Arhive etichetă: Centrul Multicultural al Universității Transilvania

Documentar din anii 1950 despre Steagul Roșu – Kinedok la Brașov, pe 14 și 21 Ianuarie

Joi, pe 14 ianuarie, are loc prima proiecție de film documentar de anul acesta din cadrul programului european KineDok la Brașov powered by One World Romania. Calupul de cinci scurtmetraje documentare românești din perioada comunistă „Sahia Vintage” va fi proiectat online, de la ora 18.00, pe paginile de Facebook ale organizatorilor locali, Artburg și Centrul Multicultural al Universității Transilvania. Vizionarea este gratuită.

Un documentar extrem de interesant pentru brașoveni va fi „Reportaj de la Steagul Roșu” (Alexandru Sîrbu / 1956 / 19min / Alb/Negru), un film atipic în contextul anilor ‘50. Privit din perspectiva deceniilor următoare, filmul aparține unui corp mai larg de documentare concentrate asupra condițiilor de viață oferite cetățenilor României de către noile cartiere de locuințe muncitorești – în cazul de față, cartierul de blocuri construite în jurul fabricii Steagul Roșu din Orașul Stalin (numele orașului Brașov în perioada 1950-1960).

KineDok este un program unic în Europa prin amploarea sa, desfășurându-se concomitent în 7 țări partenere: Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Polonia, Bulgaria şi România, unde este coordonat de către Asociația One World Romania, în strâns parteneriat cu festivalul de film cu același nume.

Fiecare dintre țările participante contribuie cu cele mai noi documentare, care rulează apoi în sute de locații din toate cele 7 ţări, generând astfel o comunitate culturală impresionantă.

Proiectul se face remarcat prin abordarea sa aparte, proiecțiile fiind sub formă de cineclub și desfășurându-se pe tot parcursul anului în spații cât mai accesibile. Publicul are șansa să vadă o selecție deosebită de filme, care nu circulă în cinematografele obișnuite și la care altfel nu ar avea acces. Mai mult decât atât, KineDok trece dincolo de experiența pasivă a sălii tradiționale de cinema, organizând după proiecțiile de film dezbateri angrenante între public și diverși invitați locali și internaționali.

Publicul are astfel ocazia să se implice activ în discuții cu regizori, protagoniști și specialiști din diferite domenii, și să rămână astfel conectat nu doar la actualitatea românească ci și la evenimente curente de natură culturală, socială și politică din întreaga lume.

Pentru al treilea an consecutiv, KineDok la Brașov se desfășoară în parteneriat cu Centrul Multicultural al Universității Transilvania, programul aflându-se la cea de-a șasea ediție consecutivă la Brașov, care a fost deschisă în data de 17 decembrie 2020 cu proiecția documentarului „Distanța dintre mine și mine” de Mona Nicoară și Dana Bunescu.

Programul KineDok la Brașov, 14. și 21. Ianuarie 2021

14.01. 2021 – Sahia Vintage

Reportaj de la Steagul Roșu (Alexandru Sîrbu / 1956 / 19min / Alb/Negru)

Reportaj de la Steagul Roşu e un film atipic în contextul anilor 50. Privit din perspec-tiva deceniilor următoare, filmul aparține unui corp mai larg de documentare concen-trate asupra condițiilor de viață oferite cetățenilor României de către noile cartiere de locuințe muncitorești – în cazul de față, cartierul de blocuri construite în jurul fabricii Steagul Roșu din Orașul Stalin (numele orașului Brașov în perioada 1950-1960).

Casa noastră ca o floare (Alexandru Boiangiu / 1963 / 19min / Alb/Negru)

Se filmează vreme de două luni în Ferentari, Balta Albă, Pajura, Griviţa, Floreasca, Giuleşti, zona 6 Martie-Izvor. La final filmul este prezentat în documentele interne ca un „film-anchetă” în cadrul căruia „discret sau indiscret, obiectivul cinematografic pătrunde în casele oamenilor cu voia, dar mai ales fără voia lor, surprinzând compor-tarea neglijentă şi de condamnat a unor locatari care au o comportare boierească faţă de locuinţe, deteriorează apartamentele şi nu respectă cele mai elementare norme de convieţuire obştească.”

Primul documentar de investigaţie al lui A. Boiangiu continuă preocuparea documen-tariştilor pentru tema locuirii, probată și de alte filme produse la studioul Sahia, pre-cum Reportaj de la Steagul Roşu. Acolo, regizorul Alexandru Sîrbu îşi urmărise per-sonajele – locuitori ai unui nou cartier de blocuri construit în jurul fabricii eponime din Braşov – într-un moment de relaxare la sfârșit de săptămână. Însă experienţele neg-ative legate de locuirea colectivă a unei populații recent urbanizate creează necesi-tatea unor filme educative care să atragă atenţia asupra regulilor de convieţuire în spaţiul comun al blocului de locuinţe.

Scrisoare din orașul nou (Titus Mesaroș / 1978 / 10min / Alb/Negru)

Filmul mizează substanțial pe umor pentru a transmite, în format digerabil, un mesaj pozitiv cu privire la beneficiile intervenției modernizatoare a statului în viața cotidiană a viitorilor orășeni: când băiatul înghite din greșeală un nasture, mama îl duce la „spitalul cel nou” pentru a verifica „dacă e de la cămașă sau de la pantaloni”; aparatul este atât de performant încât familia poate fi sigură că nasturele este de la cămașă; o rudă a băiatului cumpără un aragaz cu ecran transparent la care se poate vedea găina prăjindu-se „mai bine decât la televizor”, motiv pentru care tatăl decide într-o seară „să stea la știrile de la aragaz.”

Aflați despre mine (Adrian Sârbu / 1982 / 17min / Color)

Mizând pe o formula epistolară (de unde titlul filmului), Aflați despre mine… prinde procesele identitare profunde determinate de migrația internă a ultimelor decenii. Odată cu ruperea de spațiul de origine, tinerii își pierd reperele, devenind frecvent violenți sau dependenți de alcool. Pentru a-i ajuta, sau pentru a-i menține într-o zonă ușor de controlat, cei care administrează căminul organizează o horă săptămânală care va oferi material pentru câteva dintre secvențele cele mai memorabile ale filmului.

Numit inițial Căminiștii, filmul e regizat de unul dintre tinerii care devin angajați ai studioului Sahia la începutul anilor ‘80, aducând un val de energie și un interes proaspăt pentru documentarul social (în versiunea permisă de epocă): Adrian Sârbu – un nume asociat în România post-comunistă cu grupul MediaPro.

Pentru strănepoți, încă ceva despre București (Doru Segall / 1980 / 15min / Color)

Structurat ca o scrisoare adresată de „un grup de cetățeni de la Studioul Alexandru Sahia” viitorilor rezidenți ai capitalei în secolul 21, filmul cuplului Segall prinde, într-o suită de instantanee surprinzător de luminoase, Bucureștiul de la începutul anilor ‘80. Când familia Segall iese cu camera pe străzile capitalei – o acțiune tot mai dificilă în ultimul deceniu ceaușist, din pricina restricțiilor aplicate aleatoriu imaginii documen-tare – mulți sunt încă bucureșteni doar cu buletinul, ca urmare a migrației recente de la sat la oraș, și fac eforturi să se adapteze la o realitate metropolitană care le este străină.

Avem aici un dialog ad-hoc, peste ani, intre filmul Segallilor și cel al colegului de stu-dio Alexandru Boiangiu care, cu două decenii mai înainte, își îndreptase și el camera către noile modele de locuire urbană – în cazul respectiv într-un film realizat în for-mula anchetei sociale și orientat în special către expunerea celor neglijenți față de proprietatea socialistă.

21.01.2021 – Sârboaica (titlu original: Srbenka)

regia: Nebojša Slijepčević I Croația I 2018 I 72 min.

Moartea violentă a unei tinere fete de etnie sârbă, în contextul conflictelor sârbo-croate de la începutul anilor ’90, devine subiectul unui spectacol de teatru. Mai degrabă decât asupra spectacolului în sine, „Srbenka” se concentrează asupra mo-mentelor de discuții de la repetiții și asupra propriilor experiențe pe care ororile trecutului le trezesc în fiecare dintre actori.

Scena goală lasă locul unor segmente în care confesiunile actorilor dovedesc că tensiunile etnice și ura dintre oameni încă persistă, chiar și la nivelul adolescenților care nu se născuseră la momentul con-flictelor. A fi de origine sârbă în Croația încă rămâne un lucru rușinos, pe care mulți îl ascund. Prin scenele sale de discuții colective, de terapie în grup, „Srbenka” urmărește un proces de reconciliere cu trecutul personal și cu cel național, lansând un îndemn către toleranță în contextul unei Europe de Est acut divizate și încă scufundate în ranchiuni etnice, transmise mai departe fără justificare, din generație în generație.

KINEDOK este un program internațional de distribuție alternativă pentru filmul docu-mentar, care se desfășoară în șapte țări partenere: Republica Cehă, Slovacia, Unga-ria, Croația, Norvegia, Bulgaria și România.

Organizator Național: Asociația One World Romania

Organizator Local: Asociația Culturală Artburg, Centrul Multicultural al Universității Transilvania

Online: festival-oneworld.ro | kinedok.net

PARTENERI: Institute of Documentary Film (Rep. Cehă), Filmtopia (Slovacia), Anthropolis (Ungaria), ReStart (Croația), Activist 38 (Bulgaria), AdArte (Polonia)

CU SPRIJINUL: Creative Europe – MEDIA Programme of the European Union, Admin-istrația Fondului Cultural Național, Centrul Național al Cinematografiei, UNHCR, Agenţia ONU pentru Refugiaţi

*Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Asociația Culturală Artburg și Centrul Multicultural al Universității Transilvania vă invită la un nou sezon KineDok

Joi, 17. decembrie, începe cea de-a șasea ediție a programului european KineDok la Brașov powered by One World Romania cu filmul documentar “Distanța dintre mine și mine” care va fi proiectat online, de la ora 18, pe pagina de Facebook Artburg.

KineDok este un program unic în Europa prin amploarea sa, desfășurându-se con-comitent în 7 țări partenere: Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Polonia, Bulgaria şi România, unde este coordonat de către Asociația One World Romania, în strâns parteneriat cu festivalul de film cu același nume.

Fiecare dintre țările partici-pante contribuie cu cele mai noi documentare, care rulează apoi în sute de locații din toate cele 7 ţări, generând astfel o comunitate culturală impresionantă.

Proiectul se face remarcat prin abordarea sa aparte, proiecțiile fiind sub formă de cineclub și desfășurându-se pe tot parcursul anului în spații cât mai accesibile. Publicul are șansa să vadă o selecție deosebită de filme, care nu circulă în cinematografele obișnuite și la care altfel nu ar avea acces. Mai mult decât atât, KineDok trece dincolo de experiența pasivă a sălii tradiționale de cinema, organizând după proiecțiile de film dezbateri angrenante între public și diverși invitați locali și internaționali.

Publicul are astfel ocazia să se implice activ în discuții cu regizori, protagoniști și specialiști din diferite domenii, și să rămână astfel conectat nu doar la actualitatea românească ci și la evenimente curente de natură culturală, socială și politică din întreaga lume.

Pentru al treilea an consecutiv, KineDok la Brașov se desfășoară în parteneriat cu Centrul Multicultural al Universității Transilvania. „Distanța dintre mine și mine” de Mona Nicoară și Dana Bunescu a fost desemnat cel mai bun film documentar al anului 2020 la Gala Premiilor GOPO și a fost proiectat la festivaluri de film internaționale. Filmul poate fi vizionat gratuit, joi, la ora 18.

Programul KineDok la Brașov

17.12. – Distanța dintre mine și mine
regia: Mona Nicoară, Dana Bunescu I România I 2018 I 89 min.

Toți ne luptăm cu propriul trecut. Unii, mai mult ca alții. Cu o reputație de femeie fa-tală, băutoare și fumătoare prodigioasă, poeta avangardistă, compozitoarea și grafi-ciana Nina Cassian are și cu ce să se lupte: după ce în anii fascismului în România s-a refugiat în ilegalismul comunist, a devenit simultan complice și problematică pentru nou-instalatul regim stalinist, ca apoi să intre în conflict direct cu regimul Ceaușescu, sfârșind într-un exil nedorit la New York în 1985. Un film despre credințe, artă și putere,

„Distanța dintre mine și mine” explorează fricțiunea dintre memoria personală și arhiva oficială, dintre realitatea actuală și narațiunile pe care le construim despre trecut. Gândurile Ninei în timpul ultimului ei an de viață sunt confruntate cu o bogată arhivă de filme, muzică, poezie, apariții de televiziune, întregistrări private inedite și documente de urmărire de la Securitate. Sunt dezvăluite astfel dileme etice și estetice care sunt parte din trecutul, dar și viitorul nostru.

14.01. 2021 – Sahia Vintage

Aceasta este o selecție de scurt-metraje românești din perioada comunistă. Unul dintre filme este despre cartierul Steagu Roșu.

Reportaj de la Steagul Roșu (Alexandru Sîrbu / 1956 / 19min / Alb/Negru)

Reportaj de la Steagul Roşu e un film atipic în contextul anilor 50. Privit din perspec-tiva deceniilor următoare, filmul aparține unui corp mai larg de documentare concen-trate asupra condițiilor de viață oferite cetățenilor României de către noile cartiere de locuințe muncitorești – în cazul de față, cartierul de blocuri construite în jurul fabricii Steagul Roșu din Orașul Stalin (numele orașului Brașov în perioada 1950-1960).

Casa noastră ca o floare (Alexandru Boiangiu / 1963 / 19min / Alb/Negru)

Se filmează vreme de două luni în Ferentari, Balta Albă, Pajura, Griviţa, Floreasca, Giuleşti, zona 6 Martie-Izvor. La final filmul este prezentat în documentele interne ca un „film-anchetă” în cadrul căruia „discret sau indiscret, obiectivul cinematografic pătrunde în casele oamenilor cu voia, dar mai ales fără voia lor, surprinzând compor-tarea neglijentă şi de condamnat a unor locatari care au o comportare boierească faţă de locuinţe, deteriorează apartamentele şi nu respectă cele mai elementare norme de convieţuire obştească.”

Primul documentar de investigaţie al lui A. Boiangiu continuă preocuparea documen-tariştilor pentru tema locuirii, probată și de alte filme produse la studioul Sahia, pre-cum Reportaj de la Steagul Roşu. Acolo, regizorul Alexandru Sîrbu îşi urmărise per-sonajele – locuitori ai unui nou cartier de blocuri construit în jurul fabricii eponime din Braşov – într-un moment de relaxare la sfârșit de săptămână. Însă experienţele neg-ative legate de locuirea colectivă a unei populații recent urbanizate creează necesi-tatea unor filme educative care să atragă atenţia asupra regulilor de convieţuire în spaţiul comun al blocului de locuinţe.

Scrisoare din orașul nou (Titus Mesaroș / 1978 / 10min / Alb/Negru)

Filmul mizează substanțial pe umor pentru a transmite, în format digerabil, un mesaj pozitiv cu privire la beneficiile intervenției modernizatoare a statului în viața cotidiană a viitorilor orășeni: când băiatul înghite din greșeală un nasture, mama îl duce la „spitalul cel nou” pentru a verifica „dacă e de la cămașă sau de la pantaloni”; aparatul este atât de performant încât familia poate fi sigură că nasturele este de la cămașă; o rudă a băiatului cumpără un aragaz cu ecran transparent la care se poate vedea găina prăjindu-se „mai bine decât la televizor”, motiv pentru care tatăl decide într-o seară „să stea la știrile de la aragaz.”

Aflați despre mine, Adrian Sârbu / 1982 / 17min / Color

Mizând pe o formula epistolară (de unde titlul filmului), Aflați despre mine… prinde procesele identitare profunde determinate de migrația internă a ultimelor decenii. Odată cu ruperea de spațiul de origine, tinerii își pierd reperele, devenind frecvent violenți sau dependenți de alcool. Pentru a-i ajuta, sau pentru a-i menține într-o zonă ușor de controlat, cei care administrează căminul organizează o horă săptămânală care va oferi material pentru câteva dintre secvențele cele mai memorabile ale filmului.

Numit inițial Căminiștii, filmul e regizat de unul dintre tinerii care devin angajați ai studioului Sahia la începutul anilor ‘80, aducând un val de energie și un interes proaspăt pentru documentarul social (în versiunea permisă de epocă): Adrian Sârbu – un nume asociat în România post-comunistă cu grupul MediaPro.

Pentru strănepoți, încă ceva despre București – Doru Segall / 1980 / 15min / Color

Structurat ca o scrisoare adresată de „un grup de cetățeni de la Studioul Alexandru Sahia” viitorilor rezidenți ai capitalei în secolul 21, filmul cuplului Segall prinde, într-o suită de instantanee surprinzător de luminoase, Bucureștiul de la începutul anilor ‘80. Când familia Segall iese cu camera pe străzile capitalei – o acțiune tot mai dificilă în ultimul deceniu ceaușist, din pricina restricțiilor aplicate aleatoriu imaginii documen-tare – mulți sunt încă bucureșteni doar cu buletinul, ca urmare a migrației recente de la sat la oraș, și fac eforturi să se adapteze la o realitate metropolitană care le este străină.

Avem aici un dialog ad-hoc, peste ani, intre filmul Segallilor și cel al colegului de stu-dio Alexandru Boiangiu care, cu două decenii mai înainte, își îndreptase și el camera către noile modele de locuire urbană – în cazul respectiv într-un film realizat în for-mula anchetei sociale și orientat în special către expunerea celor neglijenți față de proprietatea socialistă.

21.01.2021 – Sârboaica (titlu original: Srbenka)

regia: Nebojša Slijepčević I Croația I 2018 I 72 min.

Moartea violentă a unei tinere fete de etnie sârbă, în contextul conflictelor sârbo-croate de la începutul anilor ’90, devine subiectul unui spectacol de teatru. Mai degrabă decât asupra spectacolului în sine, „Srbenka” se concentrează asupra mo-mentelor de discuții de la repetiții și asupra propriilor experiențe pe care ororile trecutului le trezesc în fiecare dintre actori.

Scena goală lasă locul unor segmente în care confesiunile actorilor dovedesc că tensiunile etnice și ura dintre oameni încă persistă, chiar și la nivelul adolescenților care nu se născuseră la momentul con-flictelor. A fi de origine sârbă în Croația încă rămâne un lucru rușinos, pe care mulți îl ascund. Prin scenele sale de discuții colective, de terapie în grup, „Srbenka” urmărește un proces de reconciliere cu trecutul personal și cu cel național, lansând un îndemn către toleranță în contextul unei Europe de Est acut divizate și încă scufundate în ranchiuni etnice, transmise mai departe fără justificare, din generație în generație.

KINEDOK este un program internațional de distribuție alternativă pentru filmul docu-mentar, care se desfășoară în șapte țări partenere: Republica Cehă, Slovacia, Unga-ria, Croația, Norvegia, Bulgaria și România.

Organizator Național: Asociația One World Romania

Organizator Local: Asociația Culturală Artburg, Centrul Multicultural al Universității Transilvania

Online: festival-oneworld.ro | kinedok.net

PARTENERI: Institute of Documentary Film (Rep. Cehă), Filmtopia (Slovacia), Anthropolis (Ungaria), ReStart (Croația), Activist 38 (Bulgaria), AdArte (Polonia)

CU SPRIJINUL: Creative Europe – MEDIA Programme of the European Union, Admin-istrația Fondului Cultural Național, Centrul Național al Cinematografiei, UNHCR, Agenţia ONU pentru Refugiaţi

*Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea ben-eficiarului finanțării

Sursa si imagini; comunicat remis La pas prin Brasov

Câștigătorii Premiilor Anului 2019 în Cultură la Brașov

Marți 25 februarie 2020, Consorțiul Cultural Corona a decernat Premiile Anului 2019 în Cultură la Brașov în cadrul unei gale organizate la Centrul Multicultural al Universității Transilvania.

Câștigătorii au fost desemnați pe baza voturilor exprimate online de către publicul brașovean, respectiv a notelor acordate de către trei personalități ale artei contemporane și ale managementului cultural din afara Brașovului, ale cărui opțiuni au avut și în acest an o pondere de 50%. Juriul acestei ediții a fost format din Silvia Antigona Rogozea, curator și director de programe la Muzeul Național de Artă Contemporană, Ciprian Anghel Ștefan, directorul general al Complexului Național Muzeal ASTRA și președinte al Rețelei Naționale a Muzeelor din România, și Luminița Arvunescu, realizator Radio România Muzical și  Președinta Uniunii Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România.

La categoriile deja consacrate s-au adăugat, la această a șasea ediție, două secțiuni noi: Proiectul de educație culturală al anului, respectiv Proiectul de arte vizuale al anului.

Dintre proiectele, evenimentele și organizațiile culturale nominalizate, au fost desemnați următorii câștigători:

  • Cartea anului

Istorii din ’89 în benzi desenate

Muzeul Județean de Istorie Brașov

  • Expoziția anului

Povești românești

Clubul Ilustratorilor, Muzeul Casa Mureșenilor

  • Festivalul anului

cartfest – Festivalul de Artă și Cultură Cristian

  • Afișul cultural al anului

Festivalul de Benzi Desenate Istorie Brașov 2019

  • Concertul anului

Concert de Crăciun Fulgi de colind

Cvintetul vocal ANATOLY

  • Proiectul cultural al anului

TAMTAM Festival

  • Spectacolul de teatru al anului

Îmblânzirea Scorpiei

Centrul Cultural Reduta

  • Proiectul literar al anului

AntareSFest 2019

  • Proiectul muzical al anului

Alina Bercu, Integrala sonatelor pentru pian de Ludwig van Beethoven

Centrul Muzical al Universității Transilvania

  • Spectacolul de dans / performance al anului

Abua Bua Bua

Organizația de Tineret a Forumului Democrat German din Brașov

  • Debut

Orchestra de cameră a Universității Transilvania din Brașov

  • Proiectul de educație culturală al anului

Spectocular

Asociația Amural

  • Proiectul de arte vizuale al anului

Amural Festival Vizual

  • Organizația culturală a anului

Centrul Multicultural al Universității Transilvania

Gala Premiilor Anului în Cultură la Brașov a fost organizată în acest an cu sprijinul Coresi Shopping Resort.

Grafică: Alina Andrei

Program muzical: Ansamblul de cameră al Liceului Vocațional de Muzică „Tudor Ciortea”

VIA: consortiulcorona.ro

Chamber Jazz@Universitatea Transilvania revine cu un dublu concert de pian

Sâmbătă, 18 ianuarie, de la ora 19:00, Chamber Jazz@Universitatea Transilvania revine cu un dublu concert de pian, într-o formulă care îi readuce împreună pe Mircea Tiberian și Toma Dimitriu după albumul The Pale Dot, pe care l-au lansat în 2015 la casa de discuri Fiver House Records.

Concertul va fi urmat de o discuție dedicată pianului în jazz, la care va participa și curatorul seriei Chamber Jazz, pianistul și compozitorul Lucian Ban.

Expoziție Ștefan Pelmuș 70 | vernisaj: 4 decembrie 2019, ora 19:00

Centrul Multicultural al Universității Transilvania vă invită la vernisaj

Miercuri, 4 decembrie, de la ora 19:00, vă așteptăm cu drag la vernisajul expoziției retrospective aniversare Ștefan Pelmuș 70. Expoziția dezvăluie un artist experimentat, care a cultivat în timp un bogat imaginar personal, constând în elemente la limita între real și fantastic, și o abordare dezinvoltă, expansivă și totodată foarte atentă la încărcătura simbolică a imaginilor pe care le compune.

Expoziția poate fi vizitată până pe 15 ianuarie 2020 și este organizată în parteneriat cu Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud și Grupul pentru inițiativă locală Gil Corona.

vibrate!festival V debutează vineri, 15 noiembrie, cu un concert inedit pe Ringul de Box Tenis Arena

Începând de vineri, timp de 3 zile orașul de la poalele Tâmpei găzduiește unul dintre evenimentele de referință în domeniul muzicii clasice, vibrate!festival.

Cea de-a cincea ediție a festivalului internațional care, an de an, ne provoacă să vedem și să simțim dincolo de ceea ce știm sau credem că știm despre muzica clasică, debutează sub umbrela unei teme relevante pentru trăirile și aspirațiile de astăzi – Flow.

“În psihologia pozitivă, starea de ”flow” este o stare mentală de operare în care o persoană implicată într-o activitate este scufundată într-o senzație de concentrare energizată, implicarea totală în activitate rezultând într-o pierdere a simțului spațial și temporal. Este ceea ce vă invităm să trăiți la concertele vibrate!festival și cu atât mai mult la această ediție a V-a. Inventat de psihologul Mihály Csíkszentmihályi, termenul este folosit și aplicat într-o multitudine de câmpuri, care acoperă aspecte din artă, sport, religie, gaming, educație. În muzică, starea de ”flow” este esențială și definitorie. vibrate!festival are flow. Go with the flow!” este cuvântul de deschidere semnat de către directorul vibrate!festival, Vlad Maistorovici, citat de La pas prin B

rasov.

Programul din acest an reunește performeri recunoscuți internațional – câștigători ai concursurilor de prestigiu din întreaga lume, nume sonore ale scenei, distinși creatori și inovatori îndrăgiți de publicul de pretutindeni, un grup select de muzicieni de calibru, maeștri recunoscuți internațional care depășesc tiparele convenționale: carismatica violoncelistă sârbo-franceză Maja Bogdanović, violistul și otomanistul grec Alexandros Koustas, versatilul violonist britanic-olandez Daniel Rowland, saxofonista ungară Erzsébet Seleljo și fondatorii vibrate!festival, pianista Diana Ionescu și violonistul și compozitorul Vlad Maistorovici.

Festivalul debutează vineri, ora 21.00, la Tenis Arena cu La Follia: dueluri muzicale de categoria grea pe ringul de box. Recitalul tratează una dintre cele mai vechi teme muzicale Europene cunoscute, La Follia în viziunea lui Vivaldi.

În cel de-al doilea concert programat sâmbătă, Offstream, veți trăi experiența completă a unui happening muzical, explorând sonoritățile misterioase ale muzicilor vechi scrise de Purcell, Dowland și Cantemir alături de clasicii contemporani Penderecky și Vasks, care creează atmosfera pentru proiecția filmului mut Prăbușirea Casei Usher (1928) de Jean Epstein după Edgar Allen Poe. Coloană sonoră este compusă de Charlie Barber pornind de la schițele lui Debussy. Concertul va avea loc la hub cultural Visssual începând cu ora 19.00.

Festivalul se încheie duminică, ora 17.00, la sala Patria, cu Aval care propune un program cameral somptuos, cu hiturile lui Piazzolla – tangourile Cele Patru Anotimpuri la Buenos Aires, neobișnuitul Cvintet cu saxofon de Adolf Busch și Cvintetul cu pian op. 1 plin de glorie romantică de Dohnanyi.

Bilete pot fi achiziționate la intrare înaintea începerii evenimentelor. Prețul unui bilet este de 33 lei.

Pe lângă cele trei concerte de seară și în acest an evenimentele de la Sinestezia continuă tradiția edițiilor anterioare, punând accentul pe experiența completă a muzicii în relație cu alte discipline. Astfel în cadrul festivalului sunteți invitați la o repetiție deschisă publicului la Centrul Multicultural al Universității Transilvania sau să cunoașteți artiștii la o cafea la ceainăria Tipografia. Tot în cadrul evenimentelor Sinestezia organizatorii pregătesc în ultima zi a festivalului un concert dedicat copiilor care va avea loc la Clubul Copiilor, duminică ora 11.00.

Intrarea la evenimentele Sinestezia este liberă în limita locurilor disponibile.

Video: YouTube

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

FREE FALL: Lucian Ban & Alex Simu

Pe 13 noiembrie, de la ora 19:00, pianistul Lucian Ban și clarinetistul Alex Simu revin la Centrul Multicultural pentru lansarea albumului FREE FALL, editat de prestigioasa casă de discuri Sunnyside Records.

Cei doi muzicieni de origine română, unul stabilit la New York și altul, în Olanda, se întâlnesc într-un proiect unic, la graniţa între jazz, improvizaţie și muzică de cameră europeană.

FREE FALL s-a bucurat aproape instantaneu de elogiile presei de specialitate din SUA și Europa: în februarie 2019 Bandcamp îl numește „albumul de jazz al lunii”, iar în iunie revista germană STEREO Magazine îi acordă și ea calificativul maxim. All About Jazz, una dintre cele mai importante platforme de profil, descrie albumul drept „o licărire de geniu compozițional, mergând dincolo de umbra lui Giuffre și relevând personalitățile unice a doi dintre reprezentanții jazzului contemporan”.

VIA: Centrul Multicultural al Universității Transilvania

Bauhaus imaginista

„bauhaus imaginista” este un proiect internaţional realizat cu ocazia aniversării a 100 de ani de la înfiinţarea Şcolii Bauhaus din Germania, care a devenit în timp unul dintre cele mai importante curente ale arhitecturii moderne şi un stil internaţional.

În demersul său, expoziţia pleacă de la patru obiecte centrale ale mişcării Bauhaus şi  cuprinde patru capitole tematice şi conceptuale: Corresponding With, Learning from, Moving Away şi Still Undead.

Expoziţia include cercetările efectuate de curatori, texte şi imagini pe marginea celor patru capitole. În acest scop, artistul Luca Frei a dezvoltat o structură – parţial sculptură, parţial arhitectură expoziţională – ca un spaţiu în care vizitatorii pot interacţiona cu obiectele expoziţiei. Un rol central în cadrul instalaţiei îl ocupă terminalul cu calculator, de la care vizitatorii pot răsfoi revista online a bauhaus imaginista şi pot imprima materialele sub formă de imagine sau text.

Proiectul „bauhaus imaginista” este o colaborare între Bauhaus Kooperation Berlin Dessau Weimar, Goethe-Institut și Haus der Kulturen der Welt, iar la Brașov, evenimentul este  0rganizat de Centrul Cultural German Braşov | Deutsches Kulturzentrum Kronstadt, în colaborare cu Goethe Institut România.

Vă invităm joi, 12 septembrie la Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov, ora 19:00, la vernisajul expoziției pe care o veți putea vizita până pe 02.10.2019.

VIA: Centrul Multicultural al Universității Transilvania

„Nisip în ochii mei”, fotografie și literatură orală din Sudan, 3-27 iunie, Brașov

Autoarea și fotografa Nagy Enikő, originară din Brașov, crescută și educată în Germania, și-a petrecut mai mulți ani documentând prin intermediul fotografiilor și istoriei orale – 45 de grupuri etnice, 30.000 de kilometri – modul de viață, gândirea și obiceiurile oamenilor din Sudan. În imagini ale Sudanului complet diferite de cele la care ne-am aștepta, călătoria epică oferă o perspectivă intimă asupra unui popor și a experienței umane în general, recuperând narațiunea unei țări.

O expoziție itinerantă, extrasă din volumul ei literar-fotografic, SAND IN MY EYES: Sudanese Moments (engleză și arabă, 2014), care a fost publicat cu o prefață din partea UNESCO în semn de recunoaștere pentru protejarea patrimoniului imaterial mondial, va fi prezentată la Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov (Bulevardul Eroilor 29) începând din 3 și până pe 27 iunie 2019.

Un peisaj de imagini și cuvinte face vizibile modul de gândire al nomazilor, al agricultorilor de subzistență, sentimentul coeziunii, ospitalitatea și generozitatea atât de caracteristice oamenilor din Sudan, rolul social al bărbatului și al femeii, făurirea căminului, ritualurile, viața spirituală, respectul față de bătrâni.

Cine suntem noi? Și ce ne face să fim ceea ce suntem ca indivizi și comunități?

Autoarea a stat de vorbă cu capii triburilor, cu bătrâni înțelepți, cu literați, rapsozi și cu foarte mulți oameni de rând. A șezut alături de ei în jurul focului, în adunări de instanță tradițională, precum și în colibe de bucătărie, între femeile care preparau parfumuri sau își pregăteau morții pentru ultimul drum – ascultând cuvinte rostite în viața de zi cu zi. S-a întâlnit cu șamani, cu oameni obișnuiți, dar și cu intelectuali – ascultându-le poveștile.

Enikő Nagy își va prezenta cartea și un documentar (30 de minute) despre proiect vineri, 7 iunie, de la ora 18:00, cu o lectură bilingvă (română și arabă) a povestirilor tradiționale din carte, la Centrul Multicultural al Universității Transilvania, de unde poate fi cumpărat și volumul SAND IN MY EYES: Sudanese Moments, cu dedicația autoarei.

Prezentată începând din 2014 în München, Berlin, Madrid, Londra, Geneva, Roma, Budapesta și Sudan, expoziția a fost văzută de peste 50.000 de vizitatori. Servicii mass-media internaționale precum El País, abc.es, Vox Africa TV, CCTV, The Arab Weekly, Léman Bleu Télévision, National Geographic Hungary, Wall Street International, BBC World au publicat relatări despre expoziție.

Autoarea, de profesie pedagog social, a petrecut zece ani în Sudan, unde a lucrat în calitate de consultant în cadrul Serviciului German pentru Dezvoltare (DED) și expert internațional al UNESCO. A fost redactor al unei publicații pe tema drepturilor femeilor în religie și al unor cărți publicate în Sudan despre cultură și identitate. În prezent, lucrează ca referent în materie de global learning în Germania și conduce un cămin pentru femei în situație de criză.

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Vernisajul expoziției Măsura lucrurilor – Florin Buta

Vineri, 10 mai, de la ora 18:00, sunteți invitați la deschiderea unei noi expoziții la Centrul Multicultural.

Măsura lucrurilor, expoziția lui Florin Buta, se compune din obiecte revalorificate, elemente picturale și instalații mixed media surprinzătoare, prezentate pentru a puncta, prin intervenții minimale, reținute, un moment pregnant din istoria lor.

,,Imaginația noastră are clișee personale – cum puncta Merce Cunningham. Limitele de toate felurile ne impun să ieșim din clișeele proprii și să reconsiderăm prezența celuilalt și, prin acesta, a realității trecute sau prezente.

Obiectele găsite – hărțile, planșele didactice, literele, fragmentele de mobilier, structura designului unui poster – sunt astfel de limite, auto-impuse de către Florin Buta în procesul său de creație. Pânza alba este înlocuită cu un spațiu deja scris pentru imaginația noastră, deja plin de o informație față de care poți să te porți cuminte sau ireverențios.  Oricum te-ai purta, prezența anterioară îți provoacă imaginația, flexibilitatea și capacitatea de a transforma realitatea conform voinței și puterii tale, sau de a o accepta, prin domolirea anxietăților existențiale,” – Mirela Ivanciu, curator expozitie.

Expoziția va putea fi vizitată până pe 30 mai.