Arhive categorie: Economic

Schema de minimis pentru promovarea la export a produselor şi serviciilor româneşti

Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri a adoptat, prin Ordin al Ministrului, implementarea schemelor de ajutor de minimis pentru acțiunile din Programul de promovare a exportului privind participarea operatorilor economici la târguri și expoziții internaționale în străinătate, organizarea de misiuni economice în străinătate și realizarea de studii de piață și pe produse.

– Cele trei scheme adoptate au fost concepute după consultări aplicate cu mediul de afaceri, astfel încât ele să răspundă cât mai bine nevoilor actuale ale operatorilor economici.

În conformitate cu OMEEMA nr. 1882/11.06.2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 547/25.06.2020, prin aceste scheme de ajutor de minimis, MEEMA reglementează acoperirea costurilor de participare la târguri și expoziții internaționale, misiuni economice organizate în străinătate, precum și a costurilor aferente studiilor de piață și pe produse.

Actul normativ se referă la următoarele trei scheme de ajutor de minimis:

 „Participarea operatorilor economici la târguri și expoziții internaționale organizate în străinătate”, care are un număr maxim de 1.000 de beneficiari, fiecare dintre aceştia având dreptul la maximum 4 participări pe an la târguri internaționale, cu sprijin de la bugetul de stat in valoare de maxim 100 milioane de lei, in limita creditelor bugetare si de angajament – maxim 100.000 lei/ beneficiar;

 „Organizarea de misiuni economice în străinătate”, cu un număr de maximum 500 de operatori economici care beneficiază de sprijin, in valoare de maxim 8,4 milioane de lei, in limita creditelor bugetare si de angajament – maxim 16.800 lei/beneficiar;

 „Realizarea de studii de piață și pe produse”, cu un număr de cel mult 100 de beneficiari, care finanțează în cotă de 50% cheltuielile aferente studiilor de piață și pe produse, in limita de maxim 1 milion de lei, in limita creditelor bugetare si de angajament – maxim 10.000 lei/ beneficiar.

Ordinul se aplică de la data intrării lui în vigoare până la 31 decembrie 2020, iar plățile în cadrul schemelor se pot efectua până la 31 decembrie 2021.

Bugetul total aprobat în Legea Bugetului pe anul 2020 pentru Programul de Promovare a Exporturilor pentru cele trei scheme este de 50 milioane de lei.

Informaţii suplimentare: attila.szekely@ccibv.ro .Persoană de contact: Szekely Attila – Manager Departament de Consultanţă

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 Submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea /marketingul produselor agricole– Investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană”

Camera de Comerț și Industrie Brașov vă informează cu privire la lansarea de către Agenţia pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a sesiunii 2020 de depunere a cererilor de finantare pentru submăsura pentru 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea /marketingul produselor agricole– Investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană” prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Depunerea Cererilor de finanțare pentru submăsura 4.2, se va face on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului, începând din data de 13 iulie 2020, ora 09:00 până în data de 31 decembrie 2020.

Solicitantul de finanţare trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în Ghidul Solicitantului aferent acestei submăsuri.

CHELTUIELI ELIGIBILE

În cadrul submăsurii 4.2 sunt sprijinite investiţiile localizate în zona montană. Fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor eligibili pentru investiţii corporale şi /sau necorporale dupa cum urmează:
Cheltuieli aferente investițiilor corporale:
• construirea și dotarea spațiilor adecvate în vederea desfășurării activităților pentru etapa de abatorizare sau întregul flux tehnologic;
• construcţii destinate protecţiei mediului, infrastructură internă şi utilităţi, precum şi branşamente şi racorduri necesare proiectelor, sisteme supraveghere video pentru activitatea propusă;
• spațiile destinate personalului de producție: laboratoare,vestiare tip filtru pentru muncitori, biroul medicului veterinar, biroul maistrilor, a șefului de secție, spațiu pentru servirea mesei, precum și alte spații specifice;
• achiziţionarea, inclusiv în leasing de utilaje noi, instalaţii, echipamente şi mijloace de transport specializate în scopul colectării materiei prime și/sau comercializării produselor agro-alimentare în cadrul lanțurilor alimentare integrate;
• cheltuieli generate de îmbunătățirea controlului intern al calității și conformarea cu noile standarde impuse de legislația europeană în domeniu;
• cheltuieli aferente marketingului produselor obținute;
Cheltuieli aferente investițiilor necorporale:
• organizarea şi implementarea sistemelor de management a calităţii şi de siguranţă alimentară;
• achiziționarea de tehnologii (know‐how), patente şi licenţe pentru pregătirea implementării proiectului;
• achiziţionarea de software, identificat ca necesar în documentația tehnico-economică a proiectului;
• cheltuieli aferente marketing-ului produselor obținute, în limita a max. 5% din valoarea eligibilă a proiectului, dar nu mai mult de 30.000 euro;
• înfiintarea unui site – pentru promovarea și comercializarea propriilor produse;
• etichetarea (crearea conceptului);
• creare marcă înregistrată/brand;
• cheltuieli privind costurile generale ale proiectului;

VALOAREA SPRIJINULUI NERAMBURSABIL

Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și grupuri de producători/cooperative/societăți cooperative și 40% pentru alte întreprinderi și nu va depăși 300.000 euro/proiect. Intensitatea sprijinului nerambursabil se va putea majora, suplimentar, cu 20 de puncte procentuale în anumite cazuri.

PRAGUL MINIM de selecție al proiectelor aferente sM 4.2 – componenta de investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană este de 10 puncte.

Informaţii suplimentare: attila.szekely@ccibv.ro. Persoană de contact: Szekely Attila – Manager Departament de Consultanţă

Forța de muncă,  prioritate economică și socială 

  • De la aderarea la Uniunea Europeană, în anul 2007, potrivit Băncii Mondiale (BM), românii au trimis în țară nu mai puțin de 36,33 miliarde de dolari
  • Numai în anul 2019, românii au trimis în țară 7,235 miliarde dolari
  • Forța de muncă,  prioritate economică și socială 

Efectele pandemiei de coronavirus sunt resimțite de majoritatea economiilor lumii, iar țara noastră nu face excepție. Indicatorii macroeconomici se vor deteriora, tot ca urmare a crizei economice provocate de criza sanitară: deficitul bugetar este prognozat pentru finalul anului 2020 la 6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale faţă de nivelul din 2019, pe fondul majorării cheltuielilor la 39,5% din PIB şi a veniturilor la 32,7% din PIB, potrivit Programului de convergenţă 2020 publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Noile previziuni ale FMI arată şi o creştere explozivă a ratei şomajului în România, de la 3,9% în 2019, până la 10,1% în 2020, pentru ca în 2021 să se reducă la 6%.

Numărul persoanelor fără loc de muncă în România, din cauza coronavirus, se cifrează deja la aproximativ 1.000.000, luând în calcul contractele de muncă suspendate și încetate la finalul lunii mai. La această cifră se va adăuga numărul românilor veniți din străinătate, care sunt în căutarea unui loc de muncă. Pentru că situația economică este în declin în întreaga lume, este de așteptat ca tot mai mulți români să decidă să se întoarcă acasă.

Potrivit datelor Eurostat, ponderea populației active din România (cu vârste între 20 și 64 de ani) care a părăsit țara s-a triplat într-un deceniu, de la 7,5% în 2007, la 19,7% în 2017. Unele statistici arată că în Italia sunt circa 1,2 milioane de imigranți români, în Germania – un milion, în Spania – 600.000, în SUA – 500.000, în Marea Britanie – 450.000, în Canada – 250.000, în Israel – 200.000, în Franța – 100.000, în Austria – 100.000, în Belgia – 100.000, în Grecia, Olanda, Danemarca, Suedia și Portugalia – câte aproximativ 50.000 etc.

De la aderarea la Uniunea Europeană, în anul 2007, potrivit Băncii Mondiale (BM), românii care lucrează în străinătate au trimis în țară nu mai puțin de 36,33 miliarde de dolari!

Numai în anul 2019, românii au trimis în țară 7,235 miliarde dolari, conform Băncii Mondiale. Potrivit Băncii Naționale a României (BNR), investiţiile străine directe au însumat anul trecut 5,3 miliarde de euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 5,2 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 119 milioane euro. Astfel, cu cei 7,2 miliarde de dolari trimiți în țară, lucrătorii români din străinătate au fost, practic, cei mai mari investitori străini din România!

,,Efectele asupra economiei în acest an vor fi puternic resimțite! Banii pe care lucrătorii români din străinătate îi trimiteau în țară se vor reduce substanțial, iar, pe plan național, ne vom trezi, în câteva luni, cu un număr crescut de șomeri. Aportul acestor lucrători este important: lucrând în străinătate, românii și-au putut permite să trimită acasă, de-a lungul timpului, peste 36 miliarde de dolari.

Dacă presupunem că jumătate dintre cei plecați la muncă în străinătate se întorc, din cauza crizei financiare declanșate de pandemia de coronavirus, raportându-ne la datele anului trecut furnizate de Banca Mondială, țara noastră pierde cel puțin jumătate din totalul contribuțiilor din 2019. România pierde, astfel, în acest an, cel puțin 2-3 miliarde de dolari, bani reprezentând contribuția românilor care lucrează în afara granițelor țării”, a declarat Cristina Chiriac, președintele Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).

Potrivit acesteia, trebuie să ne gândim și că, dacă ar fi lucrat în țară, beneficiile la nivel național ar fi fost mult mai importante decât banii trimiși în țară! S-ar fi încasat impozite și taxe, economia ar fi beneficiat de un nivel mai ridicat al producției de bunuri și servicii etc. Ceea ce înseamnă că, fără munca în țară a românilor care au lucrat în străinătate, societatea se confruntă cu un nivel de trai mai scăzut în comparație cu acela de care ar fi putut beneficia dacă aceștia ar fi lucrat în țară!

,,Din punct de vedere economic, dar și social, România are nevoie urgent de o strategie a pieței muncii pe termen mediu și lung pentru a evita astfel de derapaje în viitor.  Forța de muncă ar trebui să reprezinte o prioritate nu doar în anii electorali, ci în genere, iar 2020 poate fi  anul reconstrucției economice pornind de la pilonul de bază: forța de muncă. Soluția nu poate fi găsită decât împreună, patronate, sindicate, autorități.

De aceea trebuie să ne întrebăm cu ce vom înlocui banii trimiși acasă de lucrătorii români din străinătate? Cum vom reuși să creăm, într-un timp scurt, un număr record de locuri de muncă pentru cei rămași fără serviciu în țară, dar și pentru cei întorși acum acasă? ”, a mai spus președintele CONAF.

Întrucât situația din piața muncii este vitală pentru economia românească, Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) și Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG), în parteneriat strategic cu CONCORDIA, organizează o serie de dezbateri, “PACTUL PENTRU MUNCĂ. ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA“, ce au în centrul atenției identificarea unor soluții pentru adaptarea forței de muncă din România la cerințele actuale ale pieței.

Următoarea dezbatere PACTUL PENTRU MUNCĂ va avea loc la Brașov pe 23 iunie 2020, începând cu ora 10:00. Conferința va fi transmisă online pe paginile de facebook si youtube ale CONAF. Dezbaterile vor continua la Constanța, pe 7 iulie 2020.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

„Zilele de cooperare tehnologică și de afaceri – Hannover Messe 2020”

În calitate de organizaţie membră a celei mai mari reţele de sprijin pentru afaceri şi inovare, Centrul Enterprise Europe Network din cadrul Camerei de Comerț și Industrie Brașov, aduce în atenția dumneavoastră oportunitatea de a participa online la evenimentul „Zilele de cooperare tehnologică și de afaceri – Hannover Messe 2020” care va avea loc în perioada 13-16 iulie 2020.

Evenimentul international „Zilele de cooperare tehnologică și de afaceri- Hannover Messe 2020”, organizat de NBank, partener Enterprise Europe Network, va fi unul exclusiv ONLINE.

În cadrul acestui eveniment online se vor orgaiza întâlniri bilaterale care se vor desfășura prin video-conferințe. Participarea la acest eveniment este GRATUITĂ, iar sesiunea de înscriere este deschisa până in data de 30 iunie 2020.

Până în acest moment, evenimentul a adunat un numar de peste 550 de participanți interesați de întalniri cu alte companii pentru discuții care vizează următoarele domenii de afaceri:

  • Procese integrate și soluții IT;
  • Cercetare – dezvoltare;
  • Tehnologii inovatoare;
  • Soluții integrate de automatizări, mecanisme și modalități de acționare;
  • Soluții inovatoare de aprovizionare și construcții ușoare;
  • Sisteme integrate de energie și mobilitate;

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Unitate patronală, consens social și politic pentru o piață a forței de muncă eficientă

România are nevoie de unitate patronală, de consens social și politic pentru elaborarea unei Strategii pe termen mediu și lung privind ocuparea forței de muncă. Aceasta este concluzia primei dezbateri din acest an a „PACTULUI PENTRU MUNCĂ – ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA”, ce a avut loc la Timişoara, pe 9 iunie, un eveniment inițiat de CONAF și FPPG, în parteneriat strategic cu Concordia, moderat de Adrian Măniuțiu.

Reprezentanţi ai patronatelor, autorităților publice locale și centrale, antreprenoriatului și multinaţionalelor, au dezbătut la Timişoara problemele cu care se confruntă piaţa forţei de muncă din România și au lansat soluţii pentru depăşirea situaţiei actuale.

Vrem să muncim în România! Vrem să învățăm o meserie în România!” a declarat Cristina Chiriac, preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF. Ea a mai adăugat că este timpul să conștientizăm că cea mai importantă resursă a României o reprezintă oamenii și avem datoria morală să le creăm toate condițiile pentru creșterea calității  vieții în România. “Pactul pentru Muncă este un instrument prin care invităm la dialog toți actorii principali, patronate, sindicate, guvern, pentru a stabili și construi cu prioritate, o strategie pe termen mediu si lung în ceea ce privește politica de ocupare a forței de muncă. Se spune des despre mediul antreprenorial, că nu reușește să se coaguleze și să acționeze unitar nici măcar atunci când avem obiective de interes național. Iată că Pactul pentru Muncă este  mai mult decât un instrument, este un integrator de forțe, poate chiar fi denumit sugestiv Partidul Antreprenorilor”, a declarat Cristina Chiriac, președintele CONAF.

La rândul său, Franck NEEL, preşedintele Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze – FPPG, a arătat că, deşi la nivel guvernamental s-au luat măsuri pentru relansarea economică post-pandemie, este nevoie de mult mai multe măsuri pentru a ajuta economia României. Sunt necesare investiţii, singurele capabile să creeze noi locuri de muncă. Dar, pentru asta, este nevoie şi de modificări legislative. Şi este nevoie de ele acum! Un exemplu în acest sens îl reprezintă gazele din Marea Neagră. Investiţiile în acest sector au nu numai avantajul de a asigura securitatea energetică a ţării, ci şi de a crea zeci de mii de noi locuri de muncă direct şi pe orizontală, a mai spus Franck Neel.

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor Dragoș Cosmin Lucian PREDA a anunţat că autorităţile guvernamentale, împreună cu reprezentanţi ai mediului antreprenorial, vor să alcătuiască o listă cu oportunităţi în România. Potrivit acestuia, pandemia a dat şansa României de a se restarta, de a implementa noile tehnologii, digitalizarea, 5G etc.  ”Probabil că va fi nevoie şi de o listă de noi meserii, odată cu apariţia noilor tehnologii”, a mai spus Dragoș Cosmin Lucian PREDA .

Pe de altă parte, Christian von ALBRICHSFELD , directorul general al Continental România a declarat că, în industria automotive, puternic afectată de criza pandemică, se fac eforturi pentru găsirea de soluţii care să conducă la păstrarea locurilor de muncă. Un neajuns în România îl reprezintă faptul că, în ultimii 4 ani, s-a pierdut din competitivitate, cea mai importantă cauză fiind aceea că au crescut salariile, fără a creşte şi productivitatea muncii.

Pentru o strategie în domeniul ocupării forţei de muncă este nevoie de consens politic”, a declarat Dănuț GROZA  primarul oraşului Sânnicolau Mare. Potrivit acestuia, în România nu se mai găsesc  meseriaşi, nu se mai găsesc sudori, strungari etc. ”S-au desfiinţat şcolile profesionale, s-au transformat în licee în care media de promovabilitate a examenului de bacalaureat este un  dezastru: aproape 0%! Avem nevoie de şcoli de meserii”, a mai spus primarul Dănuț GROZA.

Vicepreşedintele CONAF, Nicoleta Munteanu, expert în insolvenţă strategică, a adăugat că ar trebui modificată şi legislaţia, pentru că dispar meserii, după cum altele noi apar odată cu digitalizarea şi utilizarea noilor tehnologii. “După ce trece această pandemie, nu ştiu câţi dintre cei reîntorşi în ţară vor rămâne aici. Avem nevoie de politici coerente şi inteligente pentru o dezvoltare economică durabilă a ţării“, a mai spus Nicoleta Munteanu.

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF și Federaţia Patronală Petrol şi Gaze – FPPG, în parteneriat strategic cu Confederația Patronală CONCORDIA, organizează conferinţele PACTUL PENTRU MUNCĂ – ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA“ şi în 2020. Prima conferință a avut loc pe 9 iunie, la Timișoara, Sala Vieneză.

Din cauza restricțiilor provocate de pandemia de COVID-19, dezbaterile, până la normalizarea situației în țară, sunt transmise live pe platformele online (Youtube) și pe rețelele de socializare (Facebook). În sălile de conferințe sunt prezenți doar vorbitorii, participanții – reprezentanți ai companiilor, precum și micii întreprinzători – putând interacționa cu speakerii prin intermediul platformelor online. Pentru conectarea la videoconferință cu ajutorul unui PC / laptop sau smartphone toate informațiile utile se regăsesc pe www.conaf.ro.

La evenimentul de la Timișoara au participat direct sau prin intermediul platformelor digitale Cristina Chiriac – președinte CONAF, Franck Neel – președinte FPPG și membru în boardul Concordia, Dragoș Cosmin Lucian Preda – secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Marilen – Gabriel Pirtea – rector al Universității de Vest din Timișoara, Dănuț Groza – primar al orașului Sânnicolau Mare, Horia Grigorescu – director general al Companiei Naționale “Poșta Română“,  Ioana Hațegan – managing partner la Hategan Attorneys, Călin Ilie – președinte al Federației Industriei Hoteliere din România – FIHR și membru în board-ul Concordia, Emanuel Victor Picu – președinte ANOFM, Cristian Secoșan – director general Siemens România și Republica Moldova, Christian von Albrichsfeld – director general Continental România și Republica Moldova, Elisabeta Moraru – director general Google România, Mihai Mareș – delegat permanent al adimistratorului Zoppas Industries România, Dragoș Damian – director general Terapia Cluj, Nicoleta Munteanu – managing partner Euro Insol SRL și Silvia Terziu – reprezentant CONAF pe județul Timiș. Conferința va fi moderată de către Adrian Măniuțiu, fondatorul EM360.

Evenimentul de la Timișoara este primul din acest an, urmând ca dezbaterile din cadrul Pactul pentru Muncă. Împreună Reconstruim România să continue la Brașov (pe 23 iunie) și la Constanța (pe 7 iulie).

La finalul a doi ani de dezbateri, concluziile și soluțiile constatate în cadrul discuțiilor se vor concretiza într-un acord – Memorandum of Understanding – agreat de participanții la conferințe. Documentul va fi înaintat Guvernului României și va include principalele soluții identificate de mediul antreprenorial pentru o piață a muncii flexibilă, eficientă și competitivă, cu efecte benefice asupra întregii economii, precum și asupra nivelului de trai al românilor.

Inițiatorii proiectului sunt CONAF și FPPG, iar partener strategic este Confederația Patronală Concordia. Parteneri principali sunt EM360 și KeysFin, iar partener al evenimentului este Hategan Attorneys. Sponsorii principali sunt OMV Petrom, SNGN Romgaz și SN Nuclearelectrica, iar sponsor al evenimentului este Siemens România.

Parteneri media sunt Adevărul, Agerpres, G4Media, TVR Timișoara, Radio România Timișoara, Profit.ro. EVZ, Capital, Ziarul Bursa, Canal 33, Focus Energetic, Revista Cariere, Opinia Timișoarei, Energy Industry Review, Energynomics, Insight, money.ro, The Diplomat, Transilvania Business Magazine, Newsnational, ziare.com, Business 24, ANAA, ADAA, Ultima oră, Bună ziua Bistrița, Radio Brașov, Radio Mix Brașov, Mixtv TV Bv, La pas prin Brașov, Iubim Brașovul, Mujer, și Fashion8.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Programul Operaţional Capital Uman „Viitor pentru tinerii NEETs I”

Camera de Comerț și Industrie Brașov vă face cunoscut ghidul „Viitor pentru tinerii NEETs I”, lansat în consultare publică până la data de 18.05.2020 de către Autoritatea de Management a Programului Operaţional Capital Uman din cadrul Ministerului Fondurilor Europene.

Prezentul apel se implementează în regiunile de dezvoltare ale României, respectiv Sud Vest, Sud Est și Sud Muntenia.

 Obiectivele specifice aferente programului constau în:

creșterea ocupării tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16 – 29 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare (SPO), cu rezidența în regiunile eligibile

îmbunătățirea nivelului de competențe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al tinerilor NEETs

Acțiuni finanțate prin prezentul apel de proiecte:

Activitatea 1: Campanie de informare și promovare în rândul tinerilor în vederea identificării persoanelor cu vârsta între 16 și 29 de ani care nu sunt ocupați și nu urmează nici o formă de educație sau formare în vederea direcționării acestora către SPO în vederea înregistrării și profilării  – activitate suport

 Activitatea 2: Sprijin pentru participarea la programele de FPC prin măsuri integrate și flexibile cum ar fi: organizarea și derularea de programe de formare profesională a adulților (cursuri de inițiere, calificare, recalificare, perfecționare sau specializare)

Activitatea 3 – Evaluarea și certificarea competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale, respectiv  non-formale și/sau informale – activitate relevantă

Activitatea 4 Furnizarea de servicii specializate pentru stimularea ocupării, respectiv: medierea muncii și stimularea ocupării forței de muncă, adresată tuturor tinerilor NEETs pentru toate nivelurile de ocupabilitate– activitate relevantă și obligatorie

Activitatea 5 Susținerea antreprenoriatului, inclusiv a ocupării pe cont-propriu – activitate relevantă

Sub-activitatea 5.1  Acordarea de sprijin persoanelor din grupul țintă pentru înființarea de afaceri sub forma unor servicii personalizate de sprijin, de exemplu. consiliere/ consultanță/ mentorat/ formare profesională antreprenorială, sprijin pentru elaborarea planului de afaceri etc., analiza și selectarea planurilor de afaceri viabile, suport în înființarea companiei etc.

Sub-activitatea 5.2. Acordarea de subvenții (micro-granturi) pentru înființarea de noi afaceri, inclusiv sprijin post-înființare afacere. Acordarea subvenției (micro-grant) va fi condiționată de înființarea firmei (costurile aferente înființării companiei vor fi acoperite prin proiect).

Activitatea 6 Activități de acompaniament, adresate exclusiv tinerilor NEETs cu nivelurile de ocupabilitate ”greu ocupabil” și ”foarte greu ocupabil”, în vederea menținerii acestora în câmpul muncii – activitate suport.

Dimensiunea grupului tinta:

a) minimum 250 persoane – pentru proiectele mici;

b) minimum 950 persoane – pentru proiectele mari;

Tipuri de solicitanți și parteneri eligibili 

  • Furnizori autorizați de formare profesională a adulților- persoane juridice autorizate în conformitate cu prevederile OG nr.129/31.08.2000
  • Furnizori acreditați de servicii specializate pentru stimularea ocupării- persoane juridice autorizate în conformitate cu prevederile HG nr.277/2002
  • Centre autorizate de evaluare și certificare a competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale;
  • Organizații sindicale – persoane juridice de drept privat, constituite în conformitate cu Legea dialogului social nr.62/10.05.2011
  • Organizații patronale– persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, constituite în conformitate cu Legea dialogului social nr.62/10.05.2011
  • ONG-uri;
  • Organizații de tineret, legal constituite;
  • Camere de Comerț și Industrie, persoane juridice de utilitate publică, fără scop patrimonial, organizate în temeiul dispozițiilor din Legea nr.335/06.12.2007
  • SPO (inclusiv unitățile cu personalitate juridică din subordinea sa)
  • Ministerul Tineretului și Sportului si instituțiile subordonate/in coordonare
  • Asociații de întreprinderi

Solicitanții pot depune proiecte individual sau în parteneriat.

Solicitanți și/sau partenerii pot avea sediul social în orice regiune de dezvoltare din România.

Alocarea financiară stabilită

Pentru prezentul apel de proiecte, alocarea este de 232.000.000 euro (contribuția UE la care se adaugă și contribuția națională).

Valoarea maximă a proiectului, rata de cofinanțare

Valoarea maximă a proiectului este de 1.000.000 euro (criteriu de eligibilitate) pentru proiectele mici.

Valoarea maximă a proiectului este de 4.000.000 euro (criteriu de eligibilitate) pentru proiectele mari.

Valoarea maximă a ajutoarelor de minimis acordate pentru înființarea de întreprinderi este de maxim 40% din totalul cheltuielilor eligibile.

Durata maximă a proiectului este de 24 luni.

Informaţii suplimentare: attila.szekely@ccibv.ro

Persoană de contact: Szekely Attila – Manager Departament de Consultanţă

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Companiile românești caută metode de redresare

Numărul companiilor suspendate, intrate în insolvență sau radiate a scăzut în primele patru luni ale anului, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit noului studiu  KeysFin, Quarterly Macro Update.

Astfel, numărul firmelor suspendate a scăzut cu 39% în primele 4 luni din 2020, față de aceeași perioadă din 2019, ajungând la 3.323 de companii, iar numărul companiilor care au intrat în insolvență a scăzut și el cu 33%, la  3.323 de companii.

Radierile și dizolvările s-au redus și ele cu 35% în primele luni din 2020 față de aceeași perioadă din 2019, la 23.550, iar numărul entităților active (PFA și persoane juridice) a crescut în acest an cu 4%, la 1.378.806 în 30 aprilie 2020.

,,Ne bucură să lansăm un nou raport, extrem de util partenerilor noștri, și anume KeysFin Quarterly Macro Update, care își propune să ofere o analiză obiectivă, concisă și, totodată, complexă, a stării economiei locale. Bineînțeles, va fi un efort susținut să actualizăm acest raport, însă considerăm că mediul antreprenorial românesc are nevoie de toti acești indicatori pentru a lua deciziile potrivite la momentul oportun. Cu atât mai mult cu cât vedem un răspuns rapid din partea companiilor, care își reorganizează activitatea, întrucât, în mod evident, își doresc să se redreseze,”  a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

Cele mai multe companii suspendate sunt din sectoarele: comerț (973 de companii, respectiv 29% din total), activități profesionale (287 de companii, respectiv 8.6% din total) și industria prelucrătoare (247 de companii respectiv 7,4% din total).

Din punct de vedere geografic, cele mai multe companii suspendate sunt înregistrate în București (320 de companii respectiv 9,6% din total), Cluj (182 de companii, respectiv 5,5% din total) și Bihor (165 de companii respectiv 5% din total.

După cum era de așteptat, pe fondul incertitudinilor generate de pandemia de coronavirus înmatriculările de companii au scăzut în primele 4 luni din acest an cu 47% față de aceeași perioadă din 2019, la 29.780 de companii nou-înființate.

IMM Invest, colacul de salvare care încă nu salvează pe nimeni

Băncile au aprobat mai puțin de 1% dintre cererile de credit venite prin intermediul programului IMM Invest în aproape 2 luni de la debutul programului, respectiv aproximativ 5.000 de credite dintre cele peste 58 de mii declarate eligibile în prima etapă de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM).

Aproximativ 500 de credite, în valoare de 330 milioane de lei au fost transmise către FNGCIMM pentru acordarea garanției, precum și a ajutorului de stat.

Cu toate acestea, analiștii KeysFin subliniază faptul că în primă fază băncile sunt cele care finanțează companiile (Guvernul oferă doar garanții băncilor) și acestea vor alege firme respectiv proiecte bancabile iar majoritatea IMM-urilor nu îndeplinesc criteriile minime.

Companiile functionează la turații scăzute, cu mai puțini angajați

Pe 28 mai existau aproape 596 mii de contracte de muncă suspendate (în șomaj tehnic) cu 167 de mii în industria prelucrătoare (28%), 99 mii (18%) în hoteluri și restaurante și aproape 94 de mii în comerț (16%). Indicatorul a scăzut cu 43% față de vârful din 13 aprilie și a rămas cu 19% peste nivelul din 30 martie, data la care Ministerul Muncii a început publicarea datelor.

Șomajul tehnic a ajutat temporar companiile puternic afectate de pandemie, care aveau nevoie de această facilitate pentru a-și păstra angajații, pe termen scurt (aproximativ 1,1 milioane de angajați la solicitarea a 129 de mii de angajatori). Ca rată, urmărind metodologia de calcul a ratei șomajului, numărul de contracte de muncă suspendate/populația activă (9 milioane de persoane în T4 2019 potrivit INS) în prezent avem un procent de 7%.

Spre deosebire de caracterul temporar al suspendărilor, îngrijorătoare rămâne tendința neîntreruptă de creștere a numărului contractelor de muncă încetate (creștere de 286% față de 30 martie), la aproape 430 de mii în 28 mai, evoluție care se va transmite însă doar parțial și în creșterea ratei șomajului (în contextul continuării sprijinului guvernamental anunțat recent: 41,5 % din salariul de bază la revenirea din șomaj tehnic și sprijin pentru angajarea persoanelor de peste 50 de ani, tinerilor și a cetățenilor români reveniți în țară după pierderea locurilor de muncă din străinătate).

Pe sectoare, distribuția diferă de cea a contractelor suspendate: comerțul și industria prelucrătoare reprezintă aproximativ 18% din total, fiecare, urmate de construcții cu 15%.

Potrivit datelor INS, numărul de șomeri (15-74 ani) a crescut în aprilie la 432.000, rata șomajului majorându-se cu 0,2 puncte procentuale față de martie, la 4,8% (cel mai ridicat nivel din ultimii 2 ani și jumătate.

Veniturile la bugetul de stat, în scădere

Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 26,8 miliarde lei (2,5% din PIB), în creștere cu 135% față de aceeași perioadă din 2019.

Veniturile bugetului general consolidat au fost de 98,2 miliarde de lei (9,1% din PIB) în primele patru luni ale anului 2020, în scădere cu 1,3% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Cheltuielile bugetului general consolidat de 125 miliarde de lei (11,6% din PIB) au crescut în primele 4 luni din 2020 cu 12,7% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Statul se împrumută mai mult, iar populația economisește mai mult

Potrivit datelor BNR, creditul guvernamental s-a majorat în aprilie cu 3,0% față de martie 2020, la 130,1 miliarde de lei. În raport cu aprilie 2019, creditul guvernamental s-a majorat cu 29% (25,6% în termeni reali).

De cealaltă parte, soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a scăzut în aprilie cu 0,5% (-0,8% în termeni reali) față de martie 2020, ajungând la 271,1 miliarde de lei.

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali s-au majorat în aprilie cu 0,7% față de luna martie 2020, la nivelul de 378,4  miliarde de lei și au crescut cu 12,2% (9,2% în termeni reali) față de aprilie 2019.

 BNR intervine în favoarea mediului privat

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis pe 29 mai 2020 reducerea ratei dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an (minimul din 8 noiembrie 2017) de la 2% pe an începând cu 2 iunie și continuarea efectuării de operațiuni repo și a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piața secundară.

A fost a doua decizie de relaxare monetară din acest an, după cea din 20 martie când BNR anunța reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, până la 2,00% și îngustarea coridorului ratelor dobânzilor facilităților permanente la ±0,5 puncte procentuale.

Tot atunci, s-a decis efectuarea de operațiuni repo în vederea furnizării de lichiditate instituțiilor de credit, precum și cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară fapt care a însemnat o adevărată gură de oxigen pentru Ministerul Finanțelor (randamentul obligațiunilor cu scadența la 10 ani coborând de la aproape 6% pe 19 martie la 4% la începutul lui iunie), evitând astfel o transmisie a scumpirii finanțării la nivelul economiei reale (populație și companii).

Sursa si imagini: comunicat transmis La pas prin Brasov

Măsuri active de sprijin destinate angajaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-Cov-2

Camera de Comerț și Industrie Brașov vă informează cu privire la publicarea în Monitorul Oficial Partea I, nr. 459 din 29.05.2020, a  Ordonanței de urgență nr. 92/2020,  pentru instituirea unor măsuri active de sprijin destinate angajaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-Cov-2, precum și pentru modificarea unor acte normative.

Acest act normativ a fost emis de Guvernul României că urmare a încetării stării de urgență și declararea stării de alertă prin H.G. 394/2020, privind declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia.

Ordonanța de urgență nr. 92/2020 aduce o serie de modificări și completări următoarelor acte normative, după cum urmează:

  1. Ordonanța nr. 30/2020, se completează în sensul că, începând cu data de 01.06.2020, angajatorii ai căror angajați au beneficiat de prevederile art. XI, alin. 1, din acest act normativ (adică de indemnizație la nivel de 75% din salariul de baza, corespunzător locului de munca ocupat, suportat din bugetul asigurărilor de stat pentru șomaj, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut, prevăzut în Legea bugetului asigurărilor de stat pe anul 2020, nr. 6/2020) precum și angajatorii ai căror angajați au avut contractele individuale de munca suspendate conform art. 52 alin (1) lit. c, din Legea nr. 53/2003-Codul Muncii, republicata, și nu au beneficiat de aceasta indemnizație, beneficiază pentru o perioada de trei luni, de decontarea unei parti din salariu, suportata din bugetul asigurărilor pentru șomaj, reprezentând 41,5%  din salariu de baza, corespunzător locului de munca ocupat, dar nu mai mult de 41,5%  din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurailor sociale de stat (5.429 lei).

O altă completare prevede că acești angajatori au obligația menținerii raporturilor de muncă până la data de 31.12.2020, cu excepția lucrătorilor sezonieri.

De asemenea, se mai prevede  că de facilitatea de mai sus beneficiază doar persoanele care au avut o durată a suspendării contractului de muncă de minimum 15 zile în perioada stării de urgență sau de alertă și au beneficiat de indemnizația respectivă sau de indemnizația pentru alți profesioniști, sau cei care au beneficiat de șomaj tehnic plătit de către angajator.

De aceste prevederi nu beneficiază următorii angajatori: instituții și autorități publice, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002, privind finanțele publice precum și prin Legea nr. 273/2006, privind finanțele publice locale. De asemenea nici angajatorii, care care la data solicitării acordării acestor sume,  se afla în faliment , dizolvare, lichidare sau care au activitățile sau restricții asupra acestora, din alte motive decât cele generate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, nu beneficiază de aceste facilitate.

  1. Ordonanța de urgenta nr. 92/2020, stabilește și procedura de decontare a sumelor reprezentând indemnizații din bugetul asigurărilor de șomaj. Astfel, pentru a se deconta sumele cu titlu de indemnizații, angajatorii suportă integral sumele reprezentând contravaloarea salariilor angajaților care beneficiază de prevederile acestui act normativ, așa cum au fost expuse mai sus, și ulterior, în perioada 01-25 a lunii următoare perioadei de raportare, căreia îi sunt aferente veniturile, vor depune, prin mijloace electronice la AJOFM, o cerere semnată și datată de reprezentantul legal însoțită de o declarație pe propria răspundere și de lista persoanelor care beneficiază de această sumă, conform unui model ce va fi aprobat prin ordin al președintelui ANOFM.

Decontarea din bugetul asigurărilor pentru șomaj a sumelor de mai sus se efectuează în termen de 10 zile de la data îndeplinirii de către angajator a obligațiilor prezentate anterior.

  1. O altă prevedere se referă la angajatorii care, în perioada 1 iunie 2020 – 31 decembrie 2020, angajează în munca pe durata nedeterminata, cu norma întreagă, persoane în vârstă de peste 50 ani, ale căror raporturi de munca au încetat din motive neimputabile lor, în perioada stării de urgență sau a stării de alertă, aceștia primesc lunar pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana angajată din aceasta categorie, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 lei.

Totodată o altă prevedere se referă la angajatorii care încadrează în muncă, până la data de 31.12.2020, pe durata nedeterminată, cu normă întreagă, persoane cu vârstă cuprinsa între 16 și 29 ani, înregistrați ca șomeri în evidenta AJOFM, vor primi lunar, pentru 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceasta categorie, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 lei, cu obligația menținerii raporturilor de muncă pentru o perioadă de minimum 12 luni, după cele 12 luni de facilități.

Nu  beneficiază de această prevedere următorii angajatori: instituții și autorități publice, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice precum și prin Legea nr. 273/2006, privind finanțele publice locale. De asemenea nu beneficiază de aceste facilități  nici angajatorii care la data solicitării acordării acestor sume se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activitățile suspendate sau restricții asupra acestora, din alte motive decât cele generate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

  1. Ordonanța de urgență nr. 92/2020 aduce modificări și Ordonanței de urgență nr. 70/2020 în sensul că acordarea indemnizațiilor prevăzute de Ordonanța de nr. 30/2020, despre care am făcut vorbire mai sus, se prelungește și după data de 31 mai 2020, până la ridicarea restricțiilor reglementate de lege, pentru toate domeniile de activitate în care se mențin restricții, în condițiile Legii nr. 55/2020.

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Noi criterii de evaluare în cadrul Programului Start-Up Nation – editia 2020

Camera de Comerț și Industrie Brașov va informeaza cu privire la cadrul de reglementare pentru derularea ediției din acest an a programului Start-up Nation care a fost schimbat printr-o lege de modificare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii. Camera Deputaților a aprobat în data de 27.05.2020 legea care a fost trimisă spre promulgare la Președintele României.

În ediția din acest an a programului vor fi eligibile întreprinderile înființate de persoane fizice cu maximum 3 ani înainte de data completării și transmiterii online a planului de afaceri și care îndeplinesc, la data depunerii cererii de finanțare, criteriile de eligibilitate impuse de legislația în domeniul ajutoarelor de minimis și condițiilor de eligibilitate prevăzute în schema de ajutor de minimis care va fi aprobată.

Important pentru potențialii aplicanți:

• În perioada contractuală de implementare și monitorizare, beneficiarii nu vor putea înstrăina părțile sociale ale societății într-un procent mai mare de 49%;

o Înstrăinarea părţilor sociale va fi permisă numai către persoane fizice – investitori individuali-business angels, definiţi conform Legii nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali-business angels, sau care nu au mai avut anterior nicio altă societate.

Criteriile de evaluare vor fi:

o Domeniul de activitate – în funcție de punctajul alocat pentru fiecare cod CAEN (maximum 20 puncte) – punctaj minim pentru comerț, punctaj maxim pentru producție, cercetare-dezvoltare; IT-ul și industriile creative primesc 15 puncte din 20
o Inovare (maximum 10 puncte) – față de edițiile anterioare, în acest an vor primi punctaj în cadrul acestui criteriu întreprinderile care la data depunerii cererii de rambursare (n.r. în implementarea planului de afaceri) „prezintă un contract de furnizare produse către o întreprindere mare sau un document emis de o universitate cu privire la efectuarea unor studii de cercetare/dezvoltare/inovare efectuate de beneficiarul Programului. De asemenea, solicitantul trebuie să folosească pentru lansarea afacerii un brevet de invenție (deținut de unul dintre asociați, achiziționat sau pentru care a obținut drept de folosință) înregistrat la OSIM sau altă instituție recunoscută pentru înregistrarea și protejarea invențiilor”

o Aportul la capitalul social subscris și vărsat al societății aplicante (maximum 15 puncte) – vor primi punctaj maxim întreprinderile cu un capital social subscris și vărsat de 6000 lei

o Criterii aferente investiţiei (maximum 15 puncte) – vor primi punctaj maxim întreprinderile care vor să achiziționeze echipamente și software de cel puțin 80% din valoarea bugetului

o Criterii aferente asociaților/acționarilor (maximum 10 puncte) – vor primi punctaj maxim întreprinderile pentru care asociații nu au mai avut alte societăți

o Planul de afaceri conduce la crearea de noi locuri de muncă permanente în cadrul întreprinderii (maximum 5 puncte) – se acordă punctaj pentru minimum 1 loc de muncă permanent cu normă întreagă față de cel obligatoriu (n.r. este obligatorie crearea a cel puțin un loc de muncă în cadrul programului)

o Densitate IMM (maximum 5 puncte) – punctaj maxim pentru localitățile din județele în care IMM/100 locuitori <4 (întreprinderile din București, Ilfov, Cluj, Bihor, Brașov, Timiș, Constanța nu vor primi punctaj la acest criteriu)

o Criteriu cu privire la digitalizarea afacerii (maximum 10 puncte) – se acordă punctaj pentru găzduirea unui website al companiei, achiziționarea aplicațiilor de contabilitate, achiziția unui sistem de transmitere online a comenzilor de către clienți, achiziția unei aplicații de facturare electronică

o Criteriu cu privire la eficiența energetică (maximum 10 puncte) – echipamentele tehnologice încorporează tehnologie specifică obţinerii unei economii de energie, sau sunt sisteme care utilizează surse regenerabile de energie pentru eficientizarea activităţilor pentru care a solicitat finanţare, în pondere mai mare sau egală cu 50% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile.

Ministrul Economiei a anunțat o posibilă lansare a SUN în a doua jumătate a lunii iunie a acestui an.

Informaţii suplimentare: attila.szekely@ccibv.ro
Persoană de contact: Szekely Attila – Manager Departament de Consultanţă.

Sursa: comun icat remis La pas prin Brasov

Noile reguli care au intrat în vigoare de la 1 iunie pentru domeniul HORECA, ca urmare a relaxării unora dintre restricțiile impuse în criza coronavirusului

În urma adoptării Hotărârii de Guvern nr. 26 din 28.05.2020 privind propunerea de modificare / completare / relaxare a măsurilor de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 dispuse pe durata stării de alertă, începând cu 1 iunie,  intră în vigoare noi reguli stabilite de către  Comitetul Național pentru Situații de Urgență, bineînțeles  cu respectarea anumitor recomandări făcute de autorități.

Începând cu dată de 1 iunie, se permite prepararea, comercializarea și consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spațiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu asigurarea unei distanțe de minimum 2 m între mese și participarea a maximum 4 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite.

Odată cu acest moment vom marca și cele mai mari provocări ale industriei: plata salariilor, a chiriilor, revenirea clienților, sănătatea personalului și a clienților dupa două luni și jumătate care au însemnat o luptă de supraviețuire pentru toți cei din industria HoReCa – una dintre cele mai afectate de această criză.  

Conform studiului de RESTOGRAF cu sprijinul proprietarilor și managerilor de localuri, (cuprinzând 573 respondenți intervievați perioada 11-22 mai 2020; datele fiind colectate prin Google Forms ) cifra de afaceri din acest domeniu s-a redus, în medie, cu 83% față de anul 2019. Astfel 41,1% spun că au înregistrat pierderi de 100%, 21,9% din respondenți spun că cifra de afaceri a scăzut cu 90%, iar 9,6% estimează o scădere de 80%.

Este important de mentionat ca majoritatea respondentilor în cadrul studiului Restograf administrează cel puțin un restaurant (76,8%), iar vechimea medie a localurilor este de șapte ani și jumătate. Dintre acestea, 36,5% sunt restaurante cu o activitate de peste 10 ani, iar 14,4% sunt pe piață de peste 9 ani. Cu alte cuvinte, respondenții sunt profesioniști HoReCa, oameni cu experiență în administrarea afacerii. Niciun respondent nu a înregistrat scăderi mai mici de 20% sau impact pozitiv asupra cifrei de afaceri.

În aceste condiții, peste 50% din respondenți cred că va dura undeva între 6-12 luni pentru ca cifra de afaceri să revină la nivelul din 2019.

Industria HoReCa era un segment în care activau peste 320.000 de angajați, cu un număr mediu de 32,5 înainte de pandemia COVID-19. Dintre aceștia, 27,3% au fost trimiși, în medie, în șomaj tehnic, iar 1,3% au fost disponibilizați. Odată cu redeschiderea localurilor, numărul mediu al celor care se vor întoarce la muncă este de 28,1.

În ceea ce privește banii pentru șomaj tehnic, 20,3% dintre localuri nu au primit încă sumele aferente, iar 59,4% spun că i-au primit în mai mult de 15 zile. Doar 25% din respondenți se declară mulțumiți de măsurile luate de stat.

Odată cu decizia de a închide restaurantele, statul a venit și cu o serie de măsuri care să sprijine industria HoReCa – precum ajutorul de șomaj tehnic sau programul de creditare finanțat de stat, IMM Invest. Majoritatea proprietarilor de restaurante spun însă că aceste măsuri nu sunt suficiente și se declară nemulțumiți (41,7%) și foarte nemulțumiți (33,3%). Pentru programul IMM Invest au aplicat doar 51,4% din aceștia.

În încercarea de a supraviețui, multe restuarante s-au reorientat către sistemul de home delivery, chiar și cele care nu ofereau acest serviciu înainte. Dintre acestea, 52,8% livrează prin intermediul aplicațiilor, în timp ce 48,6% au pus la punct propriul serviciu. În continuare, 36,1% din restaurante nu oferă livrări la domiciliu. Chiar și așa, 91,4% din proprietarii de restaurante spun că afacerea nu se poate susține doar din livrări, iar 98,4% dintre respondenți consideră comisionul plătit către platformele de livrări, ca fiind foarte ridicat (80,4%) și ridicat (18%). Majoritatea sunt nevoiți să plătească un comision de 31-35% (afirmă 39% din respondenți) sau de 26-30% din valoarea comenzii (susțin alți 23,8% din proprietari).

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov