Arhive etichetă: Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi

Interviu cu poetul şi prozatorul Eduard Dorneanu

 Eduard Dorneanu s-a născut în satul Mălini, judeţul Suceava, la data de 1 octombrie 1968. Este membru al Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România din 2017. A debutat în anul 2011 în revista Luceafărul de dimineaţă. A publicat poezii, articole şi proză în revistele: Timpul, Luceafărul de dimineaţă, Antares, Cultura, Dunărea de Jos, Boema, Regatul cuvântului, Nomen Artis (Dincolo de tăcere), Faleze de piatră, Melidonium, Singur etc. sau articole în presa online: Radio Metafora (SUA), Necenzurat. Editorial, a debutat în 2011 la Editura Eurograph, Cluj-Napoca, cu volumul de poezie „Gothic”. La aceeaşi editură a publicat în 2011 volumele de poezie şi proză: „Frăţia trandafirului rupt”, „Jurământul Templierului”, „Jurnal de nopţi şi dimineţi risipite”, „Rugăciunea de piatră”, „Neînţelese dimineţi” şi „Jurnal de primăvară mutilată”. În anul 2011 i-a apărut la Editura Tracus Arte, Bucureşti, antologia (de poezie şi proză) „Jurnalul apelor purpurii”. În anul 2013 a publicat la Editura Eikon, cartea de proză scurtă, „7,63”. În noiembrie 2014, editura Eikon lansează la Gaudeamus cartea „Mălini”. În anul 2015, publică la Editura Tracus Arte, cartea de poezie ,,Sacra Erotica”. În anul 2016, publică la Editura Eikon, volumul de proză ,,Departe de Troia”. În luna februarie a anului 2017, a publicat la Editura Eikon, volumul de poezie cu titlul ,,Sublimare”. În luna mai a anului 2017, a publicat ,,Mălini” volumul II, la Editura Eikon. ,,Mălini” volumul III  a văzut lumina tiparului în anul 2018, la Editura Eikon. A fost nominalizat pentru ,,personalitatea anului’’ (secțiunea ,,Literatură’’) – zona Suceava în Campania ,,Oamenii Timpului’’ din 2015.

Un interviu realizat de Antonela Cristina Lungu, editor La pas prin Brașov; membru fondator Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi .

Pentru cititorii paginii La pas prin Braşov, dar nu numai, am purtat un scurt dialog:

La pas prin Braşov: Cărţile scrise de dvs. sunt distribuite şi prin intermediul grupului Libris şi se apropie cea de a VIII-a ediţie a Festivalului de Carte şi Muzică Libris. Pentru început vă rog să ne spuneţi dacă există o legătură între dvs. şi Braşov şi mă refer aici poate la oameni şi locuri dar şi la cărţi şi scris.

Eduard Dorneanu: Am onoarea de a fi membru al Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România .  Brașovul este și va fi mereu parte din sufletul meu.

La pas prin Braşov: Ce vă determină să scrieţi şi ce vă inspiră? Probabil chiar şi propria viaţă?

Eduard Dorneanu: Da, e simplu să răspund la această întrebare. Scriu despre satul românesc actual. Despre oameni și întâmplări reale. Nimic cosmetizat, doar realitate pură. Scriu despre viața mea, despre oamenii din jurul meu. Despre cei care mi-au bucurat zilele de tinerețe, nopțile de vară și anotimpurile trăite departe de labirint.

La pas prin Braşov: Care este ordinea în care aţi recomanda cititorilor să citească cărţile dvs. şi dacă aveţi una favorită?

Eduard Dorneanu: Întotdeauna recomand iubitorilor de literatură să citească poezie. Nu doar poezia mea ci poezia românească scrisă de autori ai timpului nostru. Un cititor care iubește poezia timpului său este un cititor special.

La pas prin Braşov: Cum vedeţi viitorul cărţilor? Sunteţi de părere că va dispărea cartea tipărită iar locul ei va fi luat de cea în format electronic?

Eduard Dorneanu: Cartea tipărită nu va dispărea, dar vor disparea, în timp, cărțile autorilor lipsiți de talent. Sunt sigur că noile generații vor iubi cartea cu patimă și mulți dintre cei care astăzi ignoră librăriile și bibliotecile se vor întoarce la aceste locuri minunate.

La pas prin Braşov: Referitor la cartea „Mălini”, care are deja trei volume, de la ce a pornit ideea ei şi dacă vor exista şi alte volume în continuare?

Eduard Dorneanu: ,,Mălini’’- volumul IV este în lucru. Probabil că va vedea lumina tiparului în acest an. ,,Mălini’’-volumul I a fost o continuare a  unui alt volum de proză al meu – ,,7,63’’. A avut numeroase tiraje, așa că am continuat seria până la volumul III.

La pas prin Braşov: Cine credeţi că sunt cititorii dvs.? Există o nișă căreia vă adresaţi?

Eduard Dorneanu: Conform statisticilor, cărțile mele sunt mereu pe primele locuri  în ,,topul vânzărilor’’ la editurile unde au fost tipărite. Nici nu mai știu numărul tirajelor. Numărul cititorilor este semnificativ, iar aceștia au diferite meserii, locuiesc atât în România cât și în Diaspora. Cel mai în vârstă cititor al meu are 98 de ani, iar cei mai tineri, undeva la 8-9 ani.

La pas prin Braşov: Cât de important este pentru dvs. feed-back-ul primit din partea cititorilor?

Eduard Dorneanu: Foarte important. Primesc zilnic mesaje de la cititori și atât cât se poate, comunic cu aceștia.

La pas prin Braşov: Iubiţi mai mult poezia sau proza? Ce tip de cărţi există între proiectele dvs. de viitor?

Eduard Dorneanu: Poezia, fără îndoială. Acum lucrez la ,,Mălini’’- volumul IV. Sper că voi tipări în curând și un volum de poezie, dar și un roman de dragoste. Apoi, vor urma și altele, sper.

La pas prin Braşov: Care este momentul din zi în care alegeţi să scrieţi, atunci când este posibilă alegerea?

Eduard Dorneanu: Scriu noaptea, de obicei. Poate că poezia are altă curgere, altă vibrație, dacă e scrisă la miez de noapte , atunci când visele se caută unele pe altele în metaforă vie.

La pas prin Braşov: Vă rugăm să ne lăsaţi câteva date despre dvs., respectiv unde vă poate găsi şi citi publicul braşovean şi nu numai. Mulţumim pentru această discuţie şi vă urăm succes cu următoarele apariţii şi vă aşteptăm cu o lansare de carte la Braşov.

Eduard Dorneanu: Despre mine pot spune că sunt un om cu sufletul întreg. Cărțile mele pot fi găsite în mai toate marile librării românești: Libris, Eikon, Tracus-Arte, Humanitas, Cărturești, Librărie.net, Mihai Eminescu, Sophia, Cartea Românească, etc dar și în cele străine: Amazon, AbeBooks, etc.

Cărţile lui Eduard Dorneanu sunt de găsit şi aici:  https://www.libris.ro/?sn.q=eduard%20dorneanu

Fotografiile au fost puse la dispoziţia redacţiei de către Eduard Dorneanu.

Video: Simboluri și motive tradiționale în portul Junilor Roșiori și Albiori din Șcheii Brașovului

Două dintre cele mai importante trăsături ale unui popor sunt tradițiile și portul popular, pentru că ele conțin moștenirea sa culturală. Fiecare generație are datoria şi onoarea de a duce mai departe, spre următoarea, ceea ce primește de la cele anterioare. În acest scop, Comunitatea „Motive tradiționale din Ţara Bârsei şi împrejurimi urmărește să adune și să prelucreze o parte a motivelor tradiționale din zona în care trăim.

Valoarea artistică și istorică a semnelor cusute pe cămășile Junilor ne-a determinat să inițiem, alături de Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi, un demers de repertoriere și salvare de la uitare a unora dintre motivele naționale și simbolurile ancestrale românești.

Motivele tradiționale ne „vorbescˮ despre înaintașii noștri, concepțiile lor asupra lumii și vieții, valorile și așteptările lor, demonstrând apartenența locuitorilor din zona Brașovului la familia spirituală a Europei Centrale și Răsăritene. O metodă bună  de a asigura nemurirea simbolurilor ancestrale constă în desenarea vectorizată, păstrând forma și culorile originale, pentru ca ulterior să poată fi cusute sau folosite în diferite domenii, de la design vestimentar şi interior, la podoabe, ornamentaţia obiectelor etc.

Motivele naționale și simbolurile strămoșești care se regăsesc pe cămășile Junilor din Şcheii Braşovului sunt cusute în registre orizontale și verticale și au două roluri: decorativ, fiind ornamente și apotropaic, fiind menite să îi poarte noroc proprietarului și să îl protejeze de farmece, ghinion și influența spiritelor malefice.

Decorarea cu fluturi (paiete cusute cu mărgele) nu este întâmplătoare, acestea evocând cămășile cu zale ale vitejilor din timpurile medievale.

Deși pare diversificat, repertoriul de motive cusute și țesute pe cămășile Junilor nu este unul foarte variat datorită preferinței pentru anumite simboluri.

Frunza de viță-de-vie și ciorchinii de struguri reprezintă un simbol al vieții veșnice, al harului și al promisiunii mântuirii. Frunza de viță-de-vie este un simbol păgân care a fost preluat și în creștinism.

Luna, cu toate fazele ei este simbol al feminităţii. Luna întreţine feeria naturii, dar şi trăirea artistică; considerată măsură a timpului, luna totalizează sensurile morţii şi ale duratei. În mentalităţile religioase, luna sugerează viaţa care se repetă ritmic.

Soarele, reprezentat ca un disc dar şi ca o stea cu discul mare este un simbol ancestral, care vorbește despre divinitate, despre căldura dătătoare de viață și generatoare de belșug, dar și despre succesiunea anotimpurilor.

Pomul vieţii este unul dintre cele mai răspândite simboluri. El slujește drept simbol pentru caracterul ciclic al evoluției cosmice: moarte și regenerare. Arborele este socotit ca un simbol al raporturilor ce se stabilesc între pământ și cer.

Crucea este un motiv legat de spiritualitate şi evoluţie, care apără de rele, de deochi, de vrăji și de ură. Ea este reazemul lumii şi scara spre Dumnezeu. Simbolul propune o imagine stilizată a lumii, căci cuprinde sugestia celor trei dimensiuni – lungime, lăţime şi înălţime.

Unda apei, şuvoiul, şuvoiaşul (meandrul, spirala, vălul, etc.), sub forma liniilor ondulate sau în zig zag, reprezintă trecerea timpului. Motivul are sens de revenire, întoarcere la izvor, adică de trecere de la aparenţe la realitate, de la formă la esenţă.

Să ne bucurăm, așadar, de ceea ce am moștenit și avem posibilitatea să lăsam moștenire!

Bibliografie semnificații: semne-cusute.blogspot.ro, dictionardemotive.blogspot.ro

https://www.facebook.com/MotiveTraditionale.TaraBarseiSiImprejurimi/

Video: YouTube

Credit foto: Dan Străuți

Atelier de cusături tradiționale – Broșă

Vă invităm la cel de-al doilea atelier gratuit din cadrul proiectului „Muzeul din Casa Junilor”, finanţat de Primăria Braşov şi realizat de Uniunea Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul vechi, în parteneriat cu Asociația „Mă implic” (co-finanţator), derulat în perioada august-noiembrie 2017.

Astfel, joi, 7 septembrie 2017, între orele 18.00 si 20.00, împreună cu cei care stăpânesc sau doresc să deprindă arta cusutului, vom aplica un motiv tradițional românesc, cules de pe o cămașă de june din Șcheii Brașovului, la realizarea unui broșe.

Din partea noastră veți primi modelul de cusut, în format tipărit, materialul pe care se coase – etamină bumbac 100%, ac, fire pentru cusut – roșu și negru și suportul metalic adică toate materialele necesare realizării broșei. Vom lucra modelul în punct de lucru în cruce, apoi vom încheia broșa, prin cusătură înaintea acului, dus-întors și vom finaliza prin scoaterea câtorva fire sau prin punctul feston.

Atelierul se adresează persoanelor cu vârsta de peste 12 ani. Participarea este gratuită si se face exclusiv pe baza inscrierii prealabile. Pentru înscrieri, vă rugăm să ne scrieți un mesaj cu titlul „Înscriere atelier broșă”, care să conțină un număr de telefon, pe adresa: antonelalungu@yahoo.com. Veți primi un mesaj de confirmare a participării.

Motivul ales sugerează, prin forma sa, un romb.

„Rombul este un element decorativ a cărui istorie se pierde în negura timpului. Se pare că pe teritoriul ţării noastre este unul dintre cele mai vechi ornamente dacă luăm în considerare falanga de cal găsită la Dubova, în Regiunea Porţilor de Fier, falangă ce are ca decor un romb cu interiorul haşurat cu linii. El este considerat simbolul feminin. În acelaşi timp este format din două triunghiuri şi în cazul în care forma acestora este prelungă poate semnifica legătura între cer şi pământ.

Mărgărita Miller-Verghy subliniază vechimea ornamentului în arta populară românească şi face în acelaşi timp o incursiune în istoria umanităţii care poate explica vechimea şi persistenţa lui în mai multe culturi ale lumii antice. Subliniază prezenţa acestuia încă în scrierea cuneiformă ca semn pentru soare, reprezentarea fiind realizată prin patru linii egale aşezate în jurul unui centru.

Rombul persistă şi azi în arta populară românească, fiind redat pe obiecte din lemn, pe ţesături, pe ceramică etc. Îl vom regăsi pe porţile, impregnat în relief accentuat sau prin incizie, cu ajutorul funiei etc., pe piese de mobilier sau pe unelte.”

(Sursa: www.limbaromana.org/revista/motive-geometrice/ – MOTIVE GEOMETRICE. PUNCTUL, LINIA, TRIUNGHIUL, PĂTRATUL, ROMBUL, CERCUL pe obiecte de artă populară ale zonelor etnografice din judeţul Maramureş, Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Ţara Maramureşului, Ţara Codrului – Ecaterina Janeta Ciocan).

Comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi își dorește să aducă un aport la transmiterea și păstrarea în timp a motivelor tradiționale românești, săsești și ungurești din zona în care traim și a fost creată de Antonela Lungu și Melinda Puskás.