Arhive etichete: acasa

Sonetoterapie: „Dezbrac cămaşa”, de Adrian Munteanu – text și interpretarea autorului

DEZBRAC CĂMAŞA

DEX 4: abluţiune s. Spălare rituală pe corp

Dezbrac cămaşa, lepăd orice urmă
De trist veşmânt ferind răsuflul pielii.
Mă-nclin supus şi neclintit greşelii
Ce-n trupul meu cu-nfrigurare scurmă.

Cu mierea strânsă-n floarea de camelii
Îmi ung sfiala când un gest se curmă.
Alung poveri țâșnind ades, în turmă,
Ca să răzbun prigoana îndoielii.

Şi lacrimi mari din cer coboară, calme,
Pe glezne, pe genunchi, pe umeri goi.
Îmi scaldă fierea urii din sudalme,

Sfinţesc pojarul patimii. Apoi
Irup tulpini şi frunze verzi din palme.
Cu foşnet stins cerşesc eterne ploi.

(„Casa fără ziduri, Sonete 2”, Arania, 2006)

Video: YouTube

Credit foto: Dan Străuți – Proiectul național „Acasă, la origini”

Moștenirea străbunilor, albitul pânzelor la Sâmbăta de Jos – Județul Brașov (video și foto)

În satul românesc agricultura şi creşterea animalelor era un mod unic de viață. În pas cu vremurile, oamenii s-au adaptat noilor dimensiuni.

În Sâmbăta de Jos, la fel ca în toate localitățile rurale, au existat mereu oameni pricepuți. Din când în când, seniorii din localitate se adună și împărtășesc comunității din tainele moștenirii spirituale și culturale punând accent pe valorile morale, pe respectul față de locul natal și trecut.

Străbunicii sau bunicii sunt alături de familie, de cei tineri și folosesc fiecare prilej pentru a le oferi din înțelepciunea și experiența lor de viață.

Am poposit în cadrul proiectului „Acasă, la origini” și în localitatea Sâmbăta de Jos. Bucuria și entuziasmul celor tineri sau bătrâni a fost nemărginită. Gătiți în straie de sărbătoare m-au invitat la râu să-mi arate cum se albeau pânzele.

În vâltoarea apei, pânzele țesute iarna în razboi, sunt săpunite, bătute cu maiul, scufundate în apă în mod repetat și introduse în vinețeală. Acest procedeu, la care nu participă bărbații, necesită mult efort din partea femeilor. La terminarea lui pânzele sunt întinse pe iarbă la soare iar seara când sunt adunate trebuie sa fie albe ca neaua. Când pânza este uscată și înălbită se strânge în suluri și se folosește în casă în funcție de necesități.

Acum se vede munca de o iarna a unei femei, tot ce a țesut în timpul iernii la războiul de țesut: fețe de masă, pături, cămeși, saci, ștergare, cuverturi, poale etc.

Vă invit să urmărim câteva fotografii și un clip referitor la albitul pânzelor:

Foto: Dan Străuți – La pas prin Brașov – „Acasă, la origini”

Video: YouTube

FCTF lansează „Acasă, la origini”, proiect-mărturie despre apartenenţa la o cultură tradiţională de excepţie

Fundaţia Comunitară Ţara Făgăraşului a lansat un proiect-mărturie despre apartenenţa noastră la o familie, un neam și o cultură tradiţională extrem de bogată şi variată în zonele specifice Ţării Făgăraşului. Parte dintr-o idee mai amplă, ediția din acest an a Zilei Universale a Iei pune în centru fotografia ca eveniment, ca celebrare, ca artă. Invităm pe toţi doritorii să participe la crearea celei mai mari expoziții naționale online.

CUM ne organizăm în Țara Făgărașului?

Vă propunem crearea albume ale comunității (familia, un grup căruia aparțineţi sau satul dumneavoastră) și un album al Țării Făgărașului (ce le va cuprinde pe toate cele realizate de comunități) și care va face parte din albumul național pe care îl pregătește comunitatea La Blouse Roumaine. Avem nevoie de: fotograf (pe cont propriu sau într-o caravană pe care o vom organiza în perioada următoare), lider de comunitate (persoană care își dorește să se implice pentru comunitatea din care face parte, identifică oameni şi promovează proiectul, organizează comunitatea pentru o eventuală ședință foto), partener de promovare, subiect – „manechin viu, autentic” (dispus să îmbrace cele mai valoroase haine de zestre și „să stea la poză”) şi grafician (care să ajute cu editarea pozelor sau designul materialelor promoționale).

CUM fotografiem?

Vom face fotografii în fața casei, a clădirii unde locuiţi, la poartă, în grădină, pe prispă, la fântână, într-un parc din apropiere sau oriunde înseamnă ACASĂ pentru fiecare. Trebuie să purtați o ie, o cămașă sau, de preferat, întreg portul tradițional și autentic, lăsând astfel o moștenire valoroasă generațiilor următoare.

CÂND?

Fotografiile vor fi realizate înainte de Ziua Universală a Iei, dar nu pot fi publicate decât începând cu 24 iunie 2020. Dacă, din diverse motive, nu puteți finaliza fotografiile până pe 24 iunie, lăsăm proiectul deschis toată vara, până pe 15 septembrie. Intenția noastră este crearea unui album online al Țării Făgărașului, care să cuprindă albumele tuturor comunităților participante și, la final, să realizăm o expoziție și un album, în print, de zestre contemporană.

CINE participă?

Se poate înscrie orice doritor din zona Ţării Făgăraşului, fiecare bunică ce are-n şifonier un costum tradiţional bine păstrat, poate cu povestea dobândirii lui, fiecare nepot mândru de moştenirea primită sub forma unor haine-document de la înaintaşi; poate participa orice asociaţie, grup de iniţiativă, fundaţie, precum şi fotografii pasionaţi de bine şi frumos, dar şi fiecare individ care are un costum tradiţional care îi spune lui, înainte de toate, o poveste de suflet.

Avem înscrişi, deocamdată, comunitățile din: Mândra, Sebeș, Șercaia, Ileni, Dăișoara, Copăcel, Lisa, Șona, Râușor, Drăguș precum și Grupul Șezători în Țara Făgărașului.

Te ALĂTURI?

Înscrie-te aici. Detalii la email office@fundatiactf.ro.
Pentru a urmări desfăşurarea proiectului, ne puteţi fi alături pe site sau pe pagina de Facebook ori hashtag-urile #acasalaoriginiTaraFagarasului şi #tarafagarasuluieacasa.

Foto document din colecțiile Muzeului Țării Făgărașului „Valeriu Literat”. Familia văduvei Ana Jiga din Beclean.

Autor: Atelier Foto Făgăraș, 1915

 

ACASĂ

„Acasă nu e musai să însemne pentru toată lumea locul natal, dar poate să reprezinte pentru fiecare dintre noi A(rmonie) C(ăldură) A(mintiri) S(usținere) A(lăturare). Și atunci, de ce să nu #StămAcasă? Vă invit să găsiți și alte substantive sugestive pentru ACASĂ, iar mâine fac o însumare a lor și vedem ce mult înseamnă. Mulțumesc!ˮ Așa a fost textul pe care l-am postat pe o rețea de socializare, gândindu-mă că pentru foarte multă lume cuvântul acasă – adică „În sau spre casa în care locuiești ˮ, conform Dicționarului explicativ român – este echivalent cu acela de dor, nefiind vorba atât despre un loc ci mai ales despre stări și sentimente. Am primit zece răspunsuri, care mi-au confirmat gândul:

Iulia Zampieri: Brașov

Alexandru Zampieri: Iubire

Carmen Manuela Clinci: Siguranță, Uniune, Iubire!

Silvia Tatu: A(ltruism) C(ămin) A(mabilitate) S(eninătate) c(Ă)ldură

Maria Dobra: Așteptări, Curaj, Ambiție, Sănătate, Aventură!

Camelia Epure: Armonie, Credință, Ascultare, Solidaritate, Afinitate!

Sabina Elena Zeimen: Atenție, Cămin, Alinare, Speranță

Georgiana Limbășan: Atenție, Culoare, Albastru, Suflet, Copii

Tamara Japalela: Siguranță, Căldură, Liniște, Culoare, Speranță, Atenție, Iubire

Iuliana Gruia: Liniște, Libertate

Adunând, sunt circa 35 de substantive care definesc un adverb de loc și de direcție, amândouă – locul și direcția – conducându-ne spre inimă. Așadar, iată legătura dintre acasă, dor și inimă.

Stând acasă zilele acestea, cât va fi nevoie, ne este dor de oamenii din viața noastră și înțelegem cât de greu ne este fără ei, dar știm că așa îi vom revedea și îi vom îmbrățișa.

#StămAcasă este de fapt o dovadă de iubire!

Photo By Annie Spratt on Unsplash

©Antonela Lungu on La pas prin Brasov

Controversatul Urs de Aur revine acasă!

Touch Me Not va fi lansat în cinema în România pe 15 martie, însoțit de seria de dezbateri Politicile Corpului.

Câștigător al Ursului de Aur și al premiului pentru Cel Mai Bun Film de Debut la Berlinale, Touch Me Not va fi lansat oficial în cinematografe pe 15 martie 2019 în cadrul Festivalului Internațional de Drepturile Omului ONE WORLD Romania. Lansarea va fi însoțită de seria de dezbateri publice POLITICILE CORPULUI, în care protagoniștii filmului, activiști pentru drepturile omului din toate colțurile Europei, vor intra în dialog direct cu publicul român despre subiectele sensibile și de actualitate explorate în film. 

Cu sprijinul Institutului Cultural Român și al Uniunii Cineaștilor din România, dezbaterile  Touch Me Not – Politicile Corpului au însoțit impresionanta călătorie internațională a filmului în cele mai importante festivaluri de film ale lumii, precum și pricipalele lansări  în cinematografe din Europa și America de Nord, fiind găzduite de evenimente și instituții prestigioase, precum MoMA (Muzeul de Artă Modernă din New York), ICA (Institutul de Artă Contemporană din Londra), festivalurile internaționale de film Karlovy Vary, Viennale, IDFA Amsterdam, BFI London etc.

Presa internațională despre Touch Me Not:

The New York Times – „Tulburător de intens, imposibil de uitat…Corpul ca un tărâm miraculos.”

THE Hollywood Reporter – „Un tur de forță captivant. O explorare a exualității care deschide noi orizonturi.”

„Corpul nostru, intimitatea, sexualitatea sunt aspecte esențiale ale vieții și identității noastre, totuși ne este atât de greu să vorbim despre ele, fiind înconjurate de atâtea tabuuri și blocaje. TOUCH ME NOT este o invitație la dialog”, spune cineasta Adina Pintilie. Te invită pe tine, spectatorul, să îți pui la îndoială propriile idei despre intimitate, sexualitate, corp, să fii curios despre Celălalt, care e diferit de tine, și să-ți exerciți capacitatea de empatie, de a te pune în <pielea> Celuilalt.”

Prin controversa intensă pe care a stârnit-o chiar de la premiera mondială de la Berlinală, Touch Me Not deschide un spațiu de auto-reflecție, trecând dincolo de cinema, în zona dezbaterii publice, și devenind mai mult decât un film: o experiență transformativă. Seria de dezbateri TOUCH ME NOT—Politicile Corpului extinde procesul auto-reflexiv declanșat de film, creând un spațiu de dialog deschis despre subiecte precum: granițele personale, corpul ca un „câmp de luptă” al ideologiilor, alteritatea, intimitatea și dizabilitatea, fluiditatea genurilor, frumusețea non-normativă, libertatea personală.

MANEKINO FILM, producătorul și distribuitorul Touch Me Not în România, își propune să aducă acasă acest spațiu de auto-reflecție și transformare printr-o serie de avanpremiere speciale însoțite de dezbaterile POLITICILE CORPULUI,programate în luna martie a acestui an și realizate cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, Uniunii Cineaștilor din România, DACIN SARA și Institutului Goethe.

OUCH ME NOT a fost nominalizat pentru European Discovery – Prix FIPRESCI  în cadrul prestigioaselor Premii ale Academiei Europene de Film, așa numitele „Oscaruri Europene”. Începând cu luna octombrie a anului trecut, filmul a fost lansat în cinematografele din Franța, Germania, Marea Britanie, Austria, Olanda, Polonia, Grecia, Danemarca, Elveția, SUA,urmând să aibă premiera cinematografică în alte peste 25 de țări pe parcursul lui 2019.
Touch Me Not a fost selectat în peste 50 de festivaluri prestigioase din întreaga lume, printre care Toronto, Karlovy Vary, Viennale, BFI Londra, Sydney, Amsterdam, Sarajevo, Sevilia, Thessaloniki, Ierusalim, São Paulo, Rio de Janeiro, Mumbai, Montreal etc. și s-a bucurat de o primire extraordinară din partea unora dintre cele mai importante publicații și voci critice internaționale:

INDIEWIRE „De un umanism radical… imposibil de clasificat.”

SIGHT & SOUND „De un curaj extraordinar. O celebrare a sexualității, cu curiozitate și deschidere.”

LES INROCKUPTIBLES „Un film cum nu ați mai văzut… Cinema-ul ca experiență terapeutică”

KINO ZEIT „Intim, profund…Nu e doar un film, e o călătorie de auto-cunoaștere.”

LIBÉRATION „Redescoperă ce înseamnă frumusețea!”

LA VANGUARDIA „Fascinant, radical, inovativ… O abordare revoluționară a adevăratei naturi a sexualității.”

DIE ZEIT „O nesfârșită inițiere în atingere…
Noi înșine, privitorii, devenim participanți în acest proces de căutare interioară.”

CRITERION „Una dintre marile descoperiri ale anului.”

TÉLÉRAMA „Îți pune la încercare limitele și tabuurile.”

Stephanie Zacharek (TIME Magazine) „Un dar incredibil. Un film superb, cu totul neconvențional, despre conexiunea umană.”

DIE WELT „Cei care vor avea curajul să-l trăiască până la capăt vor fi răsplătiți cu o nouă perspectivă asupra lumii.”

 * Acest film nu este recomandat persoanelor sub 18 ani. Din 15 martie in cinematografe.

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov