denumire companie membra CCIBV Sectorul de activitate
DTR DRAXLMAIER SISTEME TEHNICE ROMANIA SRL INDUSTRIE
PUROLITE SRL INDUSTRIE
BILKA STEEL SRL INDUSTRIE
MIELE TEHNICA SRL INDUSTRIE
AUTOLIV ROMANIA SRL INDUSTRIE
KRONEMAG MILLENIUM SRL INDUSTRIE
HUTCHINSON SRL INDUSTRIE
PSICONTROL SRL INDUSTRIE
AIRBUS HELICOPTERS ROMANIA S.A. INDUSTRIE
IAR SA INDUSTRIE
JTTI ROMANIA SRL INDUSTRIE
TOTAL ROMANIA S.A. INDUSTRIE
UPRUC CTR SA INDUSTRIE
STABILUS ROMANIA SRL INDUSTRIE
CHRISTIAN GAVRILA SRL INDUSTRIE
CARMEUSE HOLDING SRL INDUSTRIE
YURTA-PROD SRL AGRICULTURA, SILVICULTURA, PESCUIT
ELECTROCONSTRUCTIA ELECON SA CONSTRUCTII
COMPANIA APA BRASOV SA SERVICII
DELACO DISTRIBUTION SA COMERT
DALLMAYR VENDING & OFFICE SOCIETATE ÎN COMANDITA SIMPLA COMERT
LIBRIS SRL COMERT

  Pe Poziția II  în Topul Naţional al Firmelor 2020  s-au clasat 62 de companii din judetul Braşov.Cifra de Afaceri total: 6.741.430.011 LeiProfit din exploatare total: 374.679.871 LeiNumar salariati total: 12.871 Pe Poziția III în Topul Naţional al Firmelor 2020  s-au clasat 62 de companii din judetul Braşov.Cifra de Afaceri total: 1.948.592.233 LeiProfit din exploatare total: 165.773.578 LeiNumar salariati total: 54.68 INDUSTRIE: 191 companii Cifra de Afaceri total: 12.766.749.491 LeiProfit din exploatare total: 833.790.560 LeiNumar salariati total: 28410

SERVICII: 108 companii

Cifra de Afaceri total: 2.929.489.083 Lei

Profit din exploatare total: 266.221.481 Lei

Numar salariati total: 10.131

COMERT: 92 companii

Cifra de Afaceri total: 7.440.613.789 Lei

Profit din exploatare total: 379.821.400 Lei

Numar salariati total: 8.309

TURISM: 20 companii

Cifra de Afaceri total: 284.692.082 Lei

Profit din exploatare total: 56.341.211 Lei

Numar salariati total: 1.749

CERCETARE, DEZVOLTARE SI HIGH TECH: 11 companii

Cifra de Afaceri total: 623.558.664 Lei

Profit din exploatare total: 43.199.475 Lei

Numar salariati total: 1.831

AGRICULTURA, SILVICULTURA, PESCUIT: 30 companii

Cifra de Afaceri total: 654.078.177 Lei

Profit din exploatare total: 92.799.636 Lei

Numar salariati total: 1.479

CONSTRUCTII: 14 companii

Cifra de Afaceri total: 567.607.307 Lei

Profit din exploatare total: 110.326.413 Lei

Numar salariati total: 570

Atât topurile judeţene cât şi topul naţional al firmelor premiază performanţa în afaceri, companiile care contribuie în mod real la stimularea consumului şi a creşterii economice, reprezentând o oportunitate pentru consolidarea parteneriatului sistemului cameral cu mediul de afaceri românesc.

Pe această cale, Camera de Comerț și Industrie Brașov ține să felicite companiile brașovene pentru rezultatele economice extraordinare realizate în decursul anului 2019, rezultate care le-au clasat  în rândul celor mai performante companii din TOPUL NAȚIONAL AL FIRMELOR realizat de către Camera de Comerț și Industrie a României.

Credit foto: Radu Robescu

Sursa: comunicat transmis La pas prin Brasov

Kelemen Hunor- Președinte UDMR: „Sunt de acord cu un consens politic, la nivel național, pentru proiectul Pactul pentru Muncă”

Seria consultărilor cu partidele politice pentru proiectul Pactul pentru Muncă a debutat cu dezbaterea alături de Uniunea Democrată Maghiară din România-UDMR, reprezentată de Președintele partidului, domnul Kelemen Hunor și a doamnei deputat Csép Éva-Andrea, secretar al comisiei pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților.

Kelemen Hunor a întărit ideea unui consens politic, la nivel național, în ceea ce privește proiectul Pactul pentru Muncă și domeniile prioritare pentru România: învățământ, piața muncii, fiscalitate și a salutat inițiativa reprezentanților “Pactului pentru Muncă”, menționând importanța corelării pieței muncii cu sistemul educațional.

„Avem o lipsă de viziune în ceea ce privește domeniile prioritare de dezvoltare ale țării. Acomodarea la situații pe termen scurt nu dă rezultate pe termen mediu și lung, de aceea este nevoie de viziune și strategie de dezvoltare durabilă. Trebuie avută în vedere importanța legăturii între dezvoltarea învățământului dual și a școlilor profesionale coroborată cu nevoile mediului de afaceri. Felicit inițiatorii “Pactului pentru Muncă” și mă alătur demersului pentru a crea, la nivel național, un consens economic și politic care să promoveze măsuri de flexibilizare și dezvoltare a pieței muncii în concordanță cu un sistem educațional funcțional ancorat la realitățile economice”, a declarat Președintele UDMR.

Întâlnirea cu UDMR face parte din seria consultărilor membrilor Pactului pentru Muncă, cu reprezentanții tuturor partidelor politice pentru agrearea măsurilor propuse în cadrul proiectului „Pactul pentru Muncă” și crearea unui consens politic, pe plan național, astfel încât aceste măsuri să fie susținute, implementate și adoptate la nivel guvernamental.

În săptămânile următoare sunt programate noi consultări cu partidele politice, astfel încât până la finalul lunii noiembrie, documentul să fie însușit și agreat de reprezentanții acestora, urmând a fi prezentat, ulterior, Administrației Prezidențiale.

PACTUL PENTRU MUNCĂ reprezintă o inițiativă demarată în anul 2019 de către Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) împreună cu Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG). Din anul 2020 s-au alăturat, în calitate de parteneri strategici, Confederația Patronală CONCORDIA și Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). Ulterior, pe parcursul proiectului s-au alăturat Confederația Patronală din Industria Română (CONPIROM), Asociația Națională a Antreprenorilor (ANAA), Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton (ADAA), Eurolines Romania Group, Academia de Studii Economice din București (ASE), Universitatea București și SCA Magda Volonciu și Asociații.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

PACTUL PENTRU MUNCĂ, consultări cu partidele politice

Proiectul PACTUL PENTRU MUNCĂ (PPM) este tot mai aproape de concretizare. După o serie de dezbateri care au avut loc în ultimii doi ani în cele mai mari centre economice și universitare din țară, în următoarea perioadă vor avea loc întâlniri cu reprezentanții tuturor partidelor politice pentru a discuta pe larg măsurile propuse de mediul de afaceri, cel academic, patronate și sindicate, în vederea creării unei piețe a muncii funcționale, adaptată la realitatea economică actuală.

Boardul PPM, format din reprezentanți ai Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), Confederația Patronală Concordia, Confederația Patronală din Industria Română (CONPIROM), Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton (ADAA), Asociația Națională a Antreprenorilor (ANAA), Eurolines Romania Group, Academia de Studii Economice, Universitatea București și SCA Magda Volonciu și Asociații, a solicitat întrevederi cu toate partidele politice în vederea unor discuții, pentru agrearea măsurilor propuse în cadrul proiectului PACTUL PENTRU MUNCĂ și crearea unui consens politic, pe plan național, astfel încât aceste măsuri să fie susținute, implementate și adoptate la nivel guvernamental.

În cadrul dezbaterilor, au fost identificate soluții și strategii care, pe termen scurt și mediu, pot contribui la echilibrarea pieței forței de muncă în România și la crearea unui cadru legislativ care să asigure o evoluție coerentă a pieței muncii.

PACTUL PENTRU MUNCĂ și dezbaterile susținute, deși au pornit într-un context distinct, îi reunesc pe cei care s-au angajat în acest demers și și-au propus să identifice soluții pentru deficitul structural, să le agreeze cu partenerii sociali și împreună să pună bazele unor măsuri sau reforme care au potențialul de a așeza piața muncii din România pe un fundament sustenabil. Criza sanitară ne pune în fața unui set excepțional de provocări care trebuie adresate pe termen scurt, dar în aceeași măsură, considerăm că trebuie să fim preocupați de tendințele pe termen mediu și lung.

PACTUL PENTRU MUNCĂ reprezintă o inițiativă demarată în anul 2019 de către Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) împreună cu Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG). Din anul 2020 s-au alăturat, în calitate de parteneri strategici, Confederația Patronală CONCORDIA și Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). Ulterior, pe parcursul proiectului s-au alăturat Confederația Patronală din Industria Română (CONPIROM), Asociația Națională a Antreprenorilor (ANAA), Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton (ADAA), Eurolines Romania Group, Academia de Studii Economice din București (ASE), Universitatea București și SCA Magda Volonciu și Asociații.

Cele mai mari 700 de companii au generat aproape 45% din cifra de afaceri a tuturor companiilor nefinanciare din România în 2019

Cele mai mari 700 de companii au generat aproape 45% din cifra de afaceri a tuturor companiilor nefinanciare din România în 2019, potrivit studiului anual KeysFin „Condițiile de business din România“.

Anul trecut, cifra de afaceri a companiilor nefinanciare din România a ajuns la 1.565 miliarde de lei, fiind cu aproape 30% mai mare decât cea din 2015 și cu 70%, în creștere față de 2010, (în baza datelor extrase în septembrie 2020, care cuprind aproximativ 682 de mii de companii și care reprezintă peste 90% din totalul pentru 2019, potrivit estimărilor specialiștilor KeysFin). Față de 2018, creșterea a fost însă minoră, de doar 1%.

„Studiul nostru anual, Condițiile de business din România reprezintă o analiză complexă a mediului de afaceri local, iar specialiștii KeysFin încearcă să surprindă o imagine de ansamblu a situației mediului privat, dar și să identifice acele schimbări cheie care pot avea un impact major în următorii ani.

Analiza de față reflectă perfect mediul de business efervescent de anul trecut, însă, în 2020 cifrele vor fi foarte diferite, reducându-se decalajul între principalele sectoare de activitate. Chiar dacă industria prelucrătoare a avut un parcurs extrem de bun în ultimii ani, scăderea acesteia va fi cu siguranță una considerabilă la finalul lui 2020, așa că poate e momentul ca toți actorii implicați să acționeze mai clar pentru ca producția locală să nu intre într-un con de umbră.

Așa cum am mai atras atenția până acum, o economie bazată pe consum nu e sustenabilă, iar forța de muncă locală are expertiza necesară pentru a migra spre alte domenii conexe, atâta timp cât există viziune din partea antreprenorilor și susținere din partea statului,“ a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin.

În România erau active aproximativ 682 mii de companii nefinanciare în 2019, dintre care 673 companii mari (cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro), 8.100 medii (cifră de afaceri mai mică de 50 milioane de euro), 44,5 mii companii mici (cifră de afaceri mai mică de 10 milioane de euro) și 628,7 mii microîntreprinderi nefinanciare (cifră de afaceri sub 2 milioane de euro). Chiar dacă numărul microîntreprinderilor a crescut față de 2018, când existau 619,2 mii de microîntreprinderi nefinanciare, aproape 25% din acestea (168 mii) au avut cifra de afaceri din 2019 egală cu zero.

Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile mari (44% din total), fiind urmată de companiile medii (22%), cele mici (21%) și microîntreprinderi (13%).

DEDEMAN, NOU-VENITUL ÎN TOP 10 COMPANII DIN ROMÂNIA

AUTOMOBILE-DACIA a rămas și în 2019 cea mai mare companie din România cu o cifră de afaceri de 24,7 miliarde de lei (1,6% din total), fiind urmată de OMV PETROM SA și OMV PETROM MARKETING, cu 19,9 și respectiv 19,1 miliarde de lei.

În continuarea topului, ocupanta locului 4 este ROMPETROL RAFINARE SA (14,7 miliarde de lei), iar a locului 5 KAUFLAND ROMÂNIA  SCS (11,9 miliarde de lei), care a avansat cu o poziție față de anul precedent.

Principala noutate a topului este dată însă de ieșirea LUKOIL ROMÂNIA SA, aflată pe locul 10 în 2018, și intrarea DEDEMAN SRL, care a înregistrat o cifră de afaceri de 8,6 miliarde de lei în 2019, clasându-se astfel pe poziția 10 în 2019. DEDEMAN SRL este totodată și singura companie cu 100% capital privat românesc din top.

Împreună, primele 10 companii au avut o cifră de afaceri de 141 miliarde de lei (peste 9% din total) în 2019. 

COMERȚUL ÎN ROMÂNIA, POPULAR DAR ȘI RISCANT

Comerțul a rămas cel mai mare sector economic românesc și în 2019, cu o cifră de afaceri de 613,5 miliarde de lei (39,2% din total). Topul este completat de industria prelucrătoare, cu 390 miliarde de lei (25%), construcții, cu 98,5 miliarde de lei (6,3%), transport & depozitare, cu 93,6 miliarde de lei (6%) și energie & gaze, cu 66,8 miliarde de lei (4,3% din total).

Comerțul a fost cel mai mare sector economic în 2019 și din perspectiva numărului de companii: 197,3 mii (29% din total), fiind urmat de activitățile profesionale, cu 79 mii de companii (11,6%), construcții, cu 71 mii (10,4%), industria prelucrătoare, cu 62,3 mii (9,1%) și transportul & depozitarea, cu 58 mii (8,5% din total).

În corelație directă cu mărimea sectorului, pe primul loc în topul celor mai riscante sectoare de activitate după numărul de insolvențe din 2019 s-a clasat comerțul (2.066 insolvențe în 2019). Este urmat de construcții (1.033 insolvențe) și industria prelucrătoare (823 insolvențe), potrivit datelor de la Registrul Comerțului.

Cât despre topul domeniilor cu cei mai mulți angajați, pe primul loc s-a clasat industria prelucrătoare, care a înregistrat cel mai mare număr de angajați în 2019, peste un milion (26,5% din total), fiind urmată de comerț (cel mai mare sector economic după cifra de afaceri și numărul de companii), cu 784 mii de angajați (20,5%), transportul & depozitarea, cu 351 mii de angajați (9,2%), construcții, cu 340 mii de angajați (8,9%) și servicii administrative & suport, cu 267 mii de angajați (7% din total). În primele 5 sectoare după forța de muncă au fost 2,7 milioane de angajați, care au reprezentat 72% din total.

În total, în România existau 3,8 milioane de angajați în 2019, cu 2,1% mai puțini decât în 2015 și cu 7,9% sub nivelul din 2010. Cu toate acestea, peste 297 mii de companii, respectiv 43,5% din total, nu au avut niciun angajat în 2019.

PESTE 55% DIN COMPANIILE LOCALE AU FOST PROFITABILE ÎN 2019

Profitul net al companiilor nefinanciare locale a crescut cu 60% față de 2015 și cu 104% față de 2010, la 123,6 miliarde de lei în 2019. Față de 2018, creșterea a fost de doar 3%, însă, dintre cele aproape 682 de mii de companii analizate a crescut ușor și numărul celor care au înregistrat profit și a scăzut cel al celor care au avut pierderi. Cu toate acestea, numărul celor cu rezultat nul a rămas relativ constant.

Astfel, 385,7 mii companii (56,6%) au înregistrat profit, 213,9 mii din firmele locale (31,4%) au suferit pierderi, iar restul au avut un rezultat nul în 2019.

În topul celor mai profitabile companii din România în 2019 se află OMV PETROM SA, pe primul loc, cu un profit ușor în scădere față de anul anterior, de 3,6 miliarde de lei (2,9% din total), fiind urmată de HIDROELECTRICA SA și DEDEMAN SRL, care a luat locul ROMGAZ SA, ocupanta poziției 3 în clasament în 2018.

DEDEMAN reușește astfel performanța de a fi nu doar una din cele mai mari companii locale, dar și una din cele mai profitabile, creșterea de la an la an fiind susținută.

Împreună, cele mai profitabile 10 companii au avut un rezultat net pozitiv de 10,8 miliarde de lei (aproape 9% din total) în 2019.

STUDIUL CONDIȚIILE DE BUSINESS DIN ROMÂNIA, AJUNS LA CEA DE-A 6 EDIȚIE

KeysFin realizează anual studiul „Condițiile de business din România“, în baza unei analize riguroase a informațiilor furnizate de instituțiile publice locale, cât și interpretând alte informații cheie precum calificativele internaționale primite de țara noastră sau investițiile strategice realizate pentru anul în curs.

Mai mult, studiul de față a devenit o resursă importantă de date și statistici despre economia locală pentru sute de companii prezente în România sau care intenționează să investească în țara noastră, întrucât oferă o perspectivă de ansamblu, identificând principalele oportunități, riscuri și tendințe din piață.

Printre celelalte instrumente importante oferite de KeysFin companiilor din România se numără rapoartele de credit și monitorizare, aplicația de mobil KeysFinder, precum și rapoartele trimestriale KeysFin Macro Update.   Astfel, firmele locale pot afla în timp real informații complete despre orice companie locală, pentru a înlătura riscul de neîncasare și pot lua decizii de business validate de analize riguroase.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Camera de Comerț și Industrie Brașov a premiat excelența: Alina Paul – managerul anului

Alina Paul, directorul general al DO Security si Presedinta Confederatiei Nationale de Antreprenoriat Feminin pe Brasov, a fost desemnată de Camera de Comerț și Industrie Brașov, managerului anului, la categoria firme cu capital integral românesc, în cadrul Galei „Topul național al firmelor- faza județeană Brașov, ediția a XXVII”. Premiul a fost înmânat de președintele Camerei de Comerț și Industrie Brașov, Cosmin Roșia.

„ Acest premiu mă onorează personal și obligă DO Security să treacă de barierele locale și să continue tendința de dezvoltare la nivel național. Anul 2019 nu a fost un an ușor, însă cu ajutorul eforturilor echipei de management care a înțeles traversarea perioadelor dificile ce a presupus decizii curajoase, am ajuns să facem performanță. Ne-am concentrat în permanență pe adaptarea serviciilor la nevoile reale ale unei piețe care este în continuă schimbare în ultimii ani.”

DO Security a diversificat portofoliul de servicii oferite clienţilor, ajungând să se extindă la nivel naţional, astfel încât în prezent, compania se remarcă prin rezultate financiare remarcabile.

Anul trecut, cifra de afaceri s-a majorat cu 20% faţă de anul anterior, iar profitul a avut o creştere cu 200% faţă de 2018. Investiţia în specialişti şi în echipamente de ultimă generaţie în domeniu a condus la sporirea calităţii serviciilor oferite, lucru reliefat în creşterea valorii adăugate.

Pentru finalul anului în curs, în ciuda provocărilor generate de pandemie, compania estimează un profit cel puţin egal cu cel de anul trecut.

Laureaţii au fost stabiliţi conform unei metodologii complexe, care a îmbinat criterii precum cifra de afaceri sau rata profitului, cu criterii ce ţin mai mult de latura calitativă a activităţii desfăşurate de companii – eficienţa utilizării resurselor umane, eficienţa utilizării capitalului angajat.Gruparea firmelor s-a făcut ţinând cont de domeniul de activitate şi mărimea firmei.

Sursa si imagine (credit foto neprecizat): comunicat remis La pas prin Brasov

Topul Național al Firmelor – Faza Judeteană, ediția a XXVII-a, 7 – 8 octombrie 2020

După o perioadă plină de provocări pentru întreaga societate, motivați fiind de misiunea Camerei de Comerț și Industrie Brașov de a sprijini mediul de afaceri brașovean, cu atât mai mult în aceste momente, dorim să oferim continuitate celui mai important eveniment de business brașoveanTopul Național al Firmelor – Faza Județeană,  în care sunt premiate cele mai performante companii pentru rezultatele obținute în anul 2019.

De peste 26 de ani, ne întâlnim pentru a sărbători reușitele mediului de afaceri brașovean, iar în ediția  de anul acesta, pe lângă celebrarea succesului, este importantă unitatea mediului de afaceri pentru a reuși să trecem mai ușor împreună peste orice impas.

Prin evenimentul de anul acesta, care este și un eveniment de networking, după o perioadă plină de restricții, Camera de Comerț și Industrie Brașov dorește să transmită un mesaj de încurajare, continuitate și încredere către întreg mediul de afaceri.

Premiem rezultatele obţinute de firme ale căror manageri au dovedit că au viziune, precum şi eforturile echipelor de management care au înţeles că traversarea  perioadelor dificile presupune decizii curajoase, reorientare şi adaptare permanentă a producţiei şi serviciilor la nevoile reale ale unei pieţe care a suferit schimbări majore în ultimii ani.

Laureaţii au fost stabiliţi conform unei metodologii complexe, care a îmbinat criterii precum cifra de afaceri sau rata profitului, cu criterii ce ţin mai mult de latura calitativă a activităţii desfăşurate de companii – eficienţa utilizării resurselor umane, eficienţa utilizării capitalului angajat .

Gruparea firmelor s-a făcut ţinând cont de domeniul de activitate  şi mărimea firmei.

La sfârşitul exerciţiului financiar 2019, au depus bilanţul un număr de 25.818 de societăți comerciale. Dintre acestea 1.822 sunt laureate în ediția de anul acesta la diferite categorii de încadrare a societățiilor, de la microîntreprinderi la întreprinderi foarte mari.

Operatorii economici laureați fac parte din diferite sectoare de activitate, grupate pe două secțiuni, respectiv:

  • Servicii – Comerț – Turism: 085 companii
  • Cercetare-Dezvoltare și High-Tech – Industrie – Construcții – Agricultură, silvicultură, pescuit: 737 companii

Cifra de afaceri a firmelor laureate din anul acesta se ridică la o valoare de peste 34,5 miliarde lei, profitul din exploatare la peste 2,7 miliarde lei, iar numărul de salariați la 76.400.

Pe prima poziție s-au calificat un număr de 808 de companii, pe locul al doilea 544 de companii, iar cea de a treia poziție este ocupată de 470 companii.

Anul acesta, în exclusivitate, lansăm catalogul Topul Național al Firmelor – Faza Județeană în format electronic, oferind astfel companiilor brașovene instrumente moderne de promovare în mediul online.

Respectând toate normele de distanțare fizică si sanitare impuse, evenimentul se va desfășura pe secțiuni, pe parcursul a 2 zile, în data de 07.10.2020, respectiv 08.10.2020 la Serenity Resort – cea mai nouă locație de evenimente festive si corporate care se întinde pe o suprafată de peste 10.000 mp.

CONAF prin PADIR – Patronatul Antreprenorilor din Industria Înfrumusețării din România devine partenerul ANC în alinierea la normele europene a standardelor ocupaționale din industrie

La inițiativa CONAF, prin PADIR – Patronatul Antreprenorilor din Industria Înfrumusețării din România a fost încheiat cu Autoritatea Națională pentru Calificări un important protocol de colaborare prin care se acordă Patronatului, dreptul exclusiv de avizare a standardelor ocupaționale ce urmează să fie revizuite și aliniate normelor europene și noului Cadru European al Calificărilor, pentru meseriile din domeniul său de activitate: coafor, frizer, cosmetician, manichiurist, pedichiurist, coafor stilist, stilist protezist de unghii, machior, dermopigmentist, tatuator, montator bijuterii pe corp, maseur și operator întreținere corporală.

Corina Munteanu, președinte PADIR.:PADIR susține formarea profesională continuă și militează pentru creșterea nivelurilor de profesionalizare și recunoaștere a acestora. Ca în fiecare domeniu și industria înfrumusețării are nevoie de profesioniști,  oameni bine pregătiți și personal înalt calificat, acestea fiind baza oferirii unor servicii de înaltă calitate. Semnarea acestui protocol reprezintă un pas important nu numai pentru PADIR ci și pentru întreaga industrie. Alături de ANC vom participa activ la elaborarea standardelor ocupaționale din industrie, astfel încât acestea să îndeplinească necesitatea corelării cadrului legislativ cu realitatea pieței și cu noul Cadru European al Calificărilor.”

CONAF – Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin, unica confederație din România care susține antreprenoriatul feminin, a militat prin PADIR ca meseriile din industria înfrumusețării să fie standardizate conform noilor provocări din industrie și adaptate noii politici europene pentru educație și formare profesională.

PADIR este prima organizație patronală dedicată industriei înfrumusețării din România și a fost fondată pentru a susține drepturile antreprenorilor din domeniu, pentru a promova excelența în serviciile oferite de membri, cu accent pe calitatea serviciilor, etică și înalte standarde de profesionalism.  PADIR este membru al FPFA-Federației Patronale a Femeilor Antreprenor.

Tiberiu Gabriel Dobrescu, președinte ANC:  ,,Autoritatea Națională pentru Calificări, în calitate de instituţie publică cu personalitate juridică, organ de specialitate în coordonarea Ministerului Educației și Cercetării are misiunea asumată de asigurare a cadrului general pentru realizarea formării profesionale continue şi dezvoltarea de calificări necesare susţinerii unei resurse umane naţionale competitive, capabile să funcţioneze eficient în societatea actuală şi într-o comunitate a cunoaşterii.

ANC coordonează şi controlează la nivel național elaborarea standardelor ocupaţionale şi a standardelor de pregătire profesională, context în care, pentru asigurarea elaborării unor instrumente naționale de referință care să corespundă normelor europene, identifică parteneri relevanți din piața muncii și stabilește parteneriate de colaborare în vederea furnizării unor documente de lucru care să corespundă normelor privind asigurarea calității în sistemul de educație și formare profesională.

Astfel, a fost încheiat un protocol de colaborare (postat pe site-ul oficial al ANC, în secțiunea dedicată)  între ANC și Patronatul Antreprenorilor din Industria Înfrumusețării din România (PADIR), prin care s-a stabilit de comun acord dreptul exclusiv al PADIR de a aviza standardele ocupaționale aferente ocupațiilor din domeniu.

ANC acționează ca: Punct Național de Coordonare pentru Cadrul European al Calificărilor (CEC), Punct național de contact – Sistemul de informații al pieței interne (IMI), asigură Serviciile naționale de asistență EPALE din România (platforma electronică pentru educația adulților în Europa) și ca Centru Național Europass.

Sursa si imagini; comunicat transmis La pas prin Brasov

Administrația și oamenii de afaceri din Regiunea Centru caută soluții nerambursabile pentru depășirea crizei din industrie

Primarul George Scripcaru, alături de reprezentanți ai mediului de afaceri, ai autorităților publice centrale și locale și ai instituțiilor de învățământ superior din Regiunea Centru, a participat astăzi la dezbaterea privind oportunitățile, problemele și posibilitățile de finanțare a industriei cu fonduri nerambursabile, în perioada 2021-2027.

Evenimentul a avut loc la CATTIA Brașov și a fost organizat de EIT Manufacturing Hub, printr-un parteneriat între Iceberg, Agenția Metropolitană de Dezvoltare Durabilă Brașov și Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru.

La dezbatere au participat, fizic sau on-line, peste 130 de persoane, care au discutat provocările din industria manufacturieră, în special lipsa personalului și calificarea acestuia, problemele din lanțurile de producție și sprijinul sectorului de cercetare-dezvoltare, precum și domeniile care au nevoie de finanțare, în concordanță cu strategia de dezvoltare prevăzută pentru perioada de finanțare 2021-2027.

„Astăzi am organizat o dezbatere despre viitorul industriei manufacturiere din Regiunea Centru, în care am vrut să explorăm cum s-au transformat perspectivele și care sunt provocările noi cauzate pe de o parte de criza Coronavirus, pe de altă parte de transformarea lanțurilor de valoare, mai ales în contextul unor politici europene care încearcă să aducă cât mai mult din producția componentelor din anumite industrii cheie înapoi în Europa, dinspre Asia.

Am vrut să vedem care poate fi rolul regiunii noastre, care poate fi rolul Brașovului, dacă putem construi o axă între Brașov și Sfântu Gheorghe, ca un fel de centru de producție și dezvoltare, în zona, de exemplu, a digitalizării și inovării, atât din perspectiva ecosistemului și a infrastructurilor, cât și  din perspectiva animării, a finanțărilor și a modului de susținere prin politici publice, cum este de exemplu Planul național de Reziliență și Redresare“ , a declarat Ionuț Țața, CEO Iceberg, coordonatorul evenimentului.

„Întâlnirea de azi este foarte utilă și bine-venită, în contextul actual al perioadei de pandemie, care are efecte și în plan economic, nu numai în cel medical, și implicit în zona locurilor de muncă. Sunt domenii care sunt mai mult sau mai puțin afectate de pandemie și cred că o discuție în zona noastră, Regiunea Centru, cu autoritățile, agenții economici și alte structuri asociative este binevenită,

Ne propunem să identificăm soluțiile care să fie accesate astfel încât cei care sunt afectați într-un anumit domeniu, să aibă posibilitatea să se orienteze către un alt domeniu de activitate, să se recalifice, în cazul angajaților, sau să își adapteze activitatea la actualul context economic, în cazul oamenilor de afaceri. Efectele negative ale pandemiei sunt evidente și în mediul economic, vedem cu toții ce se întâmplă pe piața muncii și trebuie să pregătim soluții și variante adaptate la contextul actual.

Mă bucur că avem discuții constructive cu toate părțile implicate și reușim să identificăm soluții, pentru că doar împreună putem să rezolvăm această problemă“, a spus la rândul său George Scripcaru, primarul Municipiului Brașov.

„Mă bucură că avem astfel de întâlniri, la care participă directorul ADR Centru, domnul Simion Crețu, și că o mare parte dintre agenții economici importanți de pe raza județului Brașov sunt prezenți.

Urmează un nou exercițiu financiar pe fonduri europene, de această dată vom avea sume suplimentare care au fost negociate de președintele Iohannis și de colegii noștri care se află la nivelul Consiliului European și Comisiei Europene. Sunt noi oportunități de finanțare, mult mai mari decât până în prezent.

Sper ca atât mediul privat, cât și autoritățile publice, să aducă în acest exercițiu financiar sume importante către județul nostru, în așa fel încât atât din punctul de vedere al infrastructurii, cât și al dezvoltării afacerilor să avem cât mai multe oportunități și să implementăm cât mai multe proiecte valoroase“, a precizat Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov.

„Creșterea competitivității economice se face prin atragerea de investitori, prin investiții competitive, dotate cu utilaje și echipamente de ultimă generație. Preocuparea nostră este de a ridica acest indicator și, împreună cu EIT Manufacturing Hub România și Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă am făcut un parteneriat pentru a organiza această întâlnire, care urmărește să vadă cum se poate crește competitivitatea și cum se poate atrage cât mai multă industrie manufacturieră în bazinul Brașov- Sfântul Gherorghe, care cuprinde în jur de 530.000 de oameni.

Pentru a atrage investitori este nevoie de ofertă, iar oferta este ceea ce fac autoritățile locale – Consiliul Județeran, Primăria Municipiului Brașov, Primăria Sfântu Gheorghe și primăriile din zona metropolitană, astfel încât să asigure toate condițiile pentru ca oamenii de afaceri să poată veni, să atragem forță de muncă în zonă. În acest context noi prezentăm toate facilitățile care sunt în perioada de programare 2021-2027, pe zona publică și pe zona privată. De ce vorbim și de zona publică?

Aeroportul, Spitalul Regional care se are în vedere în Brașov, mărirea domeniului schiabil sunt câteva exemple care creează forță de muncă, atrag investitori și aduc dezvoltare economică, pe lângă alte multe proiecte mari, pe mobilitate sau pe regenerare urbană, care sunt prevăzute în următoarea perioadă. Și, la fel, sunt de asemenea multe facilități pentru mediul privat. Sensul evenimentului de astăzi este de a informa oamenii de afaceri, de a discuta cu autoritățile, astfel încât aceste fluxuri să se întâlnească și să dea o rezultantă pozitivă“, a concluzionat Simion Crețu, director ADR Centru.

EIT Manufacturing este un parteneriat format din peste 55 de organizații între care inclusiv Volkswagen, Volvo, Universitatea de Tehnologie din Darmstadt, Comisia Franceză pentru Energii Alternative și Energie Atomică (CEA), Siemens, Universitatea Slovacă de Tehnologie, Whirlpool Europe. Rețeaua are sprijinulInstitutului European de Inovare și Tehnologie (EIT), un organism independent al UE, creat pentru a susține inovatorii să transforme cele mai bune idei în produse, servicii și locuri de muncă pentru Europa.

Hub-ul din România al acestei structuri parteneriale, ce activează la Brașov, este coordonat de Iceberg și Universitatea Transilvania, organizații direct implicate în procesele de inovare și transfer tehnologic, cu mare experiență în proiecte europene și naționale focalizate pe cercetare-dezvoltare și transformare digitală.

Video: YouTube

Foto: Primaria Brasov

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Analiză KeysFin: performanța economică a județelor în 2019

Bucureștiul, Ilfovul și Timișul se află în topul celor mai puternice județe din România în funcție de cifra de afaceri din 2019 a companiilor înregistrate, iar în clasamentul județelor cu cele mai slabe rezultate de business se regăsesc Mehedinți, Caraș Severin și Vaslui, potrivit noii analize KeysFin Local Business. 

Mai mult, în comparație cu acum 5 ani, există coborâri considerabile în topul județelor românești, așa cum este cazul Aradului, care a coborât de pe locul 10 în 2015, pe locul 13 în 2019, sau al județului Galați, care a ajuns, de pe locul 15 în 2015, pe locul 17 în 2019. În ceea ce privește rezultatele pozitive, Prahova a urcat de pe locul 8 în 2015, pe 6 în 2019, iar Bihor a ajuns de pe locul 12 în 2015, pe locul 9 în 2019, în funcție de cifra de afaceri a companiilor înregistrate.

„Harta de business a României prezintă mari discrepanțe între regiuni. Dacă cele mai puternice zece judeţe au concentrat în 2019 peste 70% din cifra de afaceri totală şi 2,2 milioane de salariaţi, cele mai sărace zece judeţe au generat în 2019 afaceri de numai 65 de miliarde de lei – doar 4,2% din total, cu 237 de mii de angajați. În tot acest proces de concentrare a business-ului, un rol major îl joacă performanțele autorităților locale, ale căror investiţii în infrastructura materială și umană au consecinţe directe şi evidente în creşterea discrepanţelor economice la nivel regional“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

Deși topul de acum 5 ani seamănă destul de bine cu topul din momentul de față, în sensul în care majoritatea județelor au câștigat/ pierdut doar una sau două poziții în clasament, există și diferențe spectaculoase. Dacă la Galați, căderea are cu siguranță legătură cu rezultatele Combinatului Siderurgic, în Bihor avansul poate fi pus și pe seama investițiilor în infrastructură. De cealaltă parte, ne bucură să vedem saltul unei părți din zona de Sud a țării, acolo unde județele Dolj și Olt au performat bine în ultimii ani“, a completat Roxana Popescu.

În funcție de numărul de companii existente, pe primul loc se află în continuare Capitala, cu 136,9 mii de companii în 2019 (peste 20% din total), fiind urmată de Cluj, cu 42,9 mii de companii (6,3 % din total) și de Ilfov, cu 30,8 mii de companii (4,5% din total). La cealaltă extremă, cele mai puține companii sunt înregistrate în Mehedinți, cu doar 3,6 mii firme existente în 2019, dar și în Botoșani, cu 4,6 mii de companii și în Covasna, cu 4,7 mii de companii.

Top cele mai puternice 10 județe din România, în funcție de cifra de afaceri

Bucureștiul a avut o cifră de afaceri de 570,8 miliarde lei în 2019, aflându-se pe primul loc și fiind urmat la mare de distanță de Ilfov, cu 111,8 miliarde lei și Timiș, cu 67,2 miliarde lei. Față de 2015, Argeșul a scăzut un loc, de pe 4 pe 5, ajungând la 65,5 miliarde lei, iar Clujul a avansat de pe locul 5 în 2015, pe 4 în 2019, având o cifră de afaceri de 65,7 miliarde lei anul trecut.

Următoarele județe din România, în funcție de cifra de afaceri din 2019 a companiilor înregistrate sunt Prahova (56 miliarde lei), Constanța (52 miliarde lei), Brașov (47,3 miliarde lei), Bihor (34,1 miliarde lei) și Sibiu (34 miliarde lei).

În ceea ce privește topul profitabilității, pe primul loc se află și în acest caz Bucureștiul, cu un rezultat net pozitiv în valoare de 30,9 miliarde lei, fiind urmat de Ilfov, cu 6 miliarde lei și Cluj, cu 5,2 miliarde lei.

Județele unde afacerile aproape că lipsesc

Față de acum 5 ani, situația a rămas aproape neschimbată în Mehedinți, un județ care a rămas pe ultimul loc, atât în ceea ce privește cifra de afaceri a companiilor de aici, cât și numărul acestora. Astfel, în 2019, cele 3,6 mii de companii înregistrate în Mehedinți au totalizat o cifră de afaceri de doar 3 miliarde de lei.

Topul celor mai slabe județe din punct de vedere economic este completat de Caraș-Severin, cu o cifră de afaceri a companiilor de 6,2 miliarde de lei, Vaslui, cu 6,42 miliarde de lei, Teleorman, cu 6,45 miliarde de lei și Covasna, 6,51 miliarde de lei.

Cât despre județele care se află pe pierdere, în funcție de rezultatul net al companiilor, cele mai slabe rezultate financiare au fost înregistrate în Vâlcea, județ aflat pe ultimul loc, cu o pierdere cumulată de 1,1 miliarde lei, Hunedoara – pierdere cumulată de 425,9 milioane lei și Gorj – pierdere cumulată de 393 milioane lei.

Cele mai populare domenii din românia

În ceea ce privește sectoarele de activitate, Comerțul predomină în mai toate județele României, dar și Construcțiile, Industria Prelucrătoare și IT&C-ul ocupă locuri fruntașe.

Astfel, în 2019, în București, existau peste 36 de mii de companii, având ca domeniu principal de activitate un cod CAEN aferent comerțului, totalizând o cifră de afaceri de 276 miliarde lei (45% din totalul sectorului). Capitala este urmată de Cluj, cu 9,7 mii firme din comerț și o cifră de afaceri de 24,7 miliarde lei (4% din total sector) și Ilfov, cu 9,69 mii companii din comerț și afaceri de 67,9 miliarde lei (peste 11% din total sector).

Construcțiile sunt populare îndeosebi în București, Cluj și Timiș, acestea fiind cele mai importante 3 județe pentru acest domeniu de activitate. Bucureștiul este din nou pe primul loc, cu peste 13 mii de  companii care se ocupă cu construcțiile, totalizând o cifră de afaceri de 30,3 miliarde lei (38% din sector). Podiumul este completat de Cluj, cu 5,1 mii companii și 6,9 miliarde lei cifră de afaceri și Timiș, cu 3,7 companii și 3,3 miliarde lei cifră de afaceri.

Cât despre industria prelucrătoare, tot capitala conduce, cu o cifră de afaceri de 46,9 miliarde lei (12% din total sector) a celor 7,4 mii de companii cu sediul aici și afaceri în acest sector. Pe locul 2 ca cifră de afaceri se clasează Argeș, cu 39,8 miliarde lei și 2,1 mii de companii, dintre care cea mai importantă este AUTOMOBILE DACIA SA, iar pe locul 3 Timiș, cu 27 miliarde lei cifră și 2,6 mii de companii.

IT&C-ul devine din ce în ce mai activ, atât în județele deja consacrate, care de altfel se și află pe locurile 1 și 2: București (11,3 mii de companii și o cifră de afaceri de 44 miliarde lei) și Cluj (2,9 mii companii și o cifră de afaceri de 5,7 miliarde lei), cât și în Timiș (1,3 mii de firme și o cifră de afaceri de 2,4 miliarde lei), Iași (1,3 mii companii și o cifră de afaceri de 1,8 miliarde lei) și Ilfov (1,7 mii de companii și o cifră de afaceri de 992,8 milioane lei), ocupantele locurilor 3, 4 și 5.

Cele mai „muncitoare“ județe

Județele în care se regăsesc cei mai mulți angajați sunt București – cu peste 1 milion de angajați, Timiș, cu 189,7 mii de angajați, și Cluj, cu 183,7 mii de angajați în 2019.

De cealaltă parte, județele cu cei mai puțini angajați sunt Mehedinți și Giurgiu, cu doar 14,6 mii de angajați și respectiv 20,9 mii de angajați în 2019.

Nota: Analiza are la bază datele financiare din 2019, raportate de companii la Ministerul Finanțelor până în momentul extragerii informațiilor, în septembrie 2020. Datele pot suferi modificări până la sfârșitul lui 2020.

sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Cristina Chiriac, CONAF: ,,Creșterile salariale în pandemie, o percepție eronată a realității economice”

,,Creșterile salariale în pandemie nu reprezintă altceva decât o percepție eronată a realității economice. Nu putem vorbi de creșteri ale salariului mediu net în domeniul HORECA atât timp cât s-a înregistrat o rată a concedierii personalului de 29% conform statisticilor din sector. Serviciile hoteliere și de restaurant au fost cele mai afectate de pandemie, ca urmare, datele statistice pe acest fond al concedierilor sunt distorsionate și nu reflectă situația din teren”, este de părere președintele CONAF, Cristina Chiriac.

Câștigul salarial mediu brut a fost în luna iunie, conform INS, de 5369 de lei, înregistrând o creștere de 3,5%, în timp ce salariul net a fost în creștere față de luna precedentă cu 119 lei, respectiv 3,7%. Cele mai importante creșteri lunare ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în sectorul hoteluri și restaurant 27,2%, urmat de fabricarea mobilei ( 17,6%), activități culturale și spectacole ( 14,8%), fabricarea produselor textile (12,7%).

Raportat la creșterile salariale din luna iunie, avem o rată a somajului de 5,2%, cu un număr al șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat de 467 mii persoane, în creștere atât față de luna precedentă ( 463 mii persoane) cât și față de aceeași lună a anului anterior (343 mii persoane).

Cristina Chiriac declară: ,,Trebuie analizat întreg tabloul economic. Nu putem vorbi de creșteri de salarii când avem concedieri masive de personal. Reacția rapidă a factorilor de decizie care au hotărât acordarea de facilități fiscale și garanții guvernamentale întreprinderilor afectate de pandemie și persoanelor fizice aflate în cvasi șomaj au condus la recuperarea, într-o anumită măsură, a pierderilor conjucturale.

Însă, nu este momentul să cuantificăm câștigul ci trebuie să continuăm măsurile de susținere a pieței forței de muncă pentru a putea vorbi de creșteri salariale sustenabile și de durată, care să se reflecte în buzunarele cetățenilor.

Când vom vedea o creștere economică bazată pe creșterea consumului ca efect al sporirii câștigurilor salariale nete, de abia atunci putem vorbi de reflectarea indicatorilor macroeconomici în realitatea economică și nu de distorsiuni, normale de altfel, într-o situație de criză generalizată la nivel mondial.”

CONAF continuă demersul început în 2019 în cadrul dezbaterilor “Pactul pentru Muncă”, unde au fost identificate și centralizate problemele și soluțiile care pot stimula dezvoltarea unei piețe a forței de muncă flexibilă, corelată cu realitatea economică, generatoare de creștere economică durabilă și sustenabilă. În următoarea perioadă, aceste măsuri vor fi aduse în atenția tuturor factorilor politici și armonizate, astfel încât să poată fi implementate prin consens politic.

Pactul pentru Muncă este un proiect inițiat în 2019 de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin și Federația Patronală Petrol și Gaze.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov