Sonetul românesc: „Ia-mă de mână”, de Adrian Munteanu – text și interpretarea autorului –

IA-MĂ DE MÂNĂ!

Mit 3

Mă poartă Adeona-n labirintul
Acelor paşi ce i-am făcut în veacuri.
Îndreaptă-mi gândul de la simple fleacuri,
Să pot gusta din cupa ta absintul.

Pierde-mă-n văi cu cenușii hogeacuri,
Să-ndrept în iarbă rostul şi alintul
Din care-a fost să izvodesc argintul
Tainei ce-aşează-n trup uitate leacuri.

De ce mă laşi acum, când caut drumul,
Să rătăcesc în valuri ce se sparg,
Abia zărind, prin abur des, albumul

Cu pânze vechi şi cu-n pieziş catarg?
Aruncă vâsla, risipeşte fumul,
Ia-mă de mână, scoate-mă în larg!

Video: YouTube

Adrian Munteanu
adrianmunteanu.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.