Arhive etichete: iie

Șezătoare la Avrig – „Nu toate comorile sunt în cărți, dar se întâlnesc în Bibliotecă!”

În fiecare joi, în ultimii 5 ani, la Biblioteca Orășenească din Avrig se întâlnesc la șezătoare între 30 și 50 de femei. Aici revin la viață, se transmit și se păstrează cu sfințenie tradițiile și tainele lucrului la războiul de țesut. Strigăturile și cântecele întrețin atmosfera în timp ce tinerele învață cum se toarce fuiorul de lână, cum se croiește o ie, ce ață este potrivită dar și ce pânză poate fi folosită. Printre povești și glume poți afla și rețete de mâncare.

Sâmbătă, 17 martie, a fost o zi aparte. La șezătoarea de la Avrig s-au întâlnit reprezentanți ai comunităților din județele Brașov, Covasna, Mureș și Sibiu.

Duelul strigăturilor dintre gazde și oaspeți ne-a purtat sufletul spre costumul de mireasă din Avrig, spre datina chemării la nuntă, la steagul și costumul de călărași. Din Brașov, de la Casa Junilor, istoricul dr. Alexandru Stanescu, secretarul Uniunii Junilor, a prezentat costumele din Șcheii Brașovului.

Atmosfera a fost întregită de cântecele interpretate de Cristi Stan, solist vocal și instrumentist – de profesie fermier (un om ce are în grijă peste 1500 de oi) și de Mirel Chialda, instrumentist din ansamblul Jidvei, laureat al Festivalului Național de Folclor „Strugurele de Aur”.

„Nu toate comorile sunt în cărți, dar se întâlnesc în Bibliotecă. 
Țara Oltului – Țara Făgărașului, ținut voievodal cu vechi tradiții, întins în două județe (Sibiu și Brașov) a fost astăzi, într-un fel aparte, reunită la Avrig, într-o mare șezătoare.

Prin oaspeții din Brașov a fost prezentă și Țara Bârsei. Am avut oaspeți și din alte două județe Mureș și Covasna. Ba mai mult, portul tradițional a reprezentat o bună parte din România, din Bucovina până în Muscel, din Ardeal până în zona Olteniei iar alături frumosul, elegantul, nobiliarul port al românilor din Șcheii Brașovului. Am aflat originea și rigurozitatea cu care s-a păstrat, am aflat despre obiceiul frumos al Junilor din Șcheii Brașovului, am arătat și noi fragmente din obicei avrigenesc, după un spumos dialog de strigături tradiționale purtat între gazde și oaspeți. Ne-au cântat Cristi și Mirel pentru un crâmpei de joc de pe la noi și de pe la oaspeți.

S-a spart gheața și de-acum sperăm că ne vom întâlni din nou, la Avrig, să continuăm ceea ce atât de frumos am început azi.

Mulțumim oaspeților că ne-au onorat astăzi, mulțumim D-lui Alexandru Stănescu pentru interesantul expozeu privind Junii din Șchei, obiceiurile lor și costumele unice, costume inspirate după cele de la curțile voievodale românești.

Mulțumim și pentru invitațiile făcute nouă, ne vom strădui să le răspundem tuturor … cu prezența șezătorii noastre.

Mulțumim Ana Borca pentru că ai făcut posibilă această întâlnire.

Da, nu toate comorile sunt în cărți… dar se întâlnesc și în Bibliotecă,” Grancea Maria.

De-a lungul anilor, doamna Maria Grancea, bibliotecar la Biblioteca Orășenească Avrig și muzeograf la Muzeul Orașului Avrig a susținut promovarea culturală a orașului și s-a implicat activ în educarea tinerelor generații. În fiecare miercuri și vineri, după amiaza, se desfășoară ateliere pentru copii. Între 20 și 80 de copii pictează pe lemn sau sticlă, creează diverse lucruri utile, jucării, obiecte ornamentale, reciclează isteț, învață să fie creativi, să fie prieteni, să petreacă timp frumos împreună.

„Hainele românești ale femeilor din Șchei sunt constituite din ciupag, o cămașă de borangic sau dantelă, cu mâneci largi, prinse la încheietură cu manșete de catifea brodate cu fir, numite „pumni”, o fustă de brocart (sucnă sau sumnă), un laibăr din același material, cizme de culoare galbenă sau roșie și ghete. In trecut, femeile măritate purtau pe cap un batic prins pe un conci, peste care se așeza o maramă din borangic numită cârpă sau gimbir. Fetele din Șchei nu purtau maramă când ieșeau la sărbători sau la Joc, ci purtau, prins în păr, un buchețel de flori. Podoabele femeilor din Șchei erau salba, inelul cu trei briliante, brâul cu paftale din argint aurit,” dr. Alexandru Stanescu, Tradițiile Junilor din Şcheii Braşovului și Brașovechi.

”Frunzuliță din poiană
Eu sunt fată avrigeană,
De la poala Surului
De pe Țara Oltului,
UIU IU IU IU
Avrigeanu-i avrigean
Dacă tace bolovan
Dacă-i cu căciulă nouă
Trei păpări din două ouă.”

Lucretia Ciobanu – Cand vii bade-n sezatoare

Cand vii bade-n sezatoare la, la, la, la, la

Nu sta la uşă-n picioare la, la, la, la, la

Uită-te-n casă de-a rândul la, la, la, la, la, la, la

Şi te-aşeză und’ ţi-i gândul la, la, la, la, la

De ţi-e gându-n altă parte la, la, la, la, la

Du-te bade mai departe la, la, la, la, la

Ca sunt multe sezatori la, la, la, la, la, la, la

Cu fete si cu feciori la, la, la, la, la

Nu fi bade suparat la, la, la, la, la

Ca-i mult de cand s-o-nserat la, la, la, la, la

Si eu te-am tot asteptat la, la, la, la, la, la, la

Cu fusul nedepanat la, la, la, la, la

Toarce  furca si tu fus la, la, la, la, la

C-o fost badea si s-o dus la, la, la, la, la

Dar eu stiu ca maine sara la, la, la, la, la, la, la

Vine sa ma vada iara la, la, la, la, la

Dar eu stiu ca maine sara la, la, la, la, la, la, la

Vine sa ma vada iara la, la, la, la, la

Iar dacă treceți prin Avrig în lunile aprilie sau octombrie să vă notați două date: 29 aprilie a.c și 14 octombrie 2018.

Asociația Crescătorilor de Animale Avrig organizează la Bradu (lângă Avrig DN 1) festivalul „Țara Oltului în produse și tradiții”. Un festival cu buget mic, cu mulți voluntari, unde costumele populare, artizanatul, obiecte, țesături particularizate și produsele gastronomice vă așteaptă.

Noi vă așteptăm impresiile, fotografiile sau clipurile video pe adresa redacției: lapasprinbrasov@yahoo.com

Video: YouTube

Credit foto: Dan Străuți

Șezătoare aniversară, 3 ani

La început au fost 10. În scurt timp, grupul s-a mărit. După trei ani suntem de zece ori mai multe, mai pasionate, implicate în proiecte îndrăznețe și legături strânse, ca țesute pe o pânză invizibilă. Și ne place, ne simțim bine, suntem mândre de realizările noastre și încercăm mereu ceva nou.

Am învățat foarte multe lucruri și am împărtășit multe experiențe împreună. Ne-am simțit bine de fiecare dată. Ceva nou, ceva vechi, ceva…nemaipomenit. Este pasiune, este dorința de a revitaliza ceea ce am moștenit de la bunici, străbunici și ne dorim să perpetueze.

Purtăm cu drag iile moștenite, iile cusute de noi, admirăm fiecare model pentru că fiecare model este unic, la fel ca personalitatea noastră. Poate fi terapie de grup, poate fi reinventare învățând ceva nou de fiecare dată și de fiecare dată altfel.

La mulți ani grupului ”Șezătoare la Brașov”!

La mulți ani iubitorilor de tradiție, artă populară sau artă…pur și simplu.

Mulțumim pentru invitație și pentru momentele speciale petrecute împreună!

Video: facebook @lapasprinbrasov

Credit foto: Viviana Costan Moiseanu

Casa Junilor: sezătoare urbană

Sâmbătă, 30 septembrie 2017, 30 de doamne iubitoare de traditii își dau întâlnire la Casa Junilor (str.Prundului nr. 1), de la 10.00 la o nouă sezătoare urbană organizată în cadrul proiectului cultural Muzeul din Casa Junilor”, implementat de Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi, co-finanțat de Primăria Municipiului Brașov și realizat în parteneriat cu Asociaţia „Mă implic” (co-finanţator).

Tema sezătorii sunt cusăturile, acțiunea urmărind să promoveze patrimoniul textil din mai multe regiuni etnografice transilvănene, dar și de a valorifica portul tradițional din Șcheii Brașovului.

Şezătoarea va debuta cu o prezentare a portului tradiţional si a patrimoniului textil din Şcheii Braşovului de cca 30 minute, sustinută de istoricul Alexandru Stănescu, după care va începe şezătoarea propriu-zisă.

”La şezătoarea din Casa Junilor aducem împreună persoane de toate vârstele care vor să înveţe să coasă de mână și doamne cu experienţă în arta cusăturilor tradiţionale, care îşi coş de ceva timp ii sau alte obiecte textile de uz casnic sau personal. În acest fel participantii la şezătoare vor avea ocazia să discute, să facă schimb de păreri şi de cunoştinţe.

La şezătorile din Casa Junilor avem ocazia să facem cunoscut portul tradiţional din Schei, să recuperăm, să descifrăm motive tradiţionale din acest vechi cartier al Braşovului şi să facem un pas înainte în revitalizarea unor meşteşuguri precum cusutul de mână sau ţesutul, care din păcate aici au fost date uitării. Ca la orice şezătoare se lucrează, se cântă şi se degustă bucate pregătite de participante”, a declarat Liana Stănescu, coordonator evenimente culturale în cadrul proiectului ”Muzeul din Casa Junilor”, citata de La pas prin Brasov.

De asemenea, la Muzeul din Casa Junilor aveți ocazia să vizitați expozițiile ”Simboluri și motive cusute pe ii și cămășile din SE Transilvaniei” și „Portul tradițional al Junilor Albiori, Roșiori și al tinerilor din Cacova”, care reunește 12 costume și accesorii care alcătuiesc portul specific grupurilor de Juni din Șchei.

Participarea la eveniment este gratuită, și s-a realizat în baza înscrierii prealabile pe pagina de facebook a proiectului.


Credit foto: Firicel Catalin Radu

Spalatul IILOR la rau – intalnire demonstrativa

Acum 100 de ani spalatul rufelor la rau, cu cenusa sau sapun facut in gospodarie, cu instrumente rudimentare, era una dintre optiunile pe care femeile le aveau la indemana pentru intretinerea gospodariei. De cand folosim masini de spalat automate, am uitat ca odinioara tesaturile se spalau astfel. Mai exista insa gospodine care ne asigura ca aceasta modalitate inca este de actualitate, ea se transmite de la mama in fiica, de la bunica la nepoata, prin povesti sau prin vorbe care incep cu “maica, pe vremea mea…”

Va invitam sambata, 5 august 2017 la Pietrele lui Solomon, in Brasov, la o intalnire demonstrativa in care, pentru o zi, readucem la viata traditia spalatului la rau. Invatam impreuna cum se spalau IIE la rau odinioara, cum sa utilizam sapunul de casa si uneltele specifice si cum uscam/albim iile pe prundis.

Haideti cu o iie, cu sort, cos, cu sapun de casa, cu maiul sau alte ustensile vechi, daca aveti.

Ne intalnim de la ora 8.00, in statia de autobuz de la Pietrele lui Solomon ca sa prindem un loc…sub soare!

Vom servi masa de dimineata impreuna, in natura, iar cu aceasta ocazie, va invitam sa gustati din cateva feluri de bucate si bauturi (de incalzire) realizate dupa retete vechi din Schei.
Deaorece vom imortaliza momentul, va rugam ca la intalnirea noastra sa purtati ie si daca doriti, sa aduceti cu dumneavostra si lucrul de mana.