Arhive etichetă: tradiţie

Festivalul pentru Cultură, Artă și Tradiție – Rupea 2019, Ediția a-II-a

Anul 2019 a fost declarat ca fiind, anul omagial al satului românesc, tocmai de aceea am pregătit doua zile de evenimente, prin care publicul va parcurge o călătorie în timp.

Sâmbătă, 26 Octombrie 2019, orele 17.00. Locație: Casa de Cultură Rupea / Muzeul Etnografic ‘Gheorghe Cernea’. Conferință ‘Mai are nevoie omul modern, de cultură tradițională?'(intrare gratuita pe baza confirmării la numărul de telefon – 0748 692 914).

Doamna Doina IȘFANONI, doctor în Estetica Artelor Vizuale, istoric de artă, conferențiar la Universitatea Națională de Arte, revine la Rupea în cadrul conferinței ‘Mai are nevoie omul modern, de cultură tradițională?’

Acest eveniment este o provocare atât pentru noi ca și organizatori, cât și pentru publicul larg, pentru că întrebarea ne este adresată într-un mod direct, fără a avea prea multe răspunsuri.

Tenacitatea și expertiza domniei sale, ne va putea face să înțelegem provocările pe care le trece cultura tradițională și care sunt responsabilitățile omului modern, față de satul românesc.

Maestrul Coregraf Ioan Pumnea – Declarat ‘Tezaur Uman Viu’ în 2014 de către UNESCO
Un reprezentant de bază al culturii tradiționale românești. Unul dintre militanții culturii tradiționale ai Județului Brașov și ai României, fiind catalogat în 2014 de către organizația UNESCO ca fiind ‘ Tezaur Uman Viu’ pentru întreaga sa activitate, în slujba conservării și promovării patrimoniului material și imaterial românesc.

*urmată de recepție la Muzeul Etnografic ‘Gheorghe Cernea’ Rupea

Duminică, 27 Octombrie 2019, orele 16:00
Locatie: Casa de Cultura Rupea
Expoziție fotografică Etnotique
Spectacol Folcloric ‘Nuntă, la noi în Cohalm’ (intrarea se face pe baza biletelor ce pot fi achizitionate de la sediul Primariei Rupea – numar de telefon 0728 819 282).

Printr-o distribuție de excepție, ediția 2019 a Festivalului pentru Cultură, Artă și Tradiție, aduce în fața publicului, un spectacol plin de simbolistică, patimă și culoare.
Cum la nuntă există surprize și oameni de seamă, iată că anul acesta spectacolul va fi prezentat de către iubiții artiști Adina Roșca și Cătălin Doinaș, care vor întâmpina și vor cinsti pe fiecare invitat, precum Dan Darabant, unul dintre fii locului, Sanziana Ștefan, o moldoveancă și artistă iubită, Mihai Teacă, unul dintre castigorii emisiunii TVR1 ‘O vedetă populară’, un artist complet născut la Făgăraș. Totodată li se vor alătura Alexandru Baraștean, unul dintre doinitorii de excepție ce face cinste Ardealului, care vine însoțit de frumoasă sa logodnică Roxana Dinea ,alături de Alina Ceuca din inima Năsăudului, Silvia Timiș, o frumoasă maramureșeanca și câștigătoare a multor premii naționale de folclor și Ionut R Pumnea, unul dintre promotorii festivalului și președintele Asociației RoArt.

Pentru că Banatul e fruntea, nu putea să lipsească invitata noastră, ZORICA SAVU, una dintre vocile de referință a Banatului de Munte.

Tot de la munte va veni și invitatul de onoare a ediției 2019, NINETA POPA IONESCU, pe ale cărei cântece, mulți dintre noi am crescut și care reprezintă o emblemă a Marginimii Sibiului și a cântecului păstoresc.

Și pentru ca nunta noastră să fie completă, li se vor alătura în spectacol dansatorii Ansamblului Junii Brașovului a Casei de Cultură a Studenților Brasov, prietenii festivalului, precum și Veteranii Ansamblului Poienita (coregrafie Ioan Corneliu Vasiliu), Ansamblul Rujita Rupea și Ansamblul Junii Cetății Rupea, care au pregătit momente unice și inedite.

Spectacolul va fi acompaniat de către Orchestra Profesionistă Planuri Transilvane Brașov – dirijor Prof. Dr. Liviu Ioan Iosif.

VIA: pagina Festivalul pentru Cultură, Artă și Tradiție – Rupea 2019, Ediția a-II-a

Viscri: Una din bucuriile anului 2017

Avem așteptări de le cei din jurul nostru dar nu ne gândim că pentru a cere cuiva ceva, trebuie ca noi înșine să fim așa cum vrem să fie ceilalți. Este și cazul promisiunilor, în sensul că dacă ne imaginăm că ceilalți ar trebui să își respecte cuvântul, așa e bine să facem și noi.

Bunăoară am spus acum câteva luni că voi povesti despre experiența mea de la Viscri, din acest an și atunci nu las să se încheie 2017 fără să fac acest lucru și vorba proverbului „Cele rele să se spele, cele bune să se adune!”

Și am ales să scriu despre acest eveniment pentru că am reprezentat Brașovul, fără să fi fost acolo persoane din fiecare județ al țării, ceea ce m-a onorat și mi-a oferit multă bucurie. Consider că este o experiență care poate încuraja participarea la edițiile viitoare a mai multor brașovence.

Așadar, în luna august am frecventat, timp de 5 zile, cursul de ţesături şi cusături inspirate din tradiţiile româneşti, la care au existat 11 burse oferite de Fundaţia Prinţului de Wales în urma selectării documentației solicitate la aplicare. Anul acesta au participat zece doamne și un domn, proveniți din mai multe regiuni istorice ale României. Cursul a fost predat în limba engleză dar s-a asigurat traducerea. Bursele au inclus cursul, materialele, cazarea și masa.

Viscri este un sat săsesc din Transilvania, aparte însă, datorită bisericii fortificate inclusă în lista monumentelor UNESCO. Când sașii au colonizat zona, exista acolo o capelă micuță care a fost supusă în timp mai multor transformări. Biserica actuală este în stil romanic, are nava cu formă trapezoidală și conține numeroase elemente artistice valoroase. Parte a comunei Bunești, din județul Brașov, Viscri este situat la cca. 100 km distanță de Brașov și 40 km de Sighișoara.

Despre Viscri se vorbește de asemenea mult datorită Fundației Prințul de Wales România, o organizație caritabilă ce susține păstrarea patrimoniului, agricultura și dezvoltarea durabilă a României, fundație patronată de către Prințul de Wales.

Între programele derulate de Fundația Prințul de Wales România există și cel despre țesături și cusături tradiționale inspirate din tradițiile românești, organizat în colaborare cu The Prince’s School of Traditional Art de la Londra și doamna Christine Ober, specialist german în arta textilă. Programul se adresează în special femeilor implicate în activitatea de lucru manual și design-erilor interesați să învețe tehnici noi de cusături, pentru a crea țesături de calitate cu valoare de piață.

Împreuna cu domnul Khaled Azzam și doamna Delfina Bottesini, de la Școala Printului de Wales de Arta Tradiționala din Londra și doamna Christine Ober, venită de la München, am discutat despre geometrie, proporții, crearea de modele și șabloane, sursa modelelor tradiționale și adaptarea lor la nevoile și așteptările de azi, armonia naturală a lumii și reflecțiile ei în formele de artă.

Partea practică a cursului a constat în realizarea a două lucrări colective și câte una individuală. Astfel, tema unui șervet cusut în comun de către traineri și cursanți a fost cercul, fiecare realizându-l în propria viziune. Posterul colectiv a pornit de la o formă culeasă din natură – o frunză, o floare etc. – pe care am transpus-o fiecare într-o formă geometrică, care să poată fi cusută și care a fost rotită sub forma unui octogon. La final, toate formele obținute au fost pictate și aplicate pe o planșă mare.

Iar partea individuală a constat în realizarea unei fețe de pernă, pe care am aplicat forme din pânză neagră, alese și desenate de noi iar apoi am decorat-o prin brodare.

În ceea ce privește partea relațională, am avut plăcerea să le cunoaștem pe doamna Aura Woodward, directorul executiv al fundației și doamna Codruța Mitea, administratorul de la momentul respectiv iar răsfățul culinar a fost asigurat de doamna Maria și domnișoara Simona.

Fiecare dintre colege au povestit din experiența personală în ceea ce privește partea de cusături sau de studiu al țesăturilor tradiționale iar în timpul orelor de cusut am avut momente foarte plăcute.

Cu siguranță vă veți întreba care este finalitatea cursului: am învățat tehnici noi de cusut, pe care le-am aplicat ulterior în modelele mele și am fost încurajată în ceea ce privește crearea propriilor modele și articole ce conțin cusături tradiționale.

Și încă ceva: la finalul cursurilor, seminariilor, ședințelor de training sau mentorat suntem întrebați întotdeauna ce ne-a plăcut mai mult sau ce idee ne-a captat atenția. Aceea că noi, generațiile prezente, suntem datoare să studiem trecutul, pentru a ști de unde provin motivele și simbolurile noastre și ce semnificații au ele însă doar copiindu-le și reproducându-le în forma lor veche, nu evoluăm cu nimic. Formularea domnului Khaled Azzam a fost aceea că „Ceea ce realizăm noi astăzi, mâine este deja tradiție!”

Zilele trecute am auzit un lucru deosebit în predica unui preot, care spunea că Raiul și Iadul sunt de fapt aici pe pământ și nu în altă parte. Ei bine, pot spune că la Viscri există un colț de Rai!

Credit foto:

Galeria nr. 1 – Christine Ober

Galeria nr. 2 – Antonela Lungu

Galeria nr. 3 –  Fundația Prințul de Wales România

De Sf. Andrei

grau_incoltitLa Mulți Ani, celor ce poartă numele de Andreea și Andrei!

În familie, obișnuim să sădim grâu în ziua de Sf. Andrei, în vase cu pământ pe care le ținem în casă și care vor decora foarte frumos masa de Crăciun și chiar pe cea de Anul Nou.

Alături de verdele închis al bradului, cel crud și luminos al firelor de grâu încolțit, ne creează imaginea pentru anul care vine. Este o tradiție pe care ne străduim să o păstrăm și să-i învățăm pe copii să facă la fel.

Așadar, să aveți spor la semănat și apoi la fire frumoase de grâu!

Colindul Sfântului Andrei

Colo pe grindei,

Crâng de alunei,

Val de arțărei,

Sfânta mănăstire,

Loc de tăinuire,

Și tămăduire,

Se pitește-n tei,

Casa lui Andrei,

De la schit la cruce,

Scara care duce,

Din cruce la schit,

Scări de coborât…

De la schit în sus,

Crucea lui Iisus,

De la cruce-n tei,

Casa lui Andrei,

Cine că-mi venea,

Și descăleca?

Venea Decebal

Călare pe-un cal,

Sfinții că-i găsea,

Cu ei că vorbea,

Dar nu se-nchina,

Nici cruce-si facea.

La schitul din tei,

Crucea lui Andrei,

Traian că venea,

La slujbă ședea,

Slujba asculta,

Și îngenunchia,

Și nu se-nchina…

Pe murg călărea

Și calea-și lua,

La cetatea lui,

A Trofeului…

Andrei col-la schit,

Uite c-a ieșit

Cu papucii lui,

Talpa Raiului,

Și potcapu’ lui,

Arca cerului,

Cu veșminte sfinte,

Frații înainte,

Cu toiag și cruce,

Candele-n răscruce,

Lumânări aprinse,

Vâlvătăi cuprinse…

Iară Sânt Andrei

Sub crucea din tei,

Schitul din grindei,

Se rogă mereu

La bun Dumnezeu…

Credit foto: Antonela Lungu

Artă şi tradiţie în cetatea Feldioara – Curtea Bisericii Evanghelice

Primăria comunei Feldioara vă invită la festivalul „Cavalerii Teutoni se întorc în Cetatea Feldioara”, ediția a VI-a, ce va avea loc în zilele de 3 și 4 Septembrie 2016.

„Ediția din acest an vine cu foarte multe momente artistice în premieră pentru comuna noastră, iar toate acestea au menirea de-a bucura și încânta publicul de pretutindeni ce ne va fi alături la ceas de mare sărbătoare pentru întreaga noastră comunitate,” precizează organizatorii acestui eveniment pe pagina de facebook.

„Artă şi tradiţie în Cetatea Feldioara”, parte a sărbătorii „Cavalerii teutoni se întorc în Cetatea Feldioara” (Ediţia a VI-a), este un eveniment care îşi propune scoaterea la lumină a Tradiţiilor şi Meşteşugurilor din localitate şi împrejurimi, precum şi punerea lor în valoare prin Artă.

Vom fi alături, cei care păstrează şi preţuiesc valorile tradiţiei noastre şi care îşi doresc readucerea acesteia în atenţie – ca pe un gest de valorizare, de redescoperire a identităţii noastre… Vă aşteptăm aşadar sâmbătă şi duminica (3 şi 4 septembrie 2016), intre orele 12 -18, în curtea Bisericii Evanghelice la târg, expoziţie şi ateliere!

Ne vor fi alături:
Asociaţia Culturală Artessentia, Braşov
Adriana Mihai – Lumânări decorative, Braşov
Atelierul icoanei transilvănene „Sfântul Nicolae” din Augustin
Fraţii Klein, fierari din Feldioara
Gabriela Bularca – Atelier de croşetat, Braşov
Grupul „Şezătoare la Braşov”
IIA Călătoare, Ana Borca din Făgăraş
Sorin Clinciu, tâmplar din Feldioara
Violeta Roman – dantelăreasă de dantelă veche (Frivolité), Feldioara,” potrivit celor declarate de organizatorii acestui festival.

Cavalerii Teutoni se intorc

Pentru informatii suplimentare vizitati pagina Centrul de Informare Turistica Feldioara: https://www.facebook.com/Centru-de-Informare-Turistica-Feldioara-422091824546588/?fref=ts

sau pagina Artă şi tradiţie în cetatea Feldioara: https://www.facebook.com/events/1100128106733010/

Cavalerii Teutoni

Sursa foto: pagina de facebook dedicată acestui festival