Arhive etichetă: CONAF

44% dintre companii au trei sau mai multe femei la cel mai înalt nivel

Cristina CHIRIAC, președinte CONAF: ,,Femeile trebuie promovate și în cadrul companiilor de stat, după modelul din privat, pentru poziții de top management și ca membri în consiliile de administrație.”

44% dintre companii au trei sau mai multe femei la cel mai înalt nivel, spre deosebire de acum 4 ani, conform analizelor de piață făcute de Mc Kinsey & Company, la nivel global. Cercetările arată că discrepanțele încep de la straturile incipiente de management, argumentând că pentru fiecare 100 de bărbați angajați și promovați, doar 72 de femei primesc același tratament, astfel încât o mare parte dintre ele rămân blocate la niveluri pentru începători.

Astfel, rezultatul disproporționat din vârful piramidei nu pare atât de surprinzător. Mai mult, studiile arată că deși femeile care ocupă funcții de conducere sunt absolvente ale unor școli mai prestigioase decât bărbații care au aceleași roluri, sunt mai puțin susceptibile de a deveni lideri în companii, au contracte mai scurte ca CEO și sunt plătite mai puțin pentru aceleași funcții.

Cristina Chiriac, a declarat: ,,Astăzi, productivitatea este cuvântul cheie pentru majoritatea organizațiilor, iar diverse echipe de management pot fi secretul succesului. În grupuri mixte, la orice nivel, se dezvoltă abordări mai inovatoare, iar procesul de luare a deciziilor este mai complex și mai eficient. Companiile pot beneficia de gândirea critică și creativitatea care derivă din schimbul de idei între bărbați și femei în consiliile de administrație. Prezența unui număr constant de femei în conducere contribuie, de asemenea, la crearea unui mediu de lucru atractiv, care ajută la recrutarea celor mai bune resurse umane. Viitorii angajați sunt din ce în ce mai interesați de problemele diversității la locul de muncă, iar cei mai talentați urmăresc mai mult decât recompense financiare”. 

Domnia sa este de părere că ar trebui promovate cât mai mult femei și în cadrul companiilor de stat, după modelul din privat, atât ca poziții de top management cât și ca membri în consiliile de administrație. ,,Trebuie echilibrate forțele pe scena profesională astfel încât să se înțeleagă că diversitatea duce la eficiență, creativitate și dezvoltare continuă. Îmi doresc ca atât la nivel politic, cât și administrativ, să se pună accent pe implicarea femeilor în actul de conducere. Confederația noastră este singura de acest gen din România, ne implicăm activ în viața economică, sprijinind activitatea doamnelor în sfera de business și oferind exemple de modele de succes pentru sectorul public”.

Raportul Global Gender Gap 2018, documentul de referință al Forumului Economic Mondial care măsoară disparitățile dintre bărbați și femei în fiecare an, susține că există încă o diferență de gen de 32%. Procentul poate să nu pară impresionant, dar timpul estimat pentru a reduce decalajul economic este – 202 de ani!

Din punct de vedere politic, lucrurile nu arată mai bine, având în vedere că din cele 149 de state evaluate, doar 17 au lideri de sex feminin, doar 18% sunt miniștri și 25% parlamentari.

În Europa, cifrele indică un model similar cu cel global, în care, deși 60% dintre absolvenți sunt femei, ei reprezintă doar 33% din oamenii de știință și ingineri europeni. Mai multe femei decât bărbați lucrează cu jumătate de normă (75% din lucrători) și sunt angajați în zone cu valoare mai mică. În plus, femeile câștigă cu 16% mai puțin pentru fiecare oră lucrată și doar 6,9% ajung la funcția de CEO.

Un semn bun este că, în România, există o pondere de 41% a femeilor în funcții de conducere, un procent mai mare decât media Uniunii Europene, care este doar de 36%. Cu toate acestea, femeile reprezintă doar 11% din membrii consiliului.

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin este singura confederație din România ce reuneşte interesele femeilor antreprenor într-o structură închegată. CONAF a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială adaptată la noile trenduri în materie de business și asta, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu antreprenorial. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care promovează și susține antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent și care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF are în componența sa 2 federații, 9 patronate, 5 asociații și 13 sucursale.

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

USR-PLUS și Pactul pentru Muncă susțin măsuri pentru muncă bine platită și flexibilă

USR-PLUS salută și susține inițiativa PACTUL PENTRU MUNCĂ, mai mult, propuneri din document se regăsesc în programul de guvernare al formațiunii politice.

În cadrul consultării care a avut loc între reprezentanții USR-PLUS și cei ai PACTULUI PENTRU MUNCĂ, au fost discutate modalitățile de a implementa măsurile identificate astfel încât să se atingă obiectivul propus, respectiv flexibilitatea și echitabilitatea pieței forței de muncă.

Dragoș Pîslaru, europarlamentar USR-PLUS a declarat: „USR-PLUS susține inițiativa PACTUL PENTRU MUNCĂ întrucât am constatat o nevoie de adaptabilitate la transformările din piața muncii, iar programul nostru de guvernare are ca linie directoare prioritară dezvoltarea capitalului uman și crearea de locuri de muncă.

PACTUL PENTRU MUNCĂ ne oferă o proiecție a sentimentului de unitate asupra unor soluții care pot contribui la transformări profunde, benefice, corelate cu realitatea economică. În acest sens, este extrem de important să venim cu un mix de politici publice ambițioase, având în vedere faptul că asistăm în această perioadă la reforme structurale majore – automatizarea proceselor, digitalizarea, lucrul pe platforme, iar în acest context trebuie avută în vedere oportunitatea de a ne alinia cu noile strategii europene legate de promovarea competențelor și a învățământului profesional.”

La dezbatere au participat alături de europarlamentarul USR-PLUS Dragoș Pîslaru, Oana Țoiu, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Cristian Seidler, deputat USR, membru al Comisiei de muncă și protecție socială a Camerei Deputaților și Bogdan Deleanu – fondatorul Centrului de Expertiză Europeană Europuls. Din rândul inițiatorilor au fost prezenți Cristina Chiriac, președinte CONAF, Andreea Negru – președinte Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton (ADAA), Nicoleta Munteanu – vicepreședinte Asociația Națională a Antreprenorilor (ANAA), Mirabela Amarandei – reprezentant al Universității București, Dragoș Anastasiu – președinte Eurolines Group și Radu Burnete – director executiv CONCORDIA.

PACTUL PENTRU MUNCĂ reprezintă o inițiativă demarată în anul 2019 de către Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) împreună cu Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG). Din anul 2020 s-a alăturat, în calitate de partener strategic, Confederația Patronală CONCORDIA.

Ulterior, pe parcursul proiectului s-au alăturat Confederația Patronală din Industria Română (CONPIROM), Asociația Națională a Antreprenorilor (ANAA), Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton (ADAA), Eurolines Romania Group, Academia de Studii Economice din București (ASE), Universitatea București și SCA Magda Volonciu și Asociații.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

CONAF prin PADIR – Patronatul Antreprenorilor din Industria Înfrumusețării din România devine partenerul ANC în alinierea la normele europene a standardelor ocupaționale din industrie

La inițiativa CONAF, prin PADIR – Patronatul Antreprenorilor din Industria Înfrumusețării din România a fost încheiat cu Autoritatea Națională pentru Calificări un important protocol de colaborare prin care se acordă Patronatului, dreptul exclusiv de avizare a standardelor ocupaționale ce urmează să fie revizuite și aliniate normelor europene și noului Cadru European al Calificărilor, pentru meseriile din domeniul său de activitate: coafor, frizer, cosmetician, manichiurist, pedichiurist, coafor stilist, stilist protezist de unghii, machior, dermopigmentist, tatuator, montator bijuterii pe corp, maseur și operator întreținere corporală.

Corina Munteanu, președinte PADIR.:PADIR susține formarea profesională continuă și militează pentru creșterea nivelurilor de profesionalizare și recunoaștere a acestora. Ca în fiecare domeniu și industria înfrumusețării are nevoie de profesioniști,  oameni bine pregătiți și personal înalt calificat, acestea fiind baza oferirii unor servicii de înaltă calitate. Semnarea acestui protocol reprezintă un pas important nu numai pentru PADIR ci și pentru întreaga industrie. Alături de ANC vom participa activ la elaborarea standardelor ocupaționale din industrie, astfel încât acestea să îndeplinească necesitatea corelării cadrului legislativ cu realitatea pieței și cu noul Cadru European al Calificărilor.”

CONAF – Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin, unica confederație din România care susține antreprenoriatul feminin, a militat prin PADIR ca meseriile din industria înfrumusețării să fie standardizate conform noilor provocări din industrie și adaptate noii politici europene pentru educație și formare profesională.

PADIR este prima organizație patronală dedicată industriei înfrumusețării din România și a fost fondată pentru a susține drepturile antreprenorilor din domeniu, pentru a promova excelența în serviciile oferite de membri, cu accent pe calitatea serviciilor, etică și înalte standarde de profesionalism.  PADIR este membru al FPFA-Federației Patronale a Femeilor Antreprenor.

Tiberiu Gabriel Dobrescu, președinte ANC:  ,,Autoritatea Națională pentru Calificări, în calitate de instituţie publică cu personalitate juridică, organ de specialitate în coordonarea Ministerului Educației și Cercetării are misiunea asumată de asigurare a cadrului general pentru realizarea formării profesionale continue şi dezvoltarea de calificări necesare susţinerii unei resurse umane naţionale competitive, capabile să funcţioneze eficient în societatea actuală şi într-o comunitate a cunoaşterii.

ANC coordonează şi controlează la nivel național elaborarea standardelor ocupaţionale şi a standardelor de pregătire profesională, context în care, pentru asigurarea elaborării unor instrumente naționale de referință care să corespundă normelor europene, identifică parteneri relevanți din piața muncii și stabilește parteneriate de colaborare în vederea furnizării unor documente de lucru care să corespundă normelor privind asigurarea calității în sistemul de educație și formare profesională.

Astfel, a fost încheiat un protocol de colaborare (postat pe site-ul oficial al ANC, în secțiunea dedicată)  între ANC și Patronatul Antreprenorilor din Industria Înfrumusețării din România (PADIR), prin care s-a stabilit de comun acord dreptul exclusiv al PADIR de a aviza standardele ocupaționale aferente ocupațiilor din domeniu.

ANC acționează ca: Punct Național de Coordonare pentru Cadrul European al Calificărilor (CEC), Punct național de contact – Sistemul de informații al pieței interne (IMI), asigură Serviciile naționale de asistență EPALE din România (platforma electronică pentru educația adulților în Europa) și ca Centru Național Europass.

Sursa si imagini; comunicat transmis La pas prin Brasov

Cristina Chiriac, CONAF: ,,Creșterile salariale în pandemie, o percepție eronată a realității economice”

,,Creșterile salariale în pandemie nu reprezintă altceva decât o percepție eronată a realității economice. Nu putem vorbi de creșteri ale salariului mediu net în domeniul HORECA atât timp cât s-a înregistrat o rată a concedierii personalului de 29% conform statisticilor din sector. Serviciile hoteliere și de restaurant au fost cele mai afectate de pandemie, ca urmare, datele statistice pe acest fond al concedierilor sunt distorsionate și nu reflectă situația din teren”, este de părere președintele CONAF, Cristina Chiriac.

Câștigul salarial mediu brut a fost în luna iunie, conform INS, de 5369 de lei, înregistrând o creștere de 3,5%, în timp ce salariul net a fost în creștere față de luna precedentă cu 119 lei, respectiv 3,7%. Cele mai importante creșteri lunare ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în sectorul hoteluri și restaurant 27,2%, urmat de fabricarea mobilei ( 17,6%), activități culturale și spectacole ( 14,8%), fabricarea produselor textile (12,7%).

Raportat la creșterile salariale din luna iunie, avem o rată a somajului de 5,2%, cu un număr al șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat de 467 mii persoane, în creștere atât față de luna precedentă ( 463 mii persoane) cât și față de aceeași lună a anului anterior (343 mii persoane).

Cristina Chiriac declară: ,,Trebuie analizat întreg tabloul economic. Nu putem vorbi de creșteri de salarii când avem concedieri masive de personal. Reacția rapidă a factorilor de decizie care au hotărât acordarea de facilități fiscale și garanții guvernamentale întreprinderilor afectate de pandemie și persoanelor fizice aflate în cvasi șomaj au condus la recuperarea, într-o anumită măsură, a pierderilor conjucturale.

Însă, nu este momentul să cuantificăm câștigul ci trebuie să continuăm măsurile de susținere a pieței forței de muncă pentru a putea vorbi de creșteri salariale sustenabile și de durată, care să se reflecte în buzunarele cetățenilor.

Când vom vedea o creștere economică bazată pe creșterea consumului ca efect al sporirii câștigurilor salariale nete, de abia atunci putem vorbi de reflectarea indicatorilor macroeconomici în realitatea economică și nu de distorsiuni, normale de altfel, într-o situație de criză generalizată la nivel mondial.”

CONAF continuă demersul început în 2019 în cadrul dezbaterilor “Pactul pentru Muncă”, unde au fost identificate și centralizate problemele și soluțiile care pot stimula dezvoltarea unei piețe a forței de muncă flexibilă, corelată cu realitatea economică, generatoare de creștere economică durabilă și sustenabilă. În următoarea perioadă, aceste măsuri vor fi aduse în atenția tuturor factorilor politici și armonizate, astfel încât să poată fi implementate prin consens politic.

Pactul pentru Muncă este un proiect inițiat în 2019 de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin și Federația Patronală Petrol și Gaze.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Învățământul profesional – deschiderea reală a școlii către piața muncii

Cristina Chiriac, președinte CONAF: ,,Trebuie să reînvățăm că meseria este brățară de aur și să nu uităm că meseria a susținut nația contribuind la dezvoltarea durabilă a țării. Solicităm susținerea învățământului profesional în școlile din România”

Este nevoie de susținerea în școli a învățământului profesional și de o asumare atât la nivelul oficialilor cât și de către angajatori a unui rol activ în domeniul pregătirii profesionale. Un electrician proaspăt absolvent de școală profesională este încadrat cu un salariul minim brut de 3500-4000 lei lunar, în timp ce un absolvent de facultate primește un salariu minim brut de 2230 lei dacă se angajează imediat după terminarea cursurilor universitare. Cel puțin așa au declarat unii antreprenori participanți la conferințele “Pactul pentru Muncă”.

 ,,Cred că este important să reînvățăm că meseria este brățară de aur și că școlile profesionale tehnice nu sunt doar pentru cei cu media 5, că poți să înveți o meserie respectabilă, bine remunerată în țara ta. Să nu uităm că dintotdeauna meseriile au susținut nația contribuind la dezvoltarea durabilă a țării. În acest sens, trebuiesc asigurate criterii de bune practici cum ar fi flexibilizarea, respectiv asigurarea condițiilor pentru implementarea unor modele variate de abordare la nivel național, nicidecum transformarea claselor de la profesională în clase de liceu. Avem nevoie de un sistem centrat pe nevoile elevilor și angajatorilor, un sistem care să pună accentul pe oferirea de șanse tinerilor indiferent de categoria socială, de a se califica într-o profesie care să le aducă beneficii și satisfacție pe termen lung și pe interesele angajatorilor de a avea acces la forța de muncă bine calificată, cu competențe specifice solid asimilate”, declară președintele CONAF, Cristina Chiriac, citat de La pas prin Brasov.

Aproape jumătate dintre elevii și studenții din sistemul național de educație în anul școlar/universitar 2019-2020 a dispărut de la Revoluție până în prezent. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în ultimii zece ani populaţia şcolară a înregistrat o scădere de mai bine de 30 de procente.

În ceea ce privește numărul celor care au urmat o școală profesională, statistica arată că, în anii ’90 un număr de peste 300 mii elevi urmau cursurile acestui tip de învățământ, iar în 2019/2020 – doar puțin peste 100 mii de elevi, de circa 3 ori mai puțini față de începutul anilor ’90.

Dacă la începutul anilor ’90 şcolile şi universităţile din România numărau peste 5 milioane de elevi şi studenţi, în acest an școlar numărul acestora a ajuns la 3,5 milioane. Din rândul elevilor claselor I-XII au dispărut aproape 1,5 milioane, un declin dramatic al cifrei populaţiei şcolare. Imediat după Revoluție, erau peste 4 milioane de elevi, din care, în învățământul primar și gimnazial, mai mult de jumătate, iar în cel liceal aproape un milion. A crescut, în schimb, numărul de studenți: de la circa 200.000 în 1990 la peste 500.000 studenți în prezent.

,,Datele Institutului Național de Statistică sunt îngrijorătoare! Dar, problemele sunt multe, grave și mult mai profunde decât s-ar putea crede la prima vedere!a declarat Cristina Chiriac, președintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). ”Cea mai vulnerabilă, dar și cea mai importantă resursă a țării sunt oamenii. Pe ei trebuie să îi punem în valoare pentru o construcție solidă în viitor. Militez pentru corelarea programei școlare cu realitățile economice, pentru că școala de astăzi creează forța de muncă de mâine. De aceea, va trebui să ne modificăm comportamentul: să investim în educație!”, a completat președintele CONAF.

Sursa si imagine (credit foto neprecizat): comunicat remis La pas prin Brasov

20% din forța de muncă activă a părăsit România în ultimii ani

„Înaintea șocului COVID-19, emigranții români cu vârstă de muncă, depășeau 2,6 milioane de persoane, reprezentând aproape 20% din populația cu vârstă de muncă din România. Estimările Băncii Mondiale s-au realizat pe baza datelor Eurostat dar și pe baza recensămintelor naționale din țările de destinație”, a declarat Andrei Silviu Dospinescu, economist în cadrul biroului din România al Băncii Mondiale, la cea de-a VI-a ediție a dezbaterilor PACTUL PENTRU MUNCĂ. ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA, ce a avut loc recent, la Constanța. Cei mai mulți români au emigrat în Italia (circa 1,2 milioane de persoane, dintre care aproximativ 1 milion din categoria populației active), urmată de Spania (circa 700.000 de persoane, din care aproximativ 600.000 din categoria 15 – 64 de ani, adică populație activă).

România este pe locul 52 din 140 în Clasamentul Competitivității Globale întocmit de Forumul Economic Mondial și înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri din Clasamentul European al Competitivității din 2020. Acest aspect este determinat de  un declin demografic accentuat, în special declin al populației active, o rată ridicată de emigrare, inclusiv a forței de muncă înalt calificată și o rată de participare pe piața muncii de 67% (comparativ cu media UE de 74%). Economistul Băncii Mondiale este optimist și vorbește despre ,,rata scăzută a șomajului care sugerează că țara are un potențial mare în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman, deși forța de muncă este mai puțin educată decât cea din UE, cu diferențe semnificative între regiuni. Cheltuielile publice pentru politici active în domeniul muncii sunt scăzute și relativ ineficiente, fapt ce contribuie la accesul limitat la oportunități de muncă, în special în rândul tinerilor din zonele rurale.”

Conform datelor Băncii Mondiale din ultimii ani, dintre românii cu pregătire superioară, poate cea mai gravă situație se regăsește în rândul medicilor – peste 50% din emigranții care sunt medici și care lucrează în străinătate, au sub 40 de ani și în plus, un număr foarte ridicat dintre aceștia sunt medici rezidenți.

La rândul său, președintele CONAF, Cristina Chiriac, a declarat: ,,Investiția în educație și sănătate generează capitalul uman. Ar trebui să construim competențe de bază, competențe digitale și abilități socio-emoționale pentru copiii de azi – viitorii angajați de mâine pentru a nu mai asista la evoluții asemănătoare celor din trecut. România are cea mai mică pondere, puțin peste 50% a tinerilor cu competențe digitale de bază din UE, în condițiile în care, patru din cinci tineri din UE au abilități de bază și chiar peste, în ceea ce privește utilizarea calculatorului.

De asemenea, este important ca mediul privat să se implice în dezvoltarea învățământului dual pentru a recalifica și perfecționa forța de muncă actuală. Un alt aspect ce trebuie analizat la nivel guvernamental este taxarea forței de muncă, care ar trebui redusă, pentru a stimula fiscalizarea muncii la negru, reducerea decalajelor și sporirea atractivității muncii în România. Această măsură face parte din șirul de soluții pe care mediul de afaceri, patronate, mediul academic, le-a identificat în cadrul dezbaterilor PACTUL PENTRU MUNCĂ și care se vor regăsi în Memorandumul ce va fi înaintat Guvernului în perioada următoare”.

O inițiativă a Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) și a Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze (FPPG), cărora, din 2020, li s-a alăturat, ca partener strategic, Confederația Patronală CONCORDIA, PACTUL PENTRU MUNCĂ își propune să identifice noi provocări pe piaţa muncii și să vină cu soluții realiste și eficiente pentru realizarea unei Strategii coerente a forței de muncă pe termen mediu și lung.

Partenerii principali ai dezbaterilor PACTUL PENTRU MUNCĂ au fost: EM360 și KeysFin, iar parteneri ai evenimentului: Universitatea “Ovidius” din Constanța, Asociația pentru Educație Antreprenorială, Silver Mountain, Ab Traduceri.

Sponsori principali: OMV Petrom, Romgaz și Nuclearelectrica, iar sponsori ai evenimentului au fost Siemens Energy, D.O. Security, Olympus Foods Romania, Angelo, Baque Cafe, Euro Insol, Beach Rooms Hotel Mamaia.

Parteneri media: Adevărul, AGERPRES, Ziarul Bursa, News National, Canal 33, Radio România Constanța FM, Capital, EVZ.RO, Profit.ro, Focus Energetic, Revista CARIERE, Energy Industry Review, Energynomics, Insight TAROM, MONEY.ro, The Diplomat-Bucharest, Transilvania Business Magazine, BiziLive TV, Ingenius Live, ANAA, ADAA, Ziare.com, Business24, Ultima oră, Antena 3 Constanța, Litoral Tv, Gazeta de Năvodari, Radio C FM, Bună ziua Bistrița, Radio Brașov, Radio Mix 93,1, Mixtv Brașov, La pas prin Brașov, Iubim Brașovul, Brașov.net, NewsBV, Transilvania 365, Mujer.ro, Fashion8.ro, Wall-Street.ro, Radar de Media.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

„PACTUL PENTRU MUNCĂ”, proiectul care ar putea schimba radical piaţa muncii din România

România are nevoie de un restart solid, de reforme structurale coerente și cu viziune, susţin reprezentanţii mediului de afaceri prezenţi la dezbaterile organizate pe parcursul celor doi ani în marile centre universitare, din ţară, precum Iași, Cluj-Napoca, București, Timișoara, Braşov, Constanţa.

Creşterea calităţii vieţii, unitate patronală, consens social și politic pentru o piață a forței de muncă eficientă, corelarea sistemului de învăţământ cu necesităţile pieţei muncii, o legislaţie predictibilă și favorabilă noilor investiții pentru crearea de noi locuri de muncă, învățământ performant adaptat la nevoile reale ale economiei, nevoia de infrastructură și debirocratizare prin digitalizare, investiții în toate domeniile prioritare (infrastructură, educație, sănătate), reintroducerea unităţilor protejate – sunt priorităţile principale ale reconstrucţiei economiei românești, soluţii oferite şi discutate în timpul dezbaterilor, de aproape două sute de antreprenori, manageri ai marilor companii naţionale şi multinaţionale, mediul academic, sindicate, societatea civilă, specialişti în legislaţia muncii şi fiscalitate, educaţie, economie, etc.

Protejarea resursei umane ar trebui să fie principala prioritate a oricărui guvern, susţine Cristina Chiriac, preşedintele CONAF.

„Prin procesul de privatizare a marilor companii de stat, de-a lungul timpului, s-au pierdut peste un milion de locuri de muncă. La acestea adăugăm efectele sociale din ultima perioadă, peste un milion de locuri de muncă în pericol şi un declin al populației școlare din ‘90 și până în prezent de  peste 1.500.000 de elevi şi şcolari, conform datelor INS, şi astfel se conturează un tablou care evidențiază vulnerabilitățile sociale şi economice ale României: migrația forței de muncă, declinul ratei natalității şi slaba corelare a sistemului educaţional cu necesităţile economiei românești!

Ca urmare, este impetuos necesar să fie adoptate măsuri urgente pentru a reduce decalajele: între generaţii, regiuni ale țării, mediul rural și cel urban și nu în ultimul rând între mediul universitar și profesional. Trebuie să lucrăm împreună cu toți factorii decizionali la o strategie pe termen mediu care să cuprindă măsurile identificate de mediul antreprenorial prin intermediul conferinţelor Pactul pentru Muncă, astfel încât împreună, să contribuim la un cadru economic viabil pentru un nivel de trai ridicat, o rată a șomajului în scădere, locuri de muncă bine plătite şi, evident, o nouă politică fiscală adaptabilă realităților economice actuale.”

Peter Rudolf Zeilinger, reprezentantul FPPG, propune o serie de măsuri punctuale :

”Trebuie să conștientizăm că trecem printr-o criză economică, cauzată de criza sanitară. Perioada de stare de urgență ne-a arătat cât de importantă este digitalizarea. Cu atât mai mult avem nevoie de digitalizare, pentru creșterea competitivității economiei românești. Ca reprezentant al industriei de petrol și gaze pot spune că trebuie digitalizate operațiunile offshore, dar mai important este să digitalizăm operațiunile onshore! Ne referim la tehnologii precum „Cloud”, „Big Data” şi „Cloud Computing” etc. Prin limitarea accesului la digitalizare al companiilor şi autorităților din industria petrolieră, acestea sunt dezavantajate în competiția pentru capital față de alte industrii din regiune sau piața globală. Nevoia de utilizare a unor instrumente avansate de tehnologie a informației este cu atât mai presantă în cazul României, care are în exploatare zăcăminte mature, cu un semnificativ declin natural al producției. De asemenea, majoritatea furnizorilor de soluții specifice industriei oferă soluții numai în Cloud, soluțiile curente, instalate local, urmând să iasă din mentenanță și din oferta de servicii. Dar, toate acestea se pot realiza doar prin actualizarea cadrului legislativ la progresul tehnologic”.

Ludovic Orban, prim-ministrul României, a prezentat în cadrul conferinţei, câteva dintre măsurile pe care Guvernul le pregăteşte :

”Deși legislația prevede consultări, nu au existat consultări și dezbateri reale între mediul de afaceri și cel academic sau administrativ. De exemplu, pentru stabilirea cifrei de școlarizare sunt necesare consultări între mediul de afaceri și autoritățile locale, dar acestea au fost mai mult formale. Sprijinim orice formă de dialog și parteneriat între mediul privat și instituțiile de învățământ, de exemplu în ceea ce privește sistemul dual. Să nu uităm că avem un proverb ”Meseria e brățară de aur”, de aceea consider că orice om ar trebui să câștige un venit decent. Sprijinim și mecanismele de învățare continuă: training, recalificări etc. În bugetul comunitar 2021 – 2027 sunt fonduri importante și instrumente pentru companii, tocmai pentru asigurarea acestui sistem de învățare continuă și de adaptare la noile cerințe ale pieței muncii. Să nu uităm că lumea are o evoluție dinamică, dispar meserii, apar altele noi. Trebuie să adaptăm sistemul de învățământ la noile cerințe; trebuie să racordăm sistemul educațional la cererile pieței muncii.”

Mihai Matei, președinte ANIS, membru al Consiliului Director CONCORDIA a precizat în cadrul discuţiilor că secolul acesta este unul al tehnologiei şi că o să aibă de câştigat cei care investesc în el.

„Cred că există două zone de investiţii majore: una este digitalizarea şi-a doua este educaţia. Avem o criză uriaşă a forţei de muncă în IT&C. Separat de asta, în momentul acesta, aproximativ 20% dintre elevii cu vârsta de liceu din ţara asta nu merg la liceu, din motive de sărăcie. Noi trebuie să luăm copiii ăştia şi să-i punem în şcoală. Fără astfel de măsuri nu putem vorbi despre educaţie.”

Dragoș Pîslaru – Membru al Parlamentului European, a făcut referire la câteva dintre problemele cu care se confruntă economia românească.

De la 1 iulie a intrat în vigoare noua agendă pentru competențe. Există trei mari probleme cu care ne confruntăm: calitativă (legată de competențe), cantitativă (legată de natalitate, dar și de emigrare) și teritorială (piața muncii nu este omogenă; într-o zonă există deficit de forță de muncă, iar în alta – excedent). Aceste trei probleme trebuie rezolvate, printr-o implicare a tuturor actorilor”.

Florin Jianu – Președinte al CNIPMMR, a declarat că:

“În anii ’70, marele matematician Grigore Moisil a înființat liceele de informatică. Azi, după 40 – 50 de ani vedem roadele! Cred că ar fi util să înființăm licee antreprenoriale. Nu înseamnă că, după liceu, toți absolvenții vor deveni imediat antreprenori. Dar, în timpul școlii, învață să ia decizii, să lucreze pe proiecte etc. În plus, față de o relație mai bună între școala românească și piața muncii, îmi doresc ca lucrurile pe care le-am câștigat în timpul stării de urgență să le menținem și să le dezvoltăm. Dacă întrebați românii, pe primele locuri în ceea ce privește investițiile își doresc, evident, infrastructură, iar, pe locul doi, digitalizare. Iar digitalizarea înseamnă Pact pentru Educație, Pact pentru Muncă. De aceea, nu vreau să ne întoarcem la ce a fost! De exemplu, nu vreau să ne întoarcem la cozile de la ANAF! Sau să apară noi instituții, care să vină cu reglementări în plus pentru mediul antreprenorial! Ne dorim flexibilizarea Codului Muncii și un dialog mai profund și concret între sindicate, patronate și autorități”.

La dezbaterile de la Constanţa au mai luat parte, Călin Ile – Președinte al FIHR, membru în boardul CONCORDIA, Radu Burnete – Director Executiv CONCORDIA, Magda Volonciu – Fondator, Partener coordonator Magda Volonciu & Asociații, Sorin Rugină – Rectorul Universității “Ovidius” din Constanța, Petru Rușeț – CEO Siemens Energy, Andrei Dospinescu – Economist, Banca Mondială, Ovidiu Cupșa – Director General CERONAV, Roxana Popescu – Managing Partner KeysFin, Mihaela Proicea – președinte sucursală CONAF Constanța, Daniel Apostol – Director Relații Externe FPPG.

La finalul evenimentului, Cristina Chiriac, preşedinte fondator al CONAF şi Daniel Apostol, Director Relații Externe al Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG) au prezentat concluziile şi soluţiile propuse în cadrul discuțiilor. Acestea se vor concretiza într-un acord – Memorandum of Understanding – agreat de participanții la conferințe. Documentul va fi prezentat Guvernului României și va include principalele soluții identificate pentru o piață a muncii flexibilă, eficientă și competitivă, cu efecte benefice asupra întregii economii, precum și asupra nivelului de trai al românilor.

Conferinţa PACTUL PENTRU MUNCĂ. ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA, organizată la Constanţa de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG) şi Confederația Patronală CONCORDIA în calitate de partener strategic, a fost transmisă în direct pe 16 platforme online (Website/Youtube/Facebook): CONAF, FPPG, Gaz de România, Confederația Patronală CONCORDIA, EM360, Profit.ro, Ziarul Bursa, BiziLive.ro, NewsNational, Ingenius Live, Radar de Media, Iubim Brașovul, Antena 3 Constanța, KeysFin, Universitatea „Ovidius”, City Press Tv.

Partenerii principali ai dezbaterilor PACTUL PENTRU MUNCĂ au fost: EM360 și KeysFin, iar parteneri ai evenimentului: Universitatea “Ovidius” din Constanța, Asociația pentru Educație Antreprenorială, Silver Mountain, Ab Traduceri.

Sponsori principali: OMV Petrom, Romgaz și Nuclearelectrica, iar sponsori ai evenimentului sunt Siemens Energy, D.O. Security, Olympus Foods Romania, Angelo, Baque Cafe, Euro Insol, Beach Rooms Hotel Mamaia.

Parteneri media: Adevărul, AGERPRES, Ziarul Bursa, News National, Canal 33, Radio România Constanța FM, Capital, EVZ.RO, Profit.ro, Focus Energetic, Revista CARIERE, Energy Industry Review, Energynomics, Insight TAROM, MONEY.ro, The Diplomat-Bucharest, Transilvania Business Magazine, BiziLive TV, Ingenius Live, ANAA, ADAA, Ziare.com, Business24, Ultima oră, Antena 3 Constanța, Litoral Tv, Gazeta de Năvodari, Radio C FM, Bună ziua Bistrița, Radio Brașov, Radio Mix 93,1, Mixtv Brașov, La pas prin Brașov, Iubim Brașovul, Brașov.net, NewsBV, Transilvania 365, Mujer.ro, Fashion8.ro, Wall-Street.ro, Radar de Media.

Sursa si imagini (credit foto neprecizat): comunicat remis La pas prin Brasov

Sorin Poteraș – CEO Schaeffler România, la Conferința Pactul Pentru Muncă. Împreună Reconstruim România, organizată la Brașov pe 23 iunie 2020

În condițiile actuale, ar fi benefic ca autoritățile să susțină 50% și din salariul tinerilor absolvenți, nu doar al șomerilor de peste 50 de ani, este propunerea pe care a făcut-o Sorin Poteraș, CEO Schaeffler România, în cadrul celei de-a V-a ediții PACTUL PENTRU MUNCĂ. ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA, ce a avut loc recent, la Brașov.

,,Criza economică a început încă din anul 2019 și numai s-a accentuat din cauza pandemiei de coronavirus. Noi am mai trecut printr-o criză, în anii 2009 – 2010, dar am trecut-o cu bine. Dacă atunci aveam circa 3.000 de angajați, acum avem aproximativ 5.000. Sigur că și pe noi ne-a afectat situația actuală, mai mult în zona automotive, dar, datorită măsurilor luate de Guvern am trecut cu bine peste această perioadă. Schaeffler România produce, în locația din Brașov, în proporție de 20% pentru sectorul automotive și în proporție de 80% pentru alte sectoare industriale”, a spus Sorin Poteraș.

Potrivit acestuia, compania Schaeffler România are o preocupare majoră în a instrui continuu proprii angajați. ,,Avem sau participăm la foarte multe programe educaționale. De exemplu, școlarizăm absolvenți de facultate, timp de un an, în cadrul companiei de la Brașov, iar pe cei mai buni 10 îi trimitem un an la specializare în Germania. Împreună cu Primăria Brașov și Inspectoratul Școlar Brașov, alături de alte companii de aici, am înființat și susținem un proiect de mare succes: Școala Profesională Germană „Kronstadt“, în care învață circa 900 de elevi, câte 300 într-un an școlar, ce trebuie angajați la finalizarea cursurilor. Propunerea noastră este ca Guvernul să extindă și la acești tineri absolvenți programul prin care susține 50% din salariul angajaților de peste 50 de ani proveniți din rândul șomerilor”, a mai spus Sorin Poteraș.

O altă soluție avansată de reprezentantul Schaeffler România se referă la timpul redus de lucru. ,,Este necesar un parteneriat între angajat, angajator și stat, prin care statul susține jumătate din salariul angajatului, pentru că în acest mod toată lumea are de câștigat: angajatorul beneficiază de o resursă flexibilă, angajatul primește salariul normal, iar statul nu trebuie să plătească ajutor de șomaj”, a precizat Sorin Poteraș.

În cadrul dezbaterii PACTUL PENTRU MUNCĂ. ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA de la Brașov, reprezentanții patronatelor, sindicatelor, mediului academic, antreprenori, alături de oficiali ai autorităților publice locale și centrale, precum și reprezentanții României în relația cu UE și ONU au evidențiat necesitatea dezvoltării infrastructurii rutiere, digitale, sanitare cât și nevoia de a modifica Codul Muncii pentru a flexibiliza piața muncii în contextul actual de dezvoltare digitală la nivel mondial, debirocratizarea, pentru o construcție durabilă și sustenabilă a unei strategii pe termen lung a pieței muncii.

La finalul a doi ani de dezbateri PACTUL PENTRU MUNCĂ, concluziile și soluțiile constatate în cadrul discuțiilor se vor concretiza într-un acord – Memorandum of Understanding – agreat de participanții la conferințe. Documentul va fi prezentat Guvernului României și Parlamentului și va include principalele soluții identificate pentru o piață a muncii flexibilă, eficientă și competitivă, cu efecte benefice asupra întregii economii, precum și asupra nivelului de trai al românilor.

PACTUL PENTRU MUNCĂ este o inițiativă a Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) și a Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze (FPPG), cărora, din 2020, li s-a alăturat, ca partener strategic, Confederația Patronală CONCORDIA. PACTUL PENTRU MUNCĂ își propune să identifice noile provocări de pe piaţa muncii și să vină cu soluții realiste și eficiente pentru realizarea unei Strategii coerente a forței de muncă pe termen mediu și lung.

Partenerii principali ai dezbaterilor PACTUL PENTRU MUNCĂ sunt EM360 și KeysFin, iar partener al evenimentului de la Brașov a fost Grand Hotel Belvedere.

Sponsori principali sunt OMV Petrom, Romgaz și Nuclearelectrica, iar sponsori ai evenimentului au fost D.O Security, Trans.eu, Global Archive Management, Salesianer, Olympus Foods România și Euro Insol SPRL.

Parteneri media sunt Adevărul, AGERPRES, G4Media, Ziarul Bursa, Canal 33 România, Radio România Brașov FM, Capital, EVZ.RO, Profit.ro, Focus Energetic, Revista CARIERE, Energy Industry Review, Energynomics, Insight TAROM, MONEY.ro, The Diplomat-Bucharest, Transilvania Business Magazine, News National, ANAA, ADAA, Ziare.com, Business24, Ultima oră, Bună ziua Bistrița, Radio Brașov, Radio Mix 93,1, Mixtv Brașov, La pas prin Brașov, Iubim Brașovul, Brașov.net, NewsBV, Transilvania 365, Mujer.ro, Fashion8.ro, Ingenius Live, BiziLive TV, Wall-Street.ro, Radar de Media.

Informaţii suplimentare privind proiectul iniţiat de CONAF şi FPPG, sunt disponibile pe www.conaf.ro și www.fppg.ro.

Sursa si imagini (credit foto neprecizat): comunicat transmis La pas prin Brasov

România are nevoie de o regândire a sistemului de educație

Prezent la cea de-a V-a ediție a dezbaterilor PACTUL PENTRU MUNCĂ, organizată pe 23 iunie la Brașov, Gabriel Sîrbu, South Europe Sales Director al platformei TRANS.EU, este de părere că angajații reprezintă cel mai important activ al unei companii, iar adaptarea sistemului educațional la cerințele pieței forței de muncă este absolut obligatorie.

,,Avem nevoie de angajați care să se adapteze cât mai rapid la condițiile de muncă în continuă schimbare. De aceea cred că, în primul rând, trebuie regândit sistemul de educație. Să nu uităm că acei copii care intră astăzi la școală ies la pensie în 2078! De aceea avem nevoie de o gândire pe termen lung. În prezent, în România, se pune accent pe studierea științelor exacte (matematică, fizică etc.), a limbii române și, eventual, a unor limbi străine. Nu se pune accent pe talentele, pe abilitățile native ale copiilor sau pe nevoile din piața muncii. Aici ar trebui să intervenim! Noi, o multinațională, ne axăm în prezent mai mult pe inteligența emoțională, pe abilitățile pentru soft, pe capacitatea candidaților de a se adapta la condițiile actuale, în continuă schimbare”, a declarat Gabriel Sîrbu, citat de La pas prin Brasov.

Acesta a mai precizat că, în cadrul firmei pe care o conduce, se aplică pachete salariale flexibile, program flexibil de lucru, telemunca, precum și un sistem motivațional de salarizare, bazat pe criterii de performanță.

Totodată, în cadrul dezbaterii PACTUL PENTRU MUNCĂ. ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA de la Brașov, reprezentanții patronatelor, sindicatelor, mediului academic, antreprenori, alături de oficiali ai autorităților publice locale și centrale, precum și reprezentanții României în relația cu UE și ONU au evidențiat necesitatea dezvoltării infrastructurii rutiere, digitale, sanitare cât și nevoia de a modifica Codul Muncii pentru a flexibiliza piața muncii în contextul actual de dezvoltare digitală la nivel mondial, debirocratizarea, pentru o construcție durabilă și sustenabilă a unei strategii pe termen lung a pieței muncii.

La finalul a doi ani de dezbateri PACTUL PENTRU MUNCĂ, concluziile și soluțiile constatate în cadrul discuțiilor se vor concretiza într-un acord – Memorandum of Understanding – agreat de participanții la conferințe. Documentul va fi prezentat Guvernului României și Parlamentului și va include principalele soluții identificate pentru o piață a muncii flexibilă, eficientă și competitivă, cu efecte benefice asupra întregii economii, precum și asupra nivelului de trai al românilor.

PACTUL PENTRU MUNCĂ este o inițiativă a Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) și Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze (FPPG), cărora, din 2020, li s-a alăturat, ca partener strategic, Confederația Patronală CONCORDIA. PACTUL PENTRU MUNCĂ își propune să identifice noile provocări de pe piaţa muncii și să vină cu soluții realiste și eficiente pentru realizarea unei Strategii coerente a forței de muncă pe termen mediu și lung.

Sursa si imagine (credit foto neprecizat): comunicat remis La pas prin Brasov

Investiția în educație – Șansa pentru viitorul României

• Criza de competențe actuală și importanța învățământului – subiecte cheie în cadrul conferinței PACTUL PENTRU MUNCĂ de la Brașov, din 23 iunie.
• Învățământ performant adaptat la nevoile reale din economie, nevoia de infrastructură și debirocratizare prin digitalizare rapidă – soluțiile mediului de afaceri pentru reconstrucția României.

Politicile publice în domeniul educaţiei aplicate în ultimii ani, constrângerile financiare și lipsa de interes pentru investiții pe termen lung au determinat guvernele din România să reducă bugetul alocat educației, deși în acest an procentul alocat din PIB către educație depășește nivelul anilor precedenți. Întrucât capitalul uman este o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă a unei economii, România trebuie să coreleze sistemul educațional cu nevoile și realitățile economice actuale.

Regândirea sistemului de educație, inclusiv revenirea la învățământul de 10 clase, cât și finalizarea învățământului liceal sau urmarea unei școli profesionale, ar trebui să reprezinte un deziderat în vederea pregătirii generațiilor viitoare.

Realitatea economică impune regândirea școlilor profesionale și dezvoltarea învățământului dual, cât și digitalizarea și adaptarea școlii românești la provocările actuale și viitoare pentru a educa tinerii de astăzi în vederea identificării meseriilor de mâine.

În cadrul dezbaterii PACTUL PENTRU MUNCĂ de la Brașov, organizată de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF împreună cu Federația Patronală Petrol și Gaze – FPPG, având alături ca partener strategic Confederația Patronală CONCORDIA, reprezentanții patronatelor, sindicatelor, mediului academic, antreprenori, alături de oficiali ai autorităților publice locale și centrale, precum și reprezentanții României în relația cu UE și ONU, au concluzionat că printre problemele cu care se confruntă piața forței de muncă din țara noastră este educația neadaptată la cerințele economiei reale.

Evident că, necesitatea dezvoltării infrastructurii rutiere, digitale, sanitare cât și nevoia de a modifica Codul Muncii pentru a flexibiliza piața muncii în contextul actual de dezvoltare digitală la nivel mondial, debirocratizarea, sunt și acestea necesare pentru o construcție durabilă și sustenabilă a unei strategii pe termen lung a pieței muncii.

“Cea mai vulnerabilă, dar și cea mai importantă resursă a țării sunt oamenii. Pe ei trebuie să îi punem în valoare, pentru ei trebuie să creăm o strategie pe termen mediu și lung a forței de muncă. Avem nevoie de forță de muncă calificată, avem nevoie de investiții în toate domeniile prioritare, de la infrastructură, la educație și sănătate, și trebuie să ne axăm pe dezvoltarea competențelor umane pentru a face față provocărilor viitoare. Viitorul nu mai poate fi construit în pași mărunți. Copiii care intră astăzi la școală, probabil vor ieși la pensie peste 50 de ani, ca urmare avem nevoie de o gândire sistematică, cu viziune și anticipare a meseriilor viitorului, astfel încât adaptarea învățământului românesc să urmeze tendințele europene de dezvoltare digitală și emancipare a societății în timp”, a declarat Cristina Chiriac, președintele CONAF.

Steven van Groningen, preşedintele Confederației Patronale CONCORDIA, are mare încredere în potențialul pe care țara noastră îl are: ”În primul rând avem nevoie de încredere, pentru că doar așa se pot atrage investiții. Încrederea înseamnă și predictibilitate. Înainte de pandemie aveam un deficit semnificativ al forței de muncă. ‘Noua normalitate’ de după pandemie ar putea aduce și un deficit de competențe, dacă nu ne asigurăm că avem oameni pregătiți pentru a lucra într-o lume transformată de digitalizare și automatizare. De aceea, trebuie să investim și mai mult în formarea oamenilor și în crearea de competențe noi”, a mai spus Steven van Groningen.

Franck Neel, președinte FPPG, a reiterat importanța investițiilor, pentru că acestea creează noi locuri de muncă și le mențin pe cele existente.

”Un exemplu în acest sens îl reprezintă gazele din Marea Neagră. Efectul dezvoltării proiectelor offshore s-ar propaga, în sectoarele conexe (transportul și distribuția de gaze naturale), dar și în alte industrii (industria chimică, petrochimică și producția energiei electrice pe bază de gaze naturale), unde ar fi posibile investiții noi de aproape 9 miliarde de dolari. La rândul lor, aceste investiții ar conduce la înființarea și menținerea a circa 42.000 de locuri de muncă, la un impact cumulat estimat de peste 18 miliarde de dolari asupra veniturilor la bugetul de stat, precum și la un surplus cumulat de aproape 100 miliarde de dolari în producția națională de bunuri și servicii”.

Luminița Teodora Odobescu, Reprezentantul Permanent al României la Uniunea Europeană, a expus pe larg planurile Comisiei Europene pentru relansarea economică a Uniunii după epidemia globală de coronavirus. Potrivit acestor planuri, România va putea accesa câteva miliarde de euro pentru protejarea locurilor de muncă.

La dezbaterea de la Brașov a participat și reprezentantul guvernului – consilierul onorific al premierului Ludovic Orban, avocatul Remus Borza. Domnia sa a facut o radiografie a evoluției economiei românești în timp și a accentuat necesitatea capitalizării firmelor românești și importanța susținerii acestora de către bănci.

O economie funcțională se construiește având la bază un sistem bancar solid dispus să finanțeze actorii economici. El a susținut ideea nevoii de educare a tinerilor astfel încât, aceștia să fie capabili să se adapteze din mers noilor tendințe din economie.

La finalul a doi ani de dezbateri PACTUL PENTRU MUNCĂ, concluziile și soluțiile constatate în cadrul discuțiilor se vor concretiza într-un acord – Memorandum of Understanding – agreat de participanții la conferințe. Documentul va fi prezentat Guvernului României și Parlamentului și va include principalele soluții identificate pentru o piață a muncii flexibilă, eficientă și competitivă, cu efecte benefice asupra întregii economii, precum și asupra nivelului de trai al românilor.

Dezbaterile au avut loc în mari centre universitare, pentru că o corelare a necesităților de pe piața muncii cu sistemul educațional reprezintă un prim pas pentru a avea o strategie eficientă a forței de muncă. Astfel, după Iași, Cluj, București, Timișoara și Brașov, pe 7 iulie, dezbaterile se vor finaliza la Constanța, un alt mare centru universitar.

La eveniment au participat Luminița Teodora Odobescu – Reprezentant Permanent al României la Uniunea Europeană, Călin Georgescu – Expert ONU în dezvoltare durabilă, Primarul Municipiului Brașov – George Scripcaru, Remus Borza – Deputat și Consilier Onorific al Premierului Ludovic Orban, Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri – Daniela Nicolescu, Ioan Vasile Abrudan – Rector al Universității Transilvania din Brașov, Cristiana Matei – Președinte al Alianţei Sindicatelor din Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţii, Roxana Mînzatu – Deputat și Membru al Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Felix Pătrășcanu – CEO Fan Courier, Romanian Business Leaders, Gabriel Stanciu – CEO Alstom Transport România, Vicepreședinte al Asociației Industriei Feroviare din România – AIF, Daniela Kasper – dezvoltator imobiliar Brașov – Kasper Development, Sorin Poteraș – CEO Schaeffler România, Gheorghe Ialomițianu fost Ministru al Finanțelor, Prim-vicepreşedinte al Adunării Generale a Uniunii Profesiilor Liberale din România – UPLR, Gabriel Sîrbu – CEO Trans eu România, Cosmin Roșia–Micu – Director General al Camerei de Comerț și Industrie Brașov, alături de Cristina Chiriac – Președinte fondator al CONAF, Franck Neel – Președinte al FPPG – inițiatorii proiectului PACTUL PENTRU MUNCĂ și Steven van Groningen – Preşedintele Confederației Patronale CONCORDIA – partener strategic al proiectului din anul 2020. Moderator al dezbaterii a fost jurnalistul Adrian Măniuțiu, fondator EM360.

Partenerii principali ai dezbaterilor PACTUL PENTRU MUNCĂ sunt EM360 și KeysFin, iar partener al evenimentului de la Brașov a fost Grand Hotel Belvedere.

Sponsori principali sunt OMV Petrom, Romgaz și Nuclearelectrica, iar sponsori ai evenimentului au fost D.O Security, Trans.eu, Global Archive Management, Salesianer, Olympus Foods România și Euro Insol SPRL.

Parteneri media sunt Adevărul, Agerpres, G4Media, Ziarul Bursa, Canal 33 România, Radio România Brașov FM, Capital România, EVZ.RO, Profit.ro, Focus Energetic, Revista CARIERE, Energy Industry Review, Energynomics, Insight TAROM, MONEY.ro, The Diplomat-Bucharest, Transilvania Business Magazine, News National, ANAA, ADAA, Ziare.com, Business24, Ultima oră, Bună ziua Bistrița, Radio Brașov, Radio Mix 93,1, Mixtv Brașov, La pas prin Brașov, Iubim Brașovul, Brașov.net, NewsBV, Transilvania 365, Mujer.ro, Fashion8.ro, Ingenius Live, BiziLive TV, Wall-Street.ro, Radar de Media.

Informaţii suplimentare privind proiectul iniţiat de CONAF şi FPPG, sunt disponibile pe www.conaf.ro și www.fppg.ro.

Sursa si imagini (credit foto neprecizat): comunicat remis La pas prin Brasov