17 mai 2024

Contact us

Abandonul școlar între drame umane și provocări economice

 Abandonul școlar între drame umane și provocări economice

La dezbaterea publică pentru reducerea abandonului școlar ”Pactul pentru Tineri”, organizată de CONAF în Râmnicu Vâlcea, au participat peste 350 persoane care au inclus nu doar reprezentanți ai autorităților locale și centrale, ci și membri ai organizațiilor neguvernamentale, profesori, consilieri și mediatori școlari, elevi din întregul județ. Împreună cu reprezentanții CONAF, cei prezenți au analizat motivele dramatice ale copiilor care abandonează școala în mediul urban și rural, modalitatea în care datele despre acest indicator sunt colectate și declarate, cauza existenței diferențelor dintre datele raportate și realitatea din școli, și nu în ultimul rând, impactul pe care îl va avea pe piața muncii și implicit, în economie.

Ponderea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani care părăsesc timpuriu sistemul de educaţie şi formarea a scăzut constant în UE în ultimii 10 ani, de la 13% în 2012 la 10% în 2022. Cu toate acestea, Uniunea Europeană este încă departe de a atinge obiectivul de reducere a ratei abandonului şcolar la sub 9% până în 2030. 18 țări au atins deja ținta acestui indicator. Din nefericire, România se situează la polul opus.

În deschiderea dezbaterii, Cristina Chiriac, președinta CONAF, a subliniat importanța abordării abandonului școlar și a continuării programului național Pactul pentru Tineri. Discursul său a evidențiat necesitatea unei schimbări de paradigmă în abordarea acestei probleme: pentru a preîntâmpina consecințele negative ale fenomenului pe piața muncii.

”În afara propriilor bule, să știți că realitatea este cruntă. România copiilor săraci este desculță, târându-și viitorul pe străzi neasfaltate. E momentul să dăruim din timpul și resursele noastre, celor care au nevoie de noi. Pactul pentru Tineri este un program național de asumare, în primul rând, atât din partea mediului privat, cât și cu concursul autorităților centrale și locale, al factorilor de decizie și autorităților îndrituite să implementeze strategii adresate unor fenomene acutizate în societatea românească.

În locul românescului «ce-mi iese mie» trebuie să așezăm «ce las în urma mea»! Reușim cu fiecare ediție să lăsăm o amprentă în ecosistemul educațional local și cu implicarea fiecărui profesor sau copil care zugrăvește realitatea din spatele oricărei cifre, creștem capacitatea de a ne așeza pe o direcție pe care astăzi ne-o dorim normală.

Cu un rușinos 16% în 2022, România rămâne ”campioană” în ponderea tinerilor români care au părăsit devreme sistemul de educație și formare și dacă vă imaginați că sărăcia îi împinge spre piața muncii, fie ea și necalificată, vă înșelați. Conform ultimelor date furnizate de Eurostat, România are cel mai mare procent de populație din Uniunea Europeană care nu este încadrată nici în educație, nici în câmpul muncii, având o pondere de 26% în rândul persoanelor de 15-64 de ani și aceasta este dovada unei societăți incapabile să insufle tinerilor conceptul de carieră, de relevanță în societate.

Nu există tânăr căruia un dascăl susținut de sistemul educațional să nu îi găsească o vocație cu plus valoare pentru societate.

Eforturile CONAF se canalizează în modificarea cadrului legislativ și schimbarea mentalităților în rândul profesorilor, dar si al copiilor și dacă impactul de la Iași s-a văzut în reducerea numărului elevilor care au abandonat școala cu 37%, pe termen lung vizăm o sinergie inclusiv cu mediul privat puternic financiar, pentru construcția educației vocaționale ca pilon de dezvoltare sustenabilă pentru piața muncii”, a declarat Cristina Chiriac, președintă CONAF

”Dacă spunem că reducerea abandonului şcolar este prioritate naţională, atunci trebuie să ne preocupăm în primul rând să rezolvăm problema aducerii copiilor la şcoală, a facilitării accesului acestora către şcoală. 20% dintre elevii din mediul rural renunţă la şcoală până în clasa a VIII-a. Este o problemă care ar putea să fie soluţionată prin asigurarea transportului gratuit către şcoală. Deci, trebuie în primul rând să-i aducem la şcoală. Este principala condiţie”, a declarat Ana-Loredana Predescu, deputat de Braşov şi membră a Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor.

Din păcate, Vâlcea nu face excepţie. Sunt şi la noi multe cazuri de elevi aflaţi în risc de părăsire timpurie a şcolii şi ştim asta foarte bine. Există copii în medii defavorizate, copii din familii aflate în risc de excluziune, familii monoparentale, copii cu părinţi plecaţi în străinătate, familii afectate de sărăcie sau cu un nivel de educaţie precară. O altă categorie de elevi sunt cei care provin din familiile de etnie romă sau ale căror familii pleacă anual în străinătate împreună cu copiii. În mod surprinzător, statisticile, aşa cum au fost colectate de Inspectoratul Şcolar Judeţean, cel puţin în ultimii doi ani şcolari, arată cam aşa: în anul şcolar 2021-2022, 21 de elevi din ciclul primar şi 11 din ciclul gimnazial au abandonat şcoala, adică circa 0,1%, iar în anul şcolar 2022-2023 nu există cazuri înregistrate de abandon şcolar. Şi insist: nu există cazuri înregistrate. Este o diferenţă între ceea ce se înregistrează şi ceea ce se află de fapt pe teren, ceea ce există în realitate. Noi avem datele colectate de la şcoli”, a subliniat Mihaela Andreianu, inspectorul şcolar general Vâlcea.

Printre măsurile luate de inspectorat pentru combaterea abandonului școlar, șefa IȘJ Vâlcea a exemplificat școala din cartierul Colonie. ”Şcoala Colonie este o şcoală cu populaţie romă în totalitate, unde copiii după clasa a VIII-a abandonau şcoala, în special fetele. Este o realitate, pe care cu toţii o cunoaştem, că în comunităţile cu populaţie preponderent romă fetele tind să abandoneze şcoala. Ei bine, aici, împreună cu directoarea, împreună cu cadrele didactice, am găsit metoda prin care putem să aducem aceşti copii la şcoală. Împreună cu primăria și o firmă locală am semnat un contract şi, începând din acest an şcolar, avem şcoală profesională la care s-au înscris copii care terminaseră clasa a VIII-a acum doi, trei sau patru ani. Acesta este efectul imediat”, a adăugat Mihaela Andreianu.

”Educația reprezintă piatra de temelie a unei societăți prospere și echitabile, iar rolul său în construirea unui viitor sustenabil in Romania este de necontestat.

Programul Pactul pentru Tineri reunește autorități guvernamentale, organizații neguvernamentale și sectorul privat pentru a găsi soluții la această problemă presantă. Susținând acest proiect, OMV Petrom își propune a face diferența în viețile tinerilor români și de a-i ajuta să depășească obstacolele care îi pot determina să renunțe la școală.

Râmnicu Vâlcea și Colegiul Energetic au fost gazdele perfecte pentru acest eveniment, iar energia și pasiunea participanților au fost cu adevărat inspiraționale”, a declarat Ionuț Ciubotaru Vicepreședinte pentru dezvoltarea afacerilor OMV Petrom

Adrian Bușu, Președinte Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP) a semnalat existența unor probleme adiacente cu care se confruntă sistemul educațional, pe lângă abandonul școlar. ”Avem 120 de tineri care s-au adresat centrului regional antidrog pentru consiliere pentru că sunt consumatori de droguri. În plus, avem mii de absențe din cauza consumului produselor de tutun. În ultima vreme întâlnim un alt fenomen îngrijorător – înarmarea elevilor. Ajung să vină la școală fie cu arme albe, fie cu arme airsoft. Suntem alături de dvs cu specialiști, dar efortul principal va trebui să-l faceți dvs, cadrele didactice. Dacă vrem să avem un viitor în această țară, trebuie să-l pregătim de pe acum”, a adăugat Adrian Bușu.

Aceasta a fost a opta dezbatere din programul Pactul pentru Tineri și a fost moderată de Magda Popescu, redactor șef Vocea Vâlcii și realizator Antena 3 Vâlcea. Speakerii și facilitatorii prezenți au fost: Cristina Chiriac, Ana Loredana Predescu, Deputat, membră Comisiei pentru învăţământ, Mihaela Andreianu, Inspectorul școlar general Vâlcea, Adrian Bușu, Președinte ATOP, Ionuţ Ciubotaru,  Vicepreşedinte pentru dezvoltarea afacerilor OMV Petrom, Luminita Costache, Specialist educațional UNICEF, Nadia Tătaru, Președinta Asociației Părinților Isteți, Eli Roman, Președintă Asociația SAMAS, Ionuț Pîslaru, Comisar șef, Coordonator CPECA Vâlcea, Dana Vasilescu, Președintă Fundația pentru Educație și Vocație, Antonela Coroamă, Fondator Asociația Învățăm Viața.

Următoarele dezbateri Pactul pentru Tineri vor avea loc în: Drobeta Turnu Severin pe 24 noiembrie; Craiova – 26 ianuarie 2024; Slatina – 23 februarie 2024; Târgu Mureș – 28 martie 2024.

Toți cei care doresc să se implice, să participe la Pactul Pentru Tineri, sunt invitați să trimită un email la adresa rsvp@conaf.ro

Despre Pactul pentru Tineri:

#PactulPentruTineri este programul național pentru reducerea abandonului școlar, inițiat de CONAF în parteneriat cu Ministerul Educației, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și UNICEF, cu susținerea sponsorului principal OMV Petrom.

Parteneri: Asociația SAMAS, Asociația pentru Valori în Educație, Asociația WeHelp, Asociația Un Pas Spre Educație, Căminul Felix, Asociația Educație și Viitor, Uniunea Studenților din România, Fundația pentru Educație și Vocație, Asociația Părinților Isteți, Asociația Fii Om, World Vision România, Consiliul Național al Elevilor.

Parteneri media: AGERPRES, Antena 3 Constanta, Antena3 Valcea, Profit News TV, Realitatea.NET, Capital România, AUTO BILD, BiziLive.tv, CursDeGuvernare.ro, Chindia Media, City Press TV, Clubantreprenor.ro, e-femeia.ro, EM360, Evenimentul Regional al Moldovei, Focus Energetic, Infofinanciar Romania, Televiziunea GRUP IUBIM Brașovul – TV IBv-Channel, La Pas Prin Brașov, Masini si Utilaje pentru Constructii, Revista Biz, Revista CARIERE, Săptămâna Financiară, Transilvania 365, Ultima oră, Vocea Vâlcii, Wall-Street.ro, Revista PSYCHOLOGIES, Energynomics, Transilvania Business, Financial Intelligence, Spot Media, Trafic Media și GOVNET, Fonduri Structurale, Itsy Bitsy.

Despre CONAF:

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederație din România ce reunește interesele antreprenorilor în spiritul european al egalității de gen și egalității de șanse. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care promovează și susține antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF a luat ființă̆ ca urmare a necesitații de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 2 federații, 9 patronate, 15 asociații, 27 sucursale și peste 4.900 de companii, peste 170.000 de angajați.

CONAF organizează̆ evenimente importante pentru societatea românească̆, centrate pe educație continuă, conștientizare și găsire de soluții pentru probleme și domenii de larg interes public. Dezvoltă și finalizează proiecte naționale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât și pentru strategiile de dezvoltare ale autorităților centrale și locale.

Printre proiectele CONAF, amintim „Pactul pentru Tineri”, „Maratonul pentru Educație Antreprenorială” „DigitalUP” „Pactul pentru Muncă” – în parteneriat cu FPPG, „Pactul pentru Educație Antreprenorială” și seria de dialoguri deschise, „Turismul Românesc: Între impas și oportunitate”, ce au generat pe lângă̆ ecourile în spațiul public, decizii legislative schimbări pozitive de mentalități. Sute de speakeri și mii de antreprenori au dezbătut în cele mai importante orașe românești, cele mai stringente probleme, în scopul găsirii soluțiilor optime și celor mai bune strategii de viitor.

CONSILIUL DIRECTOR CONAF: Cristina Chiriac, președintă; Dana Nuță, prim-vicepreședintă; Anca Damour, vicepreședintă; Alina Gamauf, vicepreședintă; Camelia Șucu, vicepreședintă,; Tatian Diaconu, vicepreședinte; Marius Ghenea, vicepreședinte; Nicoleta Munteanu, vicepreședintă; Gabriela Montoiu, vicepreședintă; Hildegard Brandl, vicepreședintă; Corneliu Bodea, vicepreședinte; Amalia Năstase, vicepreședintă; Viorica Pușcaș, vicepreședintă.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.